|
![]() |
|
3. ERGONOMIA ÎN RELAŢIE CU NOILE TEHNOLOGII INFORMAŢIONALE |
|||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
|
3.1. Stresul
vizual indus de utilizarea calculatoarelor Unul din
cele mai importante domenii ale progresului şi înnoirii în societatea
noastră îl constituie pătrunderea calculatorului în cele
mai variate domenii ale vieţii economice şi sociale, culturale
şi manageriale. Prin apariţia şi prin răspândirea
sistemelor multimedia (care îmbină telecomunicaţiile, tehnica
electronică de calcul şi audiovizualul), prelucrarea automată
a informaţiei capătă noi dimensiuni. Prin intermediul
sistemelor moderne de tele-comunicaţii, informaţia digitală
a pătruns în activitatea profesională a foarte multor utilizatori
de tehnică de calcul, de la unităţi de informatică
organizate la nivel de instituţie, de întreprinderi sau de judeţe către
publicul larg, de la specialiştii în informatică spre utilizatorii
de informatică. Deşi
computerul ne îmbunătăţeşte viaţa,
acest avantaj nu ne scuteşte de anumite riscuri privind sănătatea.
Studiile făcute au arătat că tipul muncii şi numărul
de ore pe zi de utilizare a terminalului video sunt factori importanţi
în determinarea nivelului problemelor cauzate de această activitate.
Problemele ochilor sunt cele mai obişnuite pentru utilizatorii
calculatoarelor. Din nefericire nu există prea multe informaţii
legate de computer şi de stresul vizual. Lipsesc, de asemenea,
sursele de informaţii pentru publicul larg în legătură
cu această problemă. În acest
capitol ne propunem în primul rând să analizăm riscurile
asupra sănătăţii omului pe care le implică
folosirea necorespunzătoare a calculatorului şi în al doilea
rând dorim să oferim câteva sfaturi utile utilizatorilor pentru
a putea lucra cu computerul beneficiind de un confort sporit
[*]
. În prezent numai în SUA peste 50 de milioane
de oameni folosesc terminale video-display (TVD), iar acest număr
se aşteaptă să ajungă la 100 de milioane în anul
2000. Peste 50% dintre aceştia prezintă dificultăţi
cu focalizarea privirii asupra obiectelor mai îndepărtate şi
tulburări ale imaginii dincolo de planul apropiat după folosirea
îndelungată a displayului. În afara
acestor simptome directe apar unele indirecte cum ar fi: încordare
şi durere în ceafă şi în umeri; dureri de spate; oboseală
excesivă; iritabilitate excesivă; dureri în braţe,
în încheieturi şi în umeri; nervozitate crescută; eficienţă
vizuală scăzută şi erori mai frecvente. În special
operatorii dau dovadă de o scădere generală a productivităţii,
inclusiv erori frecvente şi viteză redusă în timpul
desfăşurării activităţii. 3.1.1. Preocupări privind efectele monitoarelor
asupra sănătăţii În SUA s-a
trecut de la societatea industrială
la cea informaţională în numai douăzeci de ani, în
timp ce trecerea de la societatea agrară la cea industrială
a durat mai mult de 200 de ani. Odată cu acest fenomen
a devenit necesară folosirea ochilor în activităţi
de precizie. Ochii oamenilor sunt adaptaţi totuşi pentru
vederea la distanţă. Câmpul nostru vizual nu poate să
facă trecerea de la planul îndepărtat la cel apropiat în
mod natural. Adaptarea trebuie să fie activă, prin modificarea
mediului nostru de lucru şi a comportamentului specific activităţii
depuse . Tabelul 5
prezintă modul în care au evoluat distanţele de lucru preferenţiale
pe măsura transformării condiţiilor economice . Tabel 5 Evoluţia distanţei de vedere pentru diferite tipuri de activităţi
Stresul vizual
reprezintă o problemă îngrijorătoare, totuşi studiile
existente în acest domeniu nu sunt bazate pe o cercetare aprofundată,
multe din simptomele de disconfort al ochiului fiind similare cu ale
celor care lucrează în alte domenii ce necesită vederea
de aproape. Ambiguitatea cunoştinţelor a dus la consensul că nu există factori de pericol în
utilizarea displayului. Cercetătorul
canadian Bob Dematteo a studiat în cartea sa Terminal Shock tratamentul consecinţelor utilizării terminalelor.
