Scaunele de tip “executiv” (pentru cadrele de conducere) cu spătarul înalt, cu tapiserie impunătoare, cu cadru solid, trec încă în unele cercuri ca un semn al puterii, deşi unii designer-i spun că se confundă ierarhia cu funcţionalitatea. Designer-ii acestor modele afirmă că s-au inspirat din arta religioasă medievală. Totuşi pentru că ele nu permit nici un fel de ajustare, unii utilizatori le găsesc neconfortabile.

În extrema cealaltă se află scaunele de tip “task” pentru secretariate care nu oferă decât o mică platformă şi un spătar rigid.

Până în anii 80 specialiştii considerau  scaunul ideal ca un bloc rectangular format din mai multe cuburi, cu suprafeţe paralele sau perpendiculare pe podea sau pe suprafaţa de lucru. Mulţi manageri îşi amintesc astăzi de această modă “cubistă”, cu  scaune rigide în unghi drept.

O serie de studii independente ale lui Grandjean sau Mandal au dat scaunelor de birou  un nou design şi noi dimensiuni. Înclinarea spre spate cu 15 grade (Grandjean) sau înclinarea platformei şi spătarului uşor înainte precum poziţia călăreţului (Mandal) sunt căi de reducere a presiunii asupra discurilor spinale şi asupra muşchilor. Ergonomistul Marvin J. Dainoff şi colaboratorii săi argumentează că alegerea poziţiei pe scaun depinde de modul în care se folosesc mâinile. Înclinarea pe spate este indicată pentru citirea textelor de pe terminale în timp ce pentru scrierea de la tastatură sau pentru activităţi care implică detalii fine se recomandă aplecarea înainte.

Cercetările lui Grandjean şi Mandal au influenţat proiectarea şi fabricarea mobilierului de birou imprimându-i un stil nou. Acesta începe să răspundă mai bine mişcărilor şi poziţiilor utilizatorilor. Nu există nici un dubiu că, sub influenţa celor doi, proiectarea scaunului, în special a  suportului zonei lombare, a suferit schimbări radicale, unii vorbesc chiar de o filosofie a ajustabilităţii (poate puţin cam exagerat).

Dacă la început au existat voci care găseau inutile studiile referitoare la scaun,  mai târziu încep să apară modele celebre, criticate sau apreciate.  Modelul Wassily (cu cadru tubular metalic) creat de Marcel Breuer era mai plăcut privitului, spuneau unii, decât folosirii. Alţi designer-i moderni, în special cei din nordul Europei care aparţin şcolii de modă veche, acordă o mai mare atenţie spatelui omului. Alţii precum arhitectul Emilio Ambasz, creatorul modelului Vertebra în 1987, au renunţat la ideea corectării unei singure poziţii în favoarea libertăţii maxime a schimbării poziţiei, care implică înclinare înainte, înapoi, ajustarea spătarului sau rotire. Cel mai discutat model Aeron, creat la mijlocul anilor 90 de Bill Stumpf, se spune că imita mişcările naturale ale corpului. El era unul din puţinele scaune proiectate să se adapteze  dimensiunilor corpului, dar din păcate era destul de scump. Astăzi accentul se pune pe ajustabilitate, pe mobilitate şi pe confort. Deşi există divergenţe în privinţa proiectării scaunului, designer-ii sunt unanimi în aprecierea că aceasta este foarte dificilă. Ludwig Mies van der Rohe le spunea studenţilor săi că este mai greu astăzi să proiectezi un scaun decât un zgârie-nori.

În deceniul 8 mişcarea pentru securitatea şi pentru protecţia lucrătorilor din birouri s-a confruntat cu o criză de proporţii care a determinat reduceri de personal şi economii financiare. Din această cauză se impunea reducerea costurilor pentru scaunele ergonomice ale căror preţuri de 500$, 600$ sau   1000$ sau chiar mai mult depăşesc cu mult preţurile scaunelor obişnuite care sunt în jur de 150$-250$. Preţul a fost numai începutul.

O altă problemă care a apărut în utilizarea scaunelor ergonomice a fost învăţarea folosirii acestora. Cei mai mulţi lucrători nu învaţă niciodată să facă ajustările necesare, să beneficieze de facilităţile acestora şi în ultimă instanţă să amortizeze preţul lor destul de ridicat. Deşi învăţarea necesită puţin timp şi un efort minim, utilizatorii nu acordă o atenţie prea mare acestei instruiri. De aceea, uneori, chiar la utilizatorii unor astfel de scaune au apărut probleme în special de circulaţie. Chiar confortul aparent cere studiu şi atenţie.

Chiar dacă birourile dispun de scaune ergonomice perfecte, noua tehnologie a adus o altă problemă: majoritatea activităţilor de birou se desfăşoară fără să fie necesară părăsirea acestuia. Reţelele de calculatoare apărute în anii 90 au redus nevoia de deplasare dintr-un birou în altul. Chiar procesarea de texte a eliminat obişnuitele pauze ale dactilografelor, comunicarea prin reţele permite astăzi dialogul la distanţă. Chiar dacă toate acestea au determinat creşterea productivităţii activităţilor de birou, ele au promovat în acelaşi timp şi o
semi-imobilitate uneori periculoasă. Astfel că, în timp ce specialiştii în comunicare studiază căile de reducere a dialogului “faţă în faţă”, ergonomiştii încearcă rezolvarea problemelor de sănătate determinate de reducerea mişcării.

În alegerea scaunului perfect ne întrebăm cum ar trebui să arate acesta. Numeroase informaţii de la prieteni, de la producători sau chiar din unele articole publicate creează confuzie.

Cei mai mulţi specialişti sunt de acord că un scaun perfect trebuie să îndeplinească următoarele cerinţe:

- să permită utilizatorilor să se odihnească confortabil cu picioarele sprijinite de podea; cu coapsele complet aşezate pe platformă, care trebuie să fie aproximativ paralelă cu podeaua;

- spatele trebuie să fie sprjinit de un spătar confortabil iar unghiul format de coapse şi de spate să fie între 90 de grade şi 105 grade;

- să permită o uşoară înclinare în spate, dar nu prea uşoară;

- să permită schimbări frecvente ale poziţiei.

Toate acestea pot fi sintetizate în trei standarde structurale:

1. Un scaun trebuie să permită mişcările naturale ale corpului.

Scaunele ergonomice trebuie să permită corpului mişcări libere, spontane, constrânse numai de gravitaţie. Scaunul ar trebui să ofere utilizatorului un suport optim chiar dacă acesta este în mişcare sau se odihneşte, deşi foarte puţin timp oamenii se odihnesc la locurile lor de muncă. De exemplu, studiindu-se mişcările operatorilor pe calculator s-au observat o mulţime de poziţii, chiar atunci când aceştia execută o singură sarcină. De altfel, cercetătorii au identificat în munca de birou trei poziţii distincte:

- înainte - pentru activităţi care necesită atenţie, concentrare (introducerea textelor de la tastatură). Oamenii mai scunzi (dacă nu dispun de mobilier ajustabil) sunt de cele mai multe ori obligaţi să lucreze în această poziţie;

- rezemare uşoară  -  pentru conversaţie, telefoane, lucrul cu tastatura sau mouse-ul. Cercetătorii spun că aceasta este poziţia preferată de majoritatea lucrătorilor în birou;

- rezemare adâncă -  pentru lectură, pentru odihnă şi uneori în folosirea tastaturii (căutarea unor informaţii).

Experţii sunt de acord că schimbările frecvente ale poziţiei în timpul lucrului sunt benefice pentru lucrători. Mişcarea musculaturii acţionează ca o pompă îmbunătăţind circulaţia sângelui, mişcarea coloanei este benefică pentru discurile intervertebrale iar mişcarea continuă a articulaţiilor este indicată pentru încheieturi şi pentru ligamente.

