3.1.4. Măsuri pentru prevenirea stresului vizual

1. Terminalul video şi poziţia nenaturală a ochilor

Utilizarea unui calculator nu se aseamănă deloc cu actul tradiţional al cititului.

Există o mare diferenţă între a privi o foaie albă de hârtie acoperită cu litere negre, care reflectă lumina, şi a privi  un ecran (de obicei negru), care este autoiluminat şi care este acoperit cu numeroase caractere colorate.

Lumina suplimentară care provine de la un ecran de calculator este suficient de puternică şi necesită o utilizare minimă a celei naturale sau a celei artificiale.

Lumina emanată din ecranul calculatorului trece printr-un proces de reîmprospătare continuă a unui înveliş de fosfor, aşa încât imaginea să nu pălească.

Această “reîmprospătare” trebuie realizată cu o viteză de aproape 60 de ori pe secundă, în caz contrar utilizatorii vor sesiza o uşoară licărire, asemănătoare celei produse de vechile tuburi fluorescente de iluminat.

Marea diversitate a tipurilor de monitoare generează diverse rate de licărire. Pentru utilizatori, acest lucru poate fi deosebit de stresant.

Ca o soluţie împotriva acestui fenomen se poate diminua capacitatea de strălucire a ecranului, dar şi acest lucru poate conduce la apariţia altor probleme.

Există o mare diferenţă între poziţia naturală a ochilor atunci când citim şi poziţia nefirească a ochilor atunci când privim ecranul unui calculator. Poziţia drept-înainte a operatorilor pe calculator este nenaturală şi diferă mult de poziţia convenţională, adoptată în timpul cititului. Muşchii globului ocular “se luptă” pentru a realiza acel echilibru necesar pentru a fixa şi a reţine imaginea.

Această stare de permanentă încordare conduce la apariţia unor simptome neplăcute, precum oboseala şi durerile de cap.

În mod ideal, ecranul unui calculator ar trebui poziţionat la circa 10 inch (25,4 cm) sub linia orizontală a privirii.

Strălucirea emanată de ecranul calculatorului

Termenul de strălucire desemnează orice împrăştiere exterioară a razelor luminoase.

Într-un birou există numeroase surse care produc strălucire: lămpi impropriu poziţionate, tuburi fluorescente, lumina exterioară (lumina zilei), suprafeţele cu un grad mare de reflexie şi orice obiect iluminat (pe care cade lumina).

Suprafaţa din sticlă a unui ecran de calculator poate avea un grad mare de reflexie.

În timp ce ochii operatorului pe calculator se află poziţionaţi drept-înainte, ei sunt influenţaţi de sursele externe de iluminare şi, în special, de lumina provenind din plafon.

Există numeroase modalităţi pentru a reduce strălucirea:

Ataşarea la monitorul calculatorului a unor filtre anti-strălucire. Filtrele obişnuite sunt realizate din sticlă sau din fibre de plastic. Fiecare tip de filtru are avantajele sale. 

Ecranele din sticlă sunt în general mai bune. În ciuda faptului că sunt costisitoare şi necesită o curăţire frecventă, sunt excelente în reducerea strălucirii.

O a doua modalitate vizează  poziţionarea corectă a ecranului calculatorului. În timpul în care nu utilizăm calculatorul putem poziţiona ecranul acestuia în aşa fel încât să nu reflecte în nici un fel lumina.

 Iluminarea birourilor. Cercetătorii au remarcat că numeroase birouri sunt improprii pentru utilizarea calculatoarelor din punct de vedere al strălucirii.

Iluminarea birourilor în care se utilizează calculatoarele ar trebui să fie de trei ori mai puternică decât lumina produsă de ecranul pe care îl folosim în mod obişnuit.

Tradiţionalele filtre de lumină plasate pe plafoane şi care utilizează tuburile fluorescente sunt adesea o sursă considerabilă de strălucire. Aceste dispozitive pot fi adaptate în aşa fel încât să direcţioneze lumina în jos, în unghi drept, în loc să o împrăştie în toate direcţiile.

Această metodă contribuie la crearea unei ambianţe plăcute şi liniştitoare pentru ochi.

Utilizarea unor ochelari speciali pentru lucrul pe calculator.

S-a demonstrat că folosirea acestor ochelari duce la creşterea confortului vizual. Se pare că vor deveni accesorii pentru utilizatori.

