3. ERGONOMIA ÎN RELAŢIE CU NOILE TEHNOLOGII INFORMAŢIONALE

3.1. Stresul vizual indus de utilizarea calculatoarelor

Unul din cele mai importante domenii ale progresului şi înnoirii în societatea noastră îl constituie pătrunderea calculatorului în cele mai variate domenii ale vieţii economice şi sociale, culturale şi manageriale. Prin apariţia şi prin răspândirea sistemelor multimedia (care îmbină telecomunicaţiile, tehnica electronică de calcul şi audiovizualul), prelucrarea automată a informaţiei capătă noi dimensiuni. Prin intermediul sistemelor moderne de tele-comunicaţii, informaţia digitală a pătruns în activitatea profesională a foarte multor utilizatori de tehnică de calcul, de la unităţi de informatică organizate la nivel de instituţie, de întreprinderi sau de judeţe către publicul larg, de la specialiştii în informatică spre utilizatorii de informatică.

Deşi computerul ne îmbunătăţeşte viaţa, acest avantaj nu ne scuteşte de anumite riscuri privind sănătatea. Studiile făcute au arătat că tipul muncii şi numărul de ore pe zi de utilizare a terminalului video sunt factori importanţi în determinarea nivelului problemelor cauzate de această activitate. Problemele ochilor sunt cele mai obişnuite pentru utilizatorii calculatoarelor. Din nefericire nu există prea multe informaţii legate de computer şi de stresul vizual. Lipsesc, de asemenea, sursele de informaţii pentru publicul larg în legătură cu această problemă.

În acest capitol ne propunem în primul rând să analizăm riscurile asupra sănătăţii omului pe care le implică folosirea necorespunzătoare a calculatorului şi în al doilea rând dorim să oferim câteva sfaturi utile utilizatorilor pentru a putea lucra cu computerul beneficiind de un confort sporit [*] .

În prezent numai în SUA peste 50 de milioane de oameni folosesc terminale video-display (TVD), iar acest număr se aşteaptă să ajungă la 100 de milioane în anul 2000. Peste 50% dintre aceştia prezintă dificultăţi cu focalizarea privirii asupra obiectelor mai îndepărtate şi tulburări ale imaginii dincolo de planul apropiat după folosirea îndelungată a displayului.

În afara acestor simptome directe apar unele indirecte cum ar fi: încordare şi durere în ceafă şi în umeri; dureri de spate; oboseală excesivă; iritabilitate excesivă; dureri în braţe, în încheieturi şi în umeri; nervozitate crescută; eficienţă vizuală scăzută şi erori mai frecvente. În special operatorii dau dovadă de o scădere generală a productivităţii, inclusiv erori frecvente şi viteză redusă în timpul desfăşurării activităţii.

3.1.1. Preocupări privind efectele monitoarelor asupra sănătăţii

În SUA s-a trecut de la societatea industrială la cea informaţională în numai douăzeci de ani, în timp ce trecerea de la societatea agrară la cea industrială a durat mai mult de 200 de ani. Odată cu acest fenomen a devenit necesară folosirea ochilor în activităţi de precizie. Ochii oamenilor sunt adaptaţi totuşi pentru vederea la distanţă. Câmpul nostru vizual nu poate să facă trecerea de la planul îndepărtat la cel apropiat în mod natural. Adaptarea trebuie să fie activă, prin modificarea mediului nostru de lucru şi a comportamentului specific activităţii depuse .

Tabelul 5 prezintă modul în care au evoluat distanţele de lucru preferenţiale pe măsura transformării condiţiilor economice .

Tabel 5

Evoluţia distanţei de vedere pentru diferite tipuri de activităţi

Perioada	Evoluţia economică	Distanţa de vedere
Înainte de 1600	vânător	la distanţă
1600-1800	agricultor	la distanţă
anii 1900	muncitor	variabil
anii 1960	funcţionar	aproape
1980-1990	informatician	aproape

Stresul vizual reprezintă o problemă îngrijorătoare, totuşi studiile existente în acest domeniu nu sunt bazate pe o cercetare aprofundată, multe din simptomele de disconfort al ochiului fiind similare cu ale celor care lucrează în alte domenii ce necesită vederea de aproape. Ambiguitatea cunoştinţelor a dus la consensul că nu există factori de pericol în utilizarea displayului.