El a observat că, din păcate, dovezile asupra nocivităţii
locului de muncă au fost
furnizate de utilizatori, nu de cei care trebuie să reglementeze
activităţile respective. În privinţa
terminalelor video s-au efectuat studii mai riguroase referitoare
la efectul acestora asupra operatorilor. Rezultatele obţinute
sunt folosite pentru dezvoltarea politicii legislative de muncă.
În multe state din SUA există o legislaţie pentru protecţia
utilizatorilor de TVD (terminale video-display). Ba chiar au fost
emise reglementări cu privire la designul locurilor de muncă,
la pregătirea personalului şi la asistenţa medicală
a angajaţilor. Costurile suplimentare
datorate aplicării acestor legi sunt mult mai mici decât
daunele provocate de accidentele din birouri, care au crescut spectaculos.
Din 1992 statele din Uniunea Europeană au promulgat legi naţionale
referitoare la designul punctelor de lucru, la activităţile
curente şi la sănătatea şi la protecţia lucrătorului,
cu prevederi pentru protejarea vederii. Pentru sporirea
confortului utilizatorilor de unităţi video, în prezent
se face apel la ergonomie şi
la optometrie. Ergonomia, aşa cum arătam, studiază
impactul mediului unde se desfăşoară activitatea asupra
muncii depuse de om. Scopul ei este creşterea confortului, a
siguranţei şi productivităţii lucrătorului.
Optometria se concentrează asupra îmbunătăţirii
capacităţii vizuale. În optometria comportamentală
vederea este privită ca un proces complex ce include învăţarea
şi poate fi modificat şi îmbunătăţit corespunzător
prin: proceduri de antrenare a vederii, dietă, organizarea muncii
şi educaţie. 3.1.2. Simptomele stresului vizual Importanţa
computerelor în societatea modernă este de necontestat. De aceea
este necesar să se găsească modalităţile
prin care să se facă faţă efectelor pe care le
are folosirea lor îndelungată asupra sănătăţii
operatorilor. Problema
cea mai frecventă o constituie disconfortul vizual. Acesta poate
duce la scăderea productivităţii muncii, poate afecta
concentrarea şi capacitatea de a înţelege ceea ce trebuie
învăţat. Organismul uman are tendinţa de a se adapta
la stres, de multe ori fiind nişte adaptări defectuoase
(fig. 2).
Hotărâre
Fig. 2.
Moduri de adaptare la stres Simptomele
directe ale stresului vizual sunt: - tensiune
la nivelul ochilor; - dureri
de cap; - dificultăţi
de focalizare; - miopie; - dublarea
imaginii; - modificări
în percepţia culorilor. Simptomele
indirecte pot include: - dureri
la nivelul muşchilor şi oaselor (gât, umeri, spate, încheietura
mâinii); - oboseală
fizică excesivă; - eficienţă
vizuală scazută în desfăşurarea activităţii. În continuare
vom analiza câteva dintre aceste manifestări ale stresului vizual. Tensiunea (încordarea la nivelul
ochilor) şi probleme de vedere înrudite Mulţi
dintre cei ce folosesc timp îndelungat computerul (mai mult de 2 ore
pe zi) se plâng de probleme cu vederea. Iată
ce rezultate s-au obţinut comparând problemele de vedere ale
utilizatorilor şi non-utilizatorilor de terminale video (tabelul
6). Tabel 6 Comparaţie între utilizatorii şi non-utilizatorii terminalelor video din punct de vedere al problemelor de vedere (după Smith 1981)
Un studiu
efectuat asupra funcţionarilor (tabelul 7) a demonstrat o corelaţie
clară între numărul orelor petrecute în faţa calculatorului
şi numărul simptomelor de stres apărute. Tabel 7 Corelaţia dintre numărul
de ore de utilizare a terminalului video pe săptămână
şi problemele de sănătate apărute (după Resko & Mansfield
1987)
Probleme de focalizare Cercetările
asupra capacităţii de focalizare a ochilor au dus la descoperirea