Lentilele ochelarilor obişnuiţi nu pot asigura flexibilitatea necesară lucrului cu computerul. Lentilele speciale bifocale pentru computer au porţiunea de sus proiectată pentru urmărirea ecranului, în timp ce partea de jos este realizată pentru a urmări textul scris. Lentilele trifocale sunt şi mai specializate, asigurând zone pentru computer, pentru text şi pentru privirea la distanţă. Există şi lentile noi, cu design modern, care permit modificări gradate ale puterii lentilelor în funcţie de variaţia distanţei. Lentilele colorate acoperite cu straturi anti-reflexie sunt câteodată utile ca elemente adiţionale pentru creşterea confortului la urmărirea ecranului computerului.

Persoanele trecute de 40 de ani suferă deja din cauza dificultăţilor de concentrare asupra obiectelor aflate la mici distanţe. Acest lucru este un rezultat al modificărilor ce survin în structura aparatului vizual, din cauza înaintării în vârstă.

În această situaţie se recomandă utilizarea ochelarilor obişnuiţi pentru citit şi a ochelarilor speciali pentru lucrul cu calculatorul, care echilibrează această disfuncţie naturală.

În lucrul cu calculatorul nu se recomandă folosirea lentilelor de contact, acestea produc senzaţii de disconfort după un număr de ore petrecute în faţa monitorului.

Munca pe calculator necesită îngrijiri speciale ale vederii. Dintre acestea menţionăm necesitatea unui examen periodic al vederii.

Operatorii pe computer trebuie să facă un control al vederii şi al stării de sănătate a ochilor în fiecare an. Controlul ochilor trebuie făcut de un optometrist sau de un oftalmolog familiarizat cu cerinţele vizuale ale utilizării computerului.

Iată ce aspecte trebuie să cuprindă un astfel de examen:

- sănătatea ochiului;

- acuitatea vederii la distanţă;

- acuitatea vederii de aproape;

- cât de bine lucrează ochii împreună (bi-ocularitatea);

- capacitatea de lucru la distanţe mici;

- evaluarea capacităţilor de focalizare;

- semne sau simptome precoce de stres vizual.

Este necesar să-i furnizăm medicului oftalmolog cât mai multe informaţii despre condiţiile de lucru şi de iluminare ale locului de muncă, informaţii despre timpul pe care îl petrecem în faţa calculatorului şi despre eventualele simptome pe care le resimţim.

În birourile în care există aparatură hardware, există filtre de aer pentru a capta eventuala umezeală care ar putea afecta această aparatură şi pentru a îmbunătăţi condiţiile de siguranţă a calculatoarelor.

Folosirea acestor filtre generează însă apariţia prafului care la rândul său conduce la apariţia altor probleme de ordin tehnic.

Operatorii pe calculator au tendinţa de a clipi mai rar, din cauza lucrului la distanţe mici şi de aceea suferă de senzaţia exterm de neplăcută a “prăfuirii” globilor oculari. În această situaţie se recomandă folosirea unor picături speciale recomandate de către medicul oftalmolog.

Terapia vizuală

Este vorba despre un program special prin care operatorii pe calculator sunt învăţaţi cum să-şi folosească ochii într-un mod cât mai corect şi cu minimum de efort.

Acest lucru presupune urmarea unui program special ce cuprinde tehnici şi proceduri care ajută indivizii să-şi îmbunătăţească toate aspectele ce ţin de sănătatea analizatorului vizual, incluzând coordonarea generală a ochilor, coordonarea mână-ochi, mişcările ochilor şi elemente legate de focalizare.

Testarea vizuală

Un program recent, care şi-a dovedit din plin eficienţa în realizarea de teste privind monitorizarea simptomelor stresului vizual este programul Eye-CEE (The Eye - Computer Ergonomic Evaluation System for UVD users) şi constă în completarea unui chestionar on-line şi în urmarea unor teste de vedere. Programul îşi propune să constate dacă simptomele pe care le acuză operatorii pe calculator sunt generate sau nu de condiţiile de mediu.

Rezultatele acestor teste pot fi consultate de către medicul oftalmolog, cel mai în măsură să recomande un tratament recuperator adecvat.

5. Tehnica celor “3 B”

Există numeroase metode pe care le putem urma singuri pentru a reduce stresul vizual. Aceste metode sunt cunoscute sub numele universal de Tehnica celor 3 B (Blink, Breathe, Break).