Cercetătorul canadian Bob Dematteo a studiat în cartea sa Terminal Shock tratamentul consecinţelor utilizării terminalelor. El a observat că, din păcate, dovezile asupra nocivităţii locului de muncă au fost furnizate de utilizatori, nu de cei care trebuie să reglementeze activităţile respective.

În privinţa terminalelor video s-au efectuat studii mai riguroase referitoare la efectul acestora asupra operatorilor. Rezultatele obţinute sunt folosite pentru dezvoltarea politicii legislative de muncă. În multe state din SUA există o legislaţie pentru protecţia utilizatorilor de TVD (terminale video-display). Ba chiar au fost emise reglementări cu privire la designul locurilor de muncă, la pregătirea personalului şi la asistenţa medicală a angajaţilor. Costurile suplimentare datorate aplicării acestor legi sunt mult mai mici decât daunele provocate de accidentele din birouri, care au crescut spectaculos. Din 1992 statele din Uniunea Europeană au promulgat legi naţionale referitoare la designul punctelor de lucru, la activităţile curente şi la sănătatea şi la protecţia lucrătorului, cu prevederi pentru protejarea vederii.

Pentru sporirea confortului utilizatorilor de unităţi video, în prezent se face apel la ergonomie şi la optometrie. Ergonomia, aşa cum arătam, studiază impactul mediului unde se desfăşoară activitatea asupra muncii depuse de om. Scopul ei este creşterea confortului, a siguranţei şi productivităţii lucrătorului. Optometria se concentrează asupra îmbunătăţirii capacităţii vizuale. În optometria comportamentală vederea este privită ca un proces complex ce include învăţarea şi poate fi modificat şi îmbunătăţit corespunzător prin: proceduri de antrenare a vederii, dietă, organizarea muncii şi educaţie.

3.1.2. Simptomele stresului vizual

Importanţa computerelor în societatea modernă este de necontestat. De aceea este necesar să se găsească modalităţile prin care să se facă faţă efectelor pe care le are folosirea lor îndelungată asupra sănătăţii operatorilor.

Problema cea mai frecventă o constituie disconfortul vizual. Acesta poate duce la scăderea productivităţii muncii, poate afecta concentrarea şi capacitatea de a înţelege ceea ce trebuie învăţat. Organismul uman are tendinţa de a se adapta la stres, de multe ori fiind nişte adaptări defectuoase (fig. 2).

Hotărâre

Renunţare - nerealizare -pţiuni/promovare în carieră limitate

Disconfort fizic/Durere -dureri de cap - tensiune la nivelul ochilor -satisfacţie scăzută

Adaptare - miopie - suprimare - probleme de coordonare

Fig. 2. Moduri de adaptare la stres

Simptomele directe ale stresului vizual sunt:

- tensiune la nivelul ochilor;

- dureri de cap;

- dificultăţi de focalizare;

- miopie;

- dublarea imaginii;

- modificări în percepţia culorilor.

Simptomele indirecte pot include:

- dureri la nivelul muşchilor şi oaselor (gât, umeri, spate, încheietura mâinii);

- oboseală fizică excesivă;

- eficienţă vizuală scazută în desfăşurarea activităţii.

În continuare vom analiza câteva dintre aceste manifestări ale stresului vizual.

Tensiunea (încordarea la nivelul ochilor) şi probleme de vedere înrudite

Mulţi dintre cei ce folosesc timp îndelungat computerul (mai mult de 2 ore pe zi) se plâng de probleme cu vederea.

Iată ce rezultate s-au obţinut comparând problemele de vedere ale utilizatorilor şi non-utilizatorilor de terminale video (tabelul 6).

Tabel 6

Comparaţie între utilizatorii şi non-utilizatorii terminalelor video din punct de vedere al problemelor de vedere (după Smith 1981)

Problema apărută	Procentajul utilizatorilor %	Procentajul non-utilizatorilor %
Modificări în perceperea culorilor	40	9
Ochi iritaţi	74	47
Senzaţia de arsură la nivelul ochilor	80	44
Vedere înceţoşată	71	35
Tensiune	91	60

Un studiu efectuat asupra funcţionarilor (tabelul 7) a demonstrat o corelaţie clară între numărul orelor petrecute în faţa calculatorului şi numărul simptomelor de stres apărute.