Dar uneori unele poziţii necesită ajustarea scaunului. Studiile arată că utilizatorii nu folosesc facilităţile de ajustare ale scaunului ergonomic. Astfel, Herman Miller, studiind 417 lucrători în birouri care dispuneau de scaune ergonomice, a observat că în timp ce 69% foloseau manevrele de ridicare sau de coborâre a platformei, numai 1/3 foloseau ajustarea pe verticală a spătarului şi numai 27% foloseau facilităţile de ajustare a braţelor de sprijin. Mai mult de jumătate erau complet nefamiliarizaţi cu stabilirea tensiunii de înclinare. Un bun scaun trebuie să permită unei persoane să stea confortabil în oricare dintre cele trei poziţii de bază şi de asemenea să permită mişcări spontane. Un scaun perfect trebuie să se adapteze tuturor formelor şi dimensiunilor corpului fără să împiedice circulaţia sângelui.

2. Un scaun trebuie să fie neutru din punct de vedere topografic.

Presiunea unor suprafeţe pot determina disconfortul în timpul şederii.

O bună distribuţie a presiunii într-un scaun micşorează presiunea asupra oaselor implicate în şedere şi asupra zonei lombare.

Distribuţia corectă a presiunii este crucială pentru confortul şederii pe scaun. Suprafeţele rigide acţionează asupra vaselor de sânge încetinind circulaţia, ceea ce determină disconfortul. Din cauza diferitelor puncte de presiune determinate de forme şi de dimensiuni diferite ale corpului uman este dificil de prescris conturul ideal al spătarului sau nivelul de rigiditate al pernei scaunului astfel încât punctele de presiune să minimizeze disconfortul. Mai mult, scaunele al căror spătar exercită puncte de presiune în zona lombară sunt considerate mai confortabile decât scaunele a căror parte principală de sprijin se află în partea de jos a spatelui, deşi presiunea de la un suport  rigid pentru zona lombară provoacă disconfort. Cercetătorii au descoperit o puternică corelaţie între confortul global al scaunului şi modul în care utilizatorul percepe gradul de confort asupra spatelui. Ideal ar fi ca forma corpului să determine aria punctelor de presiune, nu forma platformei sau a spătarului, altfel spus scaunul să se “adapteze” corpului şi nu invers.

3. Un scaun ar trebui să se potrivească utilizatorului “ca o mănuşă”.

Angajaţii ar trebui să ceară să “poarte” scaunele care li se potrivesc cel mai bine, deci care să nu fie nici prea mici nici prea mari. Se ştie că oamenii diferă foarte mult în privinţa dimensiunilor. Scaunele care nu se potrivesc utilizatorilor pot crea disconfort sau chiar probleme de sănătate. Oamenii sunt diferiţi nu numai în privinţa dimensiunilor ci şi în privinţa formelor. În afara celor aproximativ 10-12 cm la înălţime şi 10-12 kg la greutate care separă femeile de  bărbaţi, există diferenţe determinate de structura sistemului osos şi de distribuire a greutăţii şi infinite diferenţe în lungimea braţelor şi conturul corpului. Chiar în grupuri de oameni de acelaşi sex, vârstă sau statură există o mulţime de diferenţe în proporţionarea corpului.

Îmbunătăţirea corespondenţei dintre dimensiunile corpului şi dimensiunile scaunului este crucială pentru confort şi pentru sănătate. Ajustarea greşită pe înălţime poate cauza o presiune inconfortabilă asupra  coapselor. O platformă prea largă sau prea adâncă înlătură avantajul sprijinirii braţelor sau spatelui care l-ar ajuta pe utilizator la transferul greutăţii de pe coloană. Unele companii au rezolvat problema diferenţelor de dimensiuni ale lucrătorilor din birouri comandând producă-torilor de mobilier scaune ergonomice care au o scară de ajustabilitate mai mică sau mai mare. Un scaun cu o scală de ajustabilitate mai apropiată de dimensiunile utilizatorului înseamnă erori mai mici în ajustabilitate deoarece această nevoie este relativ mai mică.

Mai buna potrivire dintre scaunele de birou şi dimensiunile utilizatorilor a căpătat o importanţă deosebită în ultimii ani datorită schimbărilor intervenite pe piaţa forţei de muncă în economia lumii. Creşterea numărului lucrătorilor din Asia care în general au o statură mai mică, internaţionalizarea muncii, comerţul liber,  tendinţa de creştere în înălţime a lucrătorilor din Europa şi din America de Nord,  proporţia din ce în ce mai mare a femeilor care lucrează, determină producătorii să dezvolte noi soluţii inovative în fabricarea scaunelor în această lume marcată de o creştere a diversităţii populaţiilor de lucrători.

Este destul de greu de crezut că un scaun poate cauza sau preveni durerile, în special cele de spate. Există motive să credem că alte cauze, precum frustrările pot determina mai multe dureri decât efectele mecanice ale lucrului în poziţia şezând. Chiar dacă cercetările arată o scădere a ratei durerilor de spate în companiile care dispun de programe ergonomice, este încă destul de dificil de spus dacă banii ar trebui direcţionaţi pentru cumpărarea scaunelor ergonomice sau pentru schimbarea stilului managerial. Cei mai mulţi manageri afirmă că într-adevăr scaunul ergonomic este necesar, totuşi mai importantă este munca cu omul astfel încât acesta să nu se simtă niciodată frustrat, lipsit de ajutor sau rănit în orgoliul său.

Majoritatea managerilor acceptă ideea că scaunul ergonomic este într-adevăr important pentru creşterea confortului lucrătorilor, pentru eliminarea problemelor de sănătate care în final pot duce la creşterea productivităţii, numai că acest scaun şi în general mobilierul ergonomic este încă prea scump (cel puţin pentru firmele româneşti). Totuşi trebuie să ne gândim la faptul că pierderile determinate de nefolosirea lor sau necunoaşterea utilizării lor (20 de miliarde de dolari pe an în SUA) depăşesc cu mult aceste costuri. Să reflectăm asupra vorbei englezului: Sunt prea sărac pentru a cumpăra lucruri ieftine.

   La fel de importantă în munca de birou este ajustarea meselor de lucru. Înălţimea planului de lucru trebuie dimensionată în funcţie de distanţa optimă de vedere pentru menţinerea corpului în poziţie naturală, precum şi în funcţie de mărimea efortului solicitat de braţe.

În tabelul următor prezentăm înălţimea minimă şi maximă a suprafeţei de lucru, în poziţia şezând, pentru diferite activităţi.

Tabelul 2. 

Înălţimea  suprafeţei de lucru în poziţia şezând,

pentru diferite activităţi

   Pentru a putea respecta aceste dimensiuni, mesele de lucru trebuie să dispună de un mecanism care permite ajustarea înălţimii până la nivelul corespunzător.

În prezent firmele specializate în producerea mobilierului de birou pun tot mai mult accent pe aspectul ergonomic al produselor lor.           

Unul dintre cei mai importanţi producători şi furnizori de mobilier de birou ale cărui produse au intrat şi pe piaţa românească este concernul multinaţional EFG (European Furniture Group). Grupul format din 5 firme din Suedia, Norvegia şi Germania cuprinde magazine, spaţii de expunere şi agenţii în toată Europa.

Cea mai mare firmă a grupului este NKR din Suedia. Aceasta oferă o gamă largă de piese de mobilier pentru birou, caracterizată prin funcţionalitate, prin adaptabilitate şi prin calitate ridicată. Grupul mai cuprinde alte două firme suedeze JOC şi SWEDES, aceasta din urmă fiind specializată în crearea de mobilier din lemn laminat.

3K, o altă firmă a grupului, este una dintre cele mai cunoscute companii din Germania în domeniul producerii şi comercializării mobilierului de birou. Firma realizează rafturi multifuncţionale,  sisteme flexibile şi sisteme cu prindere pe zid.

Cea de-a cincea este o companie norvegiană, NOBO. Activitatea ei se concentrează asupra mobilierului modular şi asupra sistemelor flexibile independente de zid.