 Blink (clipirea)

 Clipitul reprezintă o funcţie automată a aparatului vizual. Este cel mai rapid act reflex din organismul uman. În mod normal, un om clipeşte de circa 15 ori pe minut. Cel mai adesea clipim atunci când suntem neliniştiţi, supăraţi, nervoşi, atunci când vorbim sau când ne concentrăm asupra unui anumit lucru.

Clipitul permite ochilor să se odihnească timp de câteva secunde şi contribuie la curăţirea şi la umezirea suprafeţei globilor oculari; prin urmare, la menţinerea unei vederi clare.

Fiindcă clipitul este un act reflex trebuie ca iniţial să ne concentrăm atenţia asupra menţinerii unei rate normale a clipitului în timp ce lucrăm în faţa unui calculator; după aceea, vom putea clipi într-un mod cât mai natural.

Breathe (respiratul)

Organismul uman este un adevărat sistem, specializat în realizarea schimbului de oxigen şi de dioxid de carbon care este emanat în urma actului respiraţiei.

Atunci când suntem puşi în faţa unei situaţii limită avem tendinţa de a ne reţine respiraţia, pentru că ritmul acesteia controlează activitatea musculară.

Atunci când ne reţinem respiraţia, nici măcar nu băgăm de seamă faptul că anumiţi muşchi din corpul nostru se contractă.

Un ritm normal al respiraţiei ne relaxează muşchii, chiar şi pe aceia ai aparatului vizual.

Break (pauza)

Din cauza intensei concentrări de care dau dovadă operatorii pe calculator, nu este de mirare că organismul uman are nevoie de pauze de relaxare.

Ochii noştri nu au fost construiţi pentru a lucra prea multă vreme la distanţă mică. Cercetătorul american Anshel Jeffrey a elaborat un program ergonomic pentru relaxarea aparatului vizual, program ce se bazează pe luarea unor pauze. Aceste pauze au fost reunite sub denumirea de Micro, mini and maxi Breaks.

Pauzele “Micro” durează circa 10 secunde şi ar trebui luate din 10 în 10 minute. Terapia constă în concentrarea privirii asupra unui punct situat la aproximativ 10 paşi distanţă. Subiectul trebuie să respire şi să privească clipind rar. În tot acest răstimp subiectul trebuie să continue să-şi rotească globii oculari şi să-şi fixeze privirea asupra unui obiect îndepărtat.

Pauzele “Mini” trebuie luate din oră în oră şi trebuie menţinute circa 5 minute. În timpul acestei terapii subiectul trebuie să stea în picioare şi să-şi întindă muşchii şi membrele. În tot acest răstimp, ochii subiectului trebuie să continue să se rotească pentru a-i relaxa. Aceste exerciţii vizuale  sunt recomandate de medicul oftalmolog.

Pauzele “Maxi” pot fi luate în timp ce servim o gustare sau o cafea. Această terapie presupune ridicarea subiectului de la masa de lucru şi punerea în mişcare a sângelui prin intermediul mersului.

Această terapie trebuie repetată o dată la câteva ore.

6. Poziţia la locul de muncă (anexa 9)

Situaţia ideală a lucrului pe calculator ar fi cea în care toate condiţiile de mai jos sunt satisfăcute simultan:

1. Ecranul, documentul şi consola se află toate la aceeaşi distanţă de ochii utilizatorului. Suporturile documentelor au posibilitatea să poziţioneze documentul la aceeaşi distanţă cu ecranul computerului.

2. Ţineţi picioarele bine aşezate pe pământ atunci când sunteţi aşezat. Utilizatorii scunzi pot folosi un suport pentru picioare.

3. Trunchiul stă drept dar înclinat cu aproape 20 de grade din şolduri.

4. Nu îndoiţi mâna din încheietură atunci când tastaţi. Îndoirea încheieturii poate duce la afecţiuni date de încordare repetată. Asiguraţi-vă că încheieturile nu se sprijină pe o margine ascuţită atunci când tastaţi.

5. Menţineţi coapsele în poziţie orizontală cu picioarele aşezate cu toată talpa pe sol sau pe un suport dacă este nevoie.

6. Partea de sus a braţului va fi în poziţie verticală atunci când folosim terminalul video.

7. Antebraţul va fi în poziţie orizontală sau uşor coborât.

8. Suprafeţele terminalului şi/sau ale documentului vor fi la o înălţime astfel încât picioarele să nu atingă partea de dedesubt a mesei.