Tabel 7

Corelaţia dintre numărul de ore de utilizare a terminalului video pe săptămână şi problemele de sănătate apărute

(după Resko & Mansfield 1987)

Simptome	<15 h	15-30 h	>30 h
Tensiune ochi	33%	37%	63%
Dureri de cap	20%	27%	47%
Ameţeli	4%	6%	5%
Tulburări somn	13%	11%	11%
Dureri de spate	23%	26%	40%

Probleme de focalizare

Cercetările asupra capacităţii de focalizare a ochilor au dus la descoperirea fenomenului numit “LAG” (rămânere în urmă). Iată o definiţie simplistă a acestui termen: “LAG” reprezintă “diferenţa între distanţa la care se află obiectul privit şi distanţa normală, naturală de focalizare a privitorului”.

Un alt concept, înrudit cu acesta, este RPA (“punctul de relaxare şi de acomodare”), reprezentând “punctul în care îşi focalizează privirea o persoană atunci când priveşte într-un câmp vizual gol, lipsit de elemente care să concentreze atenţia”. Acest punct de relaxare variază de la un individ la altul. RPA reprezintă un indice al oboselii vederii.

Gerald Murch este cercetător în domeniul ergonomiei. El a măsurat distanţa focală a ochilor ce urmăresc ecranul displayului cu ajutorul laserului. Astfel, a descoperit că ochiul nu se poate focaliza asupra informaţiilor de pe ecranul displayului cu aceeaşi precizie cu care se focalizează asupra unei pagini tipărite. Dacă terminalul video este folosit mai mult timp, punctul de focalizare al ochiului trece dincolo de ecran şi se apropie de punctul de relaxare, ceea ce în timp duce la degradarea imaginii percepute pe ecran. De aceea sunt necesare măsuri corective (ochelari speciali prescrişi pentru terminalul video şi/sau formarea, antrenarea vizuală).

Datorită schimbării focalizării între ecran, materialele cu care se lucrează şi mediul înconjurător se produce adaptarea incorectă a văzului cu consecinţe asupra vitezei şi a capacităţii de înţelegere în timpul lucrului cu terminalul video.

Miopia

Miopia ar putea fi cauzată de condiţii improprii de desfăşurare a activităţii (lumină insuficientă, poziţie incorectă, cititul la distanţe prea mici ce determină apariţia stresului) sau este o moştenire genetică. Aceste două variante sunt acum în discuţia specialiştilor. În era computerelor miopia ar putea constitui o formă de adaptare a sistemului vizual la vederea de aproape. S-au făcut studii asupra studenţilor care au demonstrat că miopia lor a crescut pe parcursul anului şcolar şi a scăzut pe perioada verii.

Miopia poate fi evitată printr-o igienă corespunzătoare a vederii.

Schimbări în percepţia culorilor

Acestea sunt determinate de urmărirea ecranului în mod constant pentru perioade lungi de timp, alternând cu mutarea privirii asupra fundalului. Privitorul poate percepe culori opuse sau complementare celor care alcătuiesc fondul imaginilor de pe ecran (urmărirea constantă a unui ecran verde conduce la perceperea culorii roz la schimbarea focalizării privirii). Acest fenomen poate fi alarmant dar nu este periculos şi dispare după puţin timp.

Dublarea imaginii

Displopia (vederea dublă) se datorează unei scăderi a capacităţii de coordonare a ochilor. Este o afecţiune temporară, totuşi trebuie consultat un medic oftalmolog spre a îndepărta posibilitatea existenţei unei disfuncţionalităţi neurologice serioase.

Sindromul “ochilor uscaţi”

Apare la purtătorii lentilelor de contact. Optometriştii sugerează umezirea frecventă a ochilor.

---

[*] Acest capitol a fost întocmit pe baza datelor din lucrarea: “Computerul şi stresul“, autori Edward C. Godnig şi John S. Hacunda, Bucureşti: Antet, 1995.

© Universitatea din Bucuresti 2002.
No part of this text may be reproduced in any form without written permission of the University of Bucharest,
except for short quotations with the indication of the website address and the web page.
Comments to: Ionel ENACHE; Web design & text editor: Laura POPESCU; Last update:Novemberr, 2002