Cele mai căutate şi apreciate produse ale Grupului pe piaţa germană sunt cele din gama Team Pro.

Caracteristica esenţială a produselor din această gamă este soliditatea. Birourile Team Pro, într-o mare varietate (celulare, combinate, uniforme sau flexibile), apărute încă din anii 70, au căpătat în timp noi funcţii, noi forme şi un nou design. S-a urmărit în special adaptarea la noile cerinţe ergonomice, dar şi aspectul estetic şi durabilitatea.

Alte caracteristici ale produselor din această gamă, dacă ar fi să ne referim numai la mese, sunt:

1. Mesele Team Pro au la bază un design unic şi anume faţa mesei şi picioarele formează un singur corp. Acest lucru determină eliminarea şuruburilor şi a altor sisteme de prindere, ceea ce le conferă o mare soliditate.

2. Reţelele de cablu ale echipamentelor se adaptează uşor diferitelor forme ale meselor. Accesul acestora este facilitat prin zone mascate ale mesei sau prin orificii poziţionate opţional în orice loc de pe masă. Aceste elemente permit  o “ascundere” perfectă a cablurilor.

3. Mesele Team Pro permit o adaptare perfectă la dimensiunile antropometrice ale angajaţilor. Spre exemplu, înălţimea poate fi ajustată de la 67 la 82 cm. Mai mult, tipul Team ProErgo dispune de un interval de ajustare cuprins între 66 şi 120 cm.

4. Flexibilitatea este o altă caracteristică a meselor din această gamă. Mutările şi combinările sertarelor sunt foarte uşor de realizat, determinând noi funcţii, noi forme.

5. Calitatea deosebită nu este dată numai de detalii precum marginea de 6 mm ce înconjoară faţa mesei, ci şi de furnirul selectat cu grijă, care determină un finisaj deosebit, un aspect plăcut şi o mare rezistenţă.

   Iată câteva tipuri de birouri şi de piese de mobilier realizate de EFG:

1. TRIANGEL. Cuprinde: staţie de lucru TeamPro, rafturi TriAngle, scaun de birou Quintus.

2. TEAM  PRO. Cuprinde: staţie de lucru Team Pro, sistem de prindere pe zid Team EuroPro, scaun de birou Quintus.

3. TEAM PRO ERGO (anexa 2). Reprezintă o combinaţie care permite lucrul în poziţie ortostatică şi şezând. Mesele dispun de un mecanism care permite ajustarea înălţimii de la 66 cm la 120 cm, indiferent de greutate. Cuprinde: masă Team ProErgo, sistem de prindere pe zid Team ProWall, scaun de birou Quintus.

4. Rafturi, dulapuri şi fişiere (anexele 3 şi 4).

5. Scaune de birou ergonomice Quintus (anexa 1).

În România, liderul în materie de mobilier de birou este Mobexpert Group. Prima firmă purtând numele “Mobexpert” a fost înfiinţată în anul 1993 şi în urma unei testări atente a cererii specifice pe piaţa internă a reuşit să se impună pe piaţa mobilierului de birou, a canapelelor şi fotoliilor din piele şi a produselor complementare, accesorii de mobilier.

Demarată iniţial cu activităţi de import şi de comerţ, paleta acţiunilor s-a extins rapid, “Mobexpert” ajungând astăzi să proiecteze şi să producă 60% din articolele pe care le comercializează. Astfel, în ceea ce priveşte mobilierul de birou pentru spaţiile destinate personalului de conducere, “Mobexpert” s-a orientat către furnizori străini de mobilier. Produsele comercializate au reuşit să cucerească un segment important al cumpărătorilor, acordându-le acestora posibilitatea alegerii între mai multe game de mobilier directorial cu diverse funcţionalităţi, cu design şi cu variante coloristice dintre cele mai diverse.

În privinţa mobilierului de birou operaţional, “Mobexpert” a pus la punct un sistem propriu, coerent, care începe prin activităţi productive în fabricile din Bucureşti şi Tg. Mureş (mobilierul este fabricat integral în ţară). Totodată, “Mobexpert” a creat şi dispune în prezent de una dintre cele mai complexe reţele de distribuţie.

Mobilierul conceput să corespundă standardelor europene şi româneşti în vigoare este confecţionat din panouri aglomerate din lemn (PAL) placate cu melamină decorativă, imitaţie de lemn (arţar, cireş, nuc, păr, alun, fag), în diverse game coloristice.

Câteva tipuri de birouri şi de piese de mobilier realizate de “Mobexpert” ar fi:

1. Ansamblu birou “Challenge”, alcătuit din: birou (L 120, H 75, P 80 cm); comodă rotile cu 2 sertare şi servantă pe rotile cu 2 sertare. Finisaj fag natur/negru.

2. Ansamblu birou “Manager”, alcătuit din: birou (L 190, H 75, P 91 cm); 2 comode pe rotile cu 3, respectiv 2 sertare (anexa 5).

3. Ansamblu birou “President”, alcătuit din: birou (L 240, H 75, P 110 cm); planul de lucru (240x110 cm), sertar încorporat cu broască cu cheie; servantă “President” pe rotile echipată cu 3 sertare şi cu 2 uşi sau 2 comode pe rotile cu 3 şi cu 2 sertare (anexa 6).

4. Comodă calculator. Dimensiuni: L 65, H 85, P 48 cm. Mobilier realizat din panouri de PAL de grosime 16 mm. Blat prevăzut cu baghetă decorativă; cuprinde 2 poliţe culisante; sprijinit pe 4 rotile pivotante; finisaj negru (anexa 7).

5. Birou microinformatică. Dimensiuni: L 100, H 75, P 48 cm. Mobilier prevăzut cu baghetă decorativă; cuprinde o poliţă fixă, 2 poliţe culisante şi 2 poliţe variabile pe înălţime; finisaj negru (anexa 7).

6. Corp microinformatică. Dimensiuni L 107, H 128, P 65 cm. Mobilier realizat din panouri de PAL cu acoperire celulozică, imitaţie de lemn de alun (anexa 7).

7. Scaune de birou ergonomice cu mecanism cu şurub, cu mecanism pneumatic sau cu mecanism sincro, acoperite cu stofă sau cu piele Liss Madras (anexa 1).

8. Scaune de birou ergonomice “Vizitator”, “Director”, “President”, acoperite cu piele Country sau Liss Country, Liss Madras (anexa 1).

De asemenea, “Mobexpert” are şi un model propriu de secretariat ce ar putea conţine:

 1. Dulap mic (Cod 412; L 80, H 75, P 42 cm) realizat din panouri de grosime 16 mm şi blat de 22 mm. Cuprinde: uşă dreapta cu broască, uşă stânga cu zăvor, o poliţă variabilă pe înălţime;

 2. Comodă (joasă) cu 3 sertare (Cod 407; L 43, H 56, P 45 cm). Mobilier realizat din panouri de grosime 16 mm; prevăzut cu 3 sertare simple, dintre care unul cu broască, sprijinit pe 4 rotile pivotante;

 3. Opţiune microinformatică – poliţă culisantă (Cod 521; L 58, H 15, P 38 cm). Mobilier realizat din panouri de grosime 16 mm; se montează opţional de birou;

4. Birou 120x80 cm (Cod 403; L 120, H 75, P 80 cm). Mobilier realizat din panouri de grosime 22 cm; prevăzut cu 4 elemente de aşezare, reglabile pe înălţime; posibilitate de aranjare cu “Retur înalt” sau cu “Retur jos”;

 5. Retur înalt/retur jos (L 170/100, H 75/65, P 45/42 cm). Mobilier realizat din panouri de grosime 22 cm; posibilitate de poziţionare stânga sau dreapta, funcţie de ansamblu;

6. Cuier (Cod C₂₄);

   7. Scaune de birou ergonomice (Cod 234; Cod 560 – anexa 1).