fenomenului numit “LAG” (rămânere în urmă). Iată o
definiţie simplistă a acestui termen: “LAG” reprezintă
“diferenţa între distanţa la care se află obiectul
privit şi distanţa normală, naturală de focalizare
a privitorului”. Un alt concept,
înrudit cu acesta, este RPA (“punctul de relaxare şi de acomodare”),
reprezentând “punctul în care
îşi focalizează privirea o persoană atunci când priveşte
într-un câmp vizual gol, lipsit de elemente care să concentreze
atenţia”. Acest punct
de relaxare variază de la un individ la altul. RPA reprezintă
un indice al oboselii vederii. Gerald Murch
este cercetător în domeniul ergonomiei. El a măsurat distanţa
focală a ochilor ce urmăresc ecranul displayului cu ajutorul
laserului. Astfel, a descoperit că ochiul nu se poate focaliza
asupra informaţiilor de pe ecranul displayului cu aceeaşi
precizie cu care se focalizează asupra unei pagini tipărite.
Dacă terminalul video este folosit mai mult timp, punctul de
focalizare al ochiului trece dincolo de ecran şi se apropie de
punctul de relaxare, ceea ce în timp duce la degradarea imaginii percepute
pe ecran. De aceea sunt necesare măsuri corective (ochelari speciali
prescrişi pentru terminalul video şi/sau formarea, antrenarea
vizuală). Datorită
schimbării focalizării între ecran, materialele cu care
se lucrează şi mediul înconjurător se produce adaptarea
incorectă a văzului cu consecinţe asupra vitezei şi
a capacităţii de înţelegere în timpul lucrului cu terminalul
video. Miopia Miopia ar
putea fi cauzată de condiţii improprii de desfăşurare
a activităţii (lumină insuficientă, poziţie
incorectă, cititul la distanţe prea mici ce determină
apariţia stresului) sau este o moştenire genetică.
Aceste două variante sunt acum în discuţia specialiştilor.
În era computerelor miopia ar putea constitui o formă de adaptare
a sistemului vizual la vederea de aproape. S-au făcut studii
asupra studenţilor care au demonstrat că miopia lor a crescut
pe parcursul anului şcolar şi a scăzut pe perioada
verii. Miopia poate
fi evitată printr-o igienă corespunzătoare a vederii. Schimbări în percepţia
culorilor Acestea sunt
determinate de urmărirea ecranului în mod constant pentru perioade
lungi de timp, alternând cu mutarea privirii asupra fundalului. Privitorul
poate percepe culori opuse sau complementare celor care alcătuiesc
fondul imaginilor de pe ecran (urmărirea constantă a unui
ecran verde conduce la perceperea culorii roz la schimbarea focalizării
privirii). Acest fenomen poate fi alarmant dar nu este periculos şi
dispare după puţin timp. Dublarea imaginii Displopia
(vederea dublă) se datorează unei scăderi a capacităţii
de coordonare a ochilor. Este o afecţiune temporară, totuşi
trebuie consultat un medic oftalmolog spre a îndepărta posibilitatea
existenţei unei disfuncţionalităţi neurologice
serioase. Sindromul “ochilor uscaţi” Apare la
purtătorii lentilelor de contact. Optometriştii sugerează
umezirea frecventă a ochilor.
[*]
Acest capitol a fost întocmit pe
baza datelor din lucrarea: “Computerul şi stresul“, autori
Edward C. Godnig şi John S. Hacunda, Bucureşti: Antet,
1995.
|
|||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
|
©
Universitatea din Bucuresti 2002.
No part of this text may be reproduced in any form without written permission of the University of Bucharest, except for short quotations with the indication of the website address and the web page. Comments to: Ionel ENACHE; Web design & text editor: Laura POPESCU; Last update:Novemberr, 2002 |
|||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||