Cuvânt înainte

Introducere

Cele trei niveluri ale culturii sociale

Cap. I PROBLEMELE ŢÃRILOR ROMÂNEŞTI ÎN „CRIZA ORIENTALÃ"

1) Criza socialã a dezagregãrii imperiului otoman

2) Caracterele generale ale culturii oriental-europene

3) Gânditorii români din epoca umanismului

b) Constantin Cantacuzino stolnicul

c) Dimitrie Cantemir

4) Problemele din epoca fanariotã, pânã la Regulamentele Organice

b) Înglobarea noastrã în sistemul capitalist european

5) Gânditorii sociali ai epocii

6) Cercetãtorii strãini ai problemelor noastre sociale

Cap. II - MAREA PROBLEMÃ A „CHESTIUNII RURALE"

1) Problema socialã a celui de „al doilea servaj"

2) Etapa finalã a Regulamentelor Organice

3) Caracterele proceselor de producţie agrarã în tehnica „moinei"

4) Teoria proceselor sociale de dezagregare a sistemului agriculturii în moinã

5) Teza boiereascã de revendicare a proprietãţii absolute asupra satelor

6) Teza ţãrãneascã de liberã folosinţã a pãmântului

7) Situaţia de compromis a Regulamentelor Organice

8) Soluţia revoluţionarilor din 1848

9) Dezbaterile din Comisia proprietãţii din 1848

10) Nicolae Bãlcescu (1818-1850), marele teoretician al tezei „paşoptiste"

11) Ion Heliade Rãdulescu, reformatorul şi teoria sa a revoluţiilor reacţionare

Cap. III - PROBLEMELE SOCIALE ALE EPOCII REFORMELOR

1) Aspectele noi ale problemei agrare dupã eşecul revoluţiei din 1848

2) Concepţia social-politicã a domnitorului Barbu Ştirbei

3) Divanurile ad hoc

4) Urmaşii doctrinarilor paşoptişti

b) Barbu Catargiu

c) Viziunea social-politicã a lui Mihail Kogãlniceanu

d) Consecinţele neprevãzute ale Legii Rurale de la 1864

Cap. IV - TITU MAIORESCU ŞI CRIZA „FORMELOR FÃRÃ FOND"

1) Impactul capitalist asupra ţãrilor noastre

2) Ideologia social-politicã mulţumitã de sine a liberalilor

3) Ideologia criticã a curentului conservator

4) Titu Maiorescu, teoreticianul problemei formelor fãrã fond

5) A. D. Xenopol

6) Theodor Rosetti

7) Constantin Rãdulescu-Motru

8) Ion Luca Caragiale

9) Dumitru Drãghicescu

Cap. V - ORGANIZAREA CUNOAŞTERII ŞTIINŢIFICE A ŢÃRII

1) Documentaţia statisticã

b) Niculae Şuţu şi cea dintâi lucrare de statisticã propriu-zisã

c) Dionisie Pop Marţian şi Ion Ionescu de la Brad

d) Leonida Colescu

e) George Creangã

f) Petre Poni

2) Documentaţia geograficã

b) Marele Dicţionar Geografic al României în 1898-1902

c) Lucrãri de antropogeografie

3) Primele expuneri sintetice ale Principatelor Unite

b) Raportul din 1857 al Comisiei europene

c) Cea dintâi expunere prospect a ţãrii, din 1867

d) Reluarea ei de cãtre Obedenaru, în 1876

4) P. S. Aurelian şi depãşirea monografiilor-prospect

b) Propaganda pentru „anchetele oficiale"

c) P. S. Aurelian, cercetãtor etnograf al economiei noastre

d)P. S. Aurelian şi politica sa proindustrialã

e) P. S. Aurelian şi lupta sa pro-ţãrãneascã

f) P. S. Aurelian reformator social

5) George Maior

Cap. VI - ION IONESCU DE LA BRAD ŞI CURENTELOR MONOGRAFIILOR MILITANT-SOCIALE

1) Psihoza „chestiunii rurale"

2) Ion Ionescu de la Brad, promotor al unui nou curent cultural de auto-cunoaştere a ţãrii

3) Curentul monografiilor de tip Ion Ionescu de la Brad

4) Îmbinarea cercetãrilor folclorice cu cele sociale

5) Rãspândirea „îndrumãtoarelor" şi „chestionarelor"

6) Agronomul S.P. Radianu şi continuarea operei lui Ion Ionescu de la Brad

7) Memoriile şi rapoartele ofiţerilor privind rãscoalele ţãrãneşti din 1888 şi 1907

8) Cicerone Protopopescu şi cel dintâi proiect de studiere „sociologicã" a problemei rurale

9) Ion Th. Ghica, un prefect iniţiator al anchetelor sociale ca bazã pentru viitoare reforme

10) C. Scraba şi anchetele sale sociologice de caracter statal

11) V. A. Gâdei, primul manual de investigaţii sociale şi îmbinarea sociologiei cu istoria

12) D. Busuiocescu şi experimentele sociale ale Academiei Române

13) Vasile M. Kogãlniceanu şi planul sãu de cercetare a problemelor rurale

14) Cercetãrile sociale ale medicilor

Cap. VII - CURENTUL GÂNDIRII SOCIALISTE

1) Grupul socialiştilor din ţarã

b) Ştefan Stâncã

c) Ecaterina Arbore

d) Dr. Christian Racovschi

e) Raicu Ionescu-Rion .

2) Grupul socialiştilor narodnici refugiaţi din Rusia ţaristã

b) Doctorul N. Russel

c) Zamfir Arbure

Cap.VIII - CONSTANTIN DOBROGEANU-GHEREA ŞI TEORIA
,,NEO-IOBÃGIEI"

1) C. D. Gherea ca teoretician sociolog

2) În ce mãsurã teoria „neoiobãgiei" lui Gherea este originalã

3) Teoria legilor de dezvoltare a ţãrilor înapoiate intrate în ,,orbita" celor dezvoltate

4) Teoria „societãţii globale" şi a „societãţilor locale"

5) Teoria celor douã cãi de pãtrundere a capitalismului în ţãrile slab dezvoltate .

6) Teoria despre o a treia cale de pãtrundere a capitalismului pe cale neoiobagã

7) Problema socialismului ca „floare exoticã"

Cap. IX - CURENTELE ANTIGHERISTE

1) Disidenţa „tinerimii generoase"

2) Constantin Stere şi opoziţia ,,poporanistã"

a) Constantin Stere şi teoria ocolirii capitalismului

b) Garabet Ibrãileanu

c) Eugen Lovinescu

3) Contra-argumentarea lui Gherea împotriva poporanismului

4) Disidenţele teoretice

Cap. X - GÂNDITORI DINTRE CELE DOUÃ RÃZBOAIE MONDIALE

1) Ştefan Zeletin şi „neoliberalismul"

2) Critica socialistã a neoliberalismului

b) Lotar Rãdãceanu

3) Virgil Madgearu şi ideologia ţãrãnistã

4) Mihail Manoilescu şi ideologia fascistã

5) Doctrina comunistã a lui Lucreţiu Pãtrãşcanu

6) Marin Chiriţescu-Arva, inel de legãturã cu agrarienii interbelici