Un test simplu pentru verificarea respectării normelor ergonomice în lucrul cu noile echipamente de calcul poate fi următorul:

Dacă la următoarele întrebări răspunsul este DA, trebuie să consulţi un optometrist

Apar dureri de cap după  aproximativ 25-30 de minute de lucru pe calculator?

Apare senzaţia de oboseală a ochilor însoţită de dureri în jurul acestora după aproximativ 20-30 de minute?

Vederea este uneori neclară după folosirea calculatorului?

Literele, numerele, simbolurile apar neclar pe ecran şi nu pot fi distinse, chiar după ce monitorul a fost reglat?

Pierzi frecvent rândul documentului după care se face copierea, după ce priveşti ecranul?

Apare uneori imaginea dublă?

Apare senzaţia de ochi uscaţi sau iritaţi după 20-30 de minute de folosire a calculatorului?

Apare fenomenul de înroşire a ochilor după 20-30 de minute?

2. Dacă răspunsul este NU la următoarele întrebări, staţia de lucru nu este corect concepută din punct de vedere ergonomic.

Monitorul şi tastatura sunt detaşabile?

Centrul ecranului se găseşte mai jos cu 4-5 inch de nivelul ochilor?

Ecranul pivotează dintr-o parte în alta?

Înălţimea ecranului este ajustabilă?

Caracterele de pe ecran pot fi uşor citite de la o distanţă de 27-29 inch?

Este nivelul iluminatului din cameră confortabil, iar sursele de lumină sunt corect poziţionate?

Există un filtru de reducere a strălucirii ecranului?

Este tastatura destul de grea pentru a sta fixă în timpul lucrului?

Are tastatura 1 inch ori mai puţin în grosime?

Există feedback adecvat la apăsarea unor taste (ex. sunete)?

Tastatura are dimensiunile şi tastele standard? Există taste numerice separate?

Există spaţiu adecvat pentru întreg echipamentul?

Suprafaţa mesei permite poziţionarea monitorului şi tastaturii la distanţele dorite?

Există un suport vertical pentru documentele după care se face copierea?

Există spaţiu pentru sprijinirea încheieturilor în timpul folosirii tastaturii?

Suprafaţa de lucru (mesele) au marginile rotunjite?

Suprafaţa de lucru permite folosirea confortabilă a ambelor mâini?

Sunt toate materialele necesare lucrului (manuale, cărţi de referinţe, dischete) uşor de găsit?

Scaunul permite un suport confortabil pentru spate?

Scaunul permite înclinarea spătarului independent de platformă?

Poziţia şi unghiul spătarului pot fi ajustate?

Platforma are marginile rotunjite?

Platforma permite ajustări?

Suprafaţa de sprijin este sigură (ex. picioare cu 5 role)?

Scaunul are braţe. Pot fi poziţionate astfel încât să nu interfereze cu mutarea scaunului şi cu poziţia corectă?

Ai o poziţie relaxată în faţa calculatorului?

În poziţia normală de lucru, capul este aplecat în faţă nu mai mult de 20⁰ ?

Umerii sunt relaxaţi?

Poziţia încheieturilor mâinilor este “neutră”?

Cotul permite flexarea la 90-100⁰?

Poziţia şezând nu necesită răsucirea coloanei?

Poţi lucra confortabil fără schimbări frecvente ale poziţiei?

Temperatura camerei este în jur de 20-22⁰ C?

Camera are o bună ventilaţie, fără curenţi puternici?

După fiecare oră de lucru iei o pauză de 10-15 minute?

Calculatorul se află într-o zonă în care fumatul este interzis?

3. Dacă răspunsul este DA la următoarele întrebări, trebuie să consulţi un medic.

Apar dureri în degete, în mâini, în încheieturi sau în antebraţe în timpul lucrului pe calculator?

Durerile în degete, în mâini, în încheieturi sau în antebraţe apar după mai multe ore de la încetarea lucrului?

Ai pierdut mobilitatea unor părţi ale mâinilor sau mobilitatea a devenit mai limitată de când ai început să lucrezi la calculator?

Muşchii gâtului, umerilor sau spatelui au devenit mai rigizi sau încep să doară după lucrul pe calculator?

Computerul ne îmbunătăţeşte viaţa, dar nu ne fereşte de anumite riscuri privind sănătatea. Aici am analizat numai influenţa asupra vederii. În plus,  pe lângă ochi, problemele care mai pot apărea sunt:

1. probleme musculare şi ale scheletului;

2. stresul;

3. efectele datorate radiaţiilor.

Pentru evitarea riscurilor asociate cu utilizarea computerului trebuie întreprinse acţiuni în mai multe direcţii: cercetare, educaţie şi legislaţie.

Multe din studiile existente nu au condus la rezultate concludente.

Educaţia publicului, în special a utilizatorilor  de computere, poate juca un rol cheie în controlul riscurilor. Un public bine informat poate hotărî asupra unor standarde de fabricaţie şi a unei legislaţii pentru protecţia utilizatorului de terminal video.

Reglementările legale pentru utilizarea computerelor trebuie formulate pe baza descoperirilor ştiinţifice şi a cerinţelor unui public informat.

Consiliul pentru Probleme Ştiinţifice al Asociaţiei Medicale Americane a publicat în anul 1987 câteva recomandări cu privire la efectele ecranelor calculatoarelor asupra sănătăţii omului:

1. Institutul Naţional pentru Protecţia Muncii şi Sănătate şi alte grupuri vor continua investigaţiile privind plângerile operatorilor pe terminale video, acordând o atenţie deosebită ergonomiei şi măsurilor de reducere a stresului, pentru micşorarea disconfortului lucrătorilor şi pentru îmbunătăţirea mediului de desfăşurare a activităţii.

2. Asociaţia Medicală Americană (AMA) va încuraja conducerea instituţiilor să trateze cu interes importanţa interfeţei “om-maşină”, să asigure un mediu de lucru corespunzător şi să încurajeze comunicarea efectivă între proiectanţii sistemului şi utilizatori.

3. AMA va continua să urmărească acest domeniu şi să alerteze medicii şi alte părţi implicate dacă sunt sugerate şi alte aspecte negative.

Deşi problema utilizării calculatoarelor în condiţii ergonomice este neclară şi în ţările dezvoltate, considerăm că este necesară la noi în ţară elaborarea unei  legislaţii specifice care să cuprindă reglementări clare pentru utilizatorii computerelor, care să cuprindă norme de securitate şi unele facilităţi salariale sau legate de timpul de lucru.

   3.2. Probleme generate de folosirea Internet-ului

Internetul nu este  o reţea de calculatoare cum de multe ori se spune greşit, ci este o reţea de reţele. Este o colecţie mondială de tot fel de calculatoare şi de reţele de calculatoare legate între ele.

În anii 60, Internetul a fost iniţial un experiment al Departamentului Apărării al Statelor Unite, care urmărea să-i ajute pe oamenii de ştiinţă şi pe cercetătorii răspândiţi pe suprafeţe mari să lucreze împreună, folosindu-se cu toţii de puţinele şi de costisitoarele calculatoare şi de fişierele acestora. Acest obiectiv a necesitat crearea unui grup de reţele interconectate care să funcţioneze ca o unitate coordonată.

Războiul rece a stârnit interesul pentru o reţea care să reziste unui atac aerian. Dacă o parte a reţelei ar fi fost distrusă, datele  şi informaţiile ar fi continuat să circule spre destinaţie cu ajutorul părţilor componente care au supravieţuit. Astfel, în Internet responsabilitatea dirijării mesajelor a fost distribuită în toată reţeaua, nefiind centralizată într-un singur loc.

Impactul Internetului asupra vieţii noastre este mai mare decât influenţa pe care a avut-o  Revoluţia industrială în schimbarea societăţii secolului XVIII. Aceasta este concluzia la care a ajuns un studiu efectuat de prestigiosul Centru de Cercetări Henley din Marea Britanie, studiu finanţat de corporaţia americană CISCO SYSTEM, liderul mondial în construcţia reţelelor pentru Internet. Raportul Impactul Internetului în Europa relevă schimbările radicale produse în modul nostru de a trăi, de a munci, de a învăţa şi de a ne petrece timpul liber. Spre exemplu, cumpărăturile în cyberspaţiu reprezintă un paradis pentru 13% din numărul bărbaţilor care utilizează Internetul, datorită faptului că se fac mult mai rapid. Acest motiv convinge, din păcate, numai 2% din femei să cumpere on-line. Însă, din totalul utilizatorilor, doar 19% privesc Internetul ca pe un mijloc de a cumpăra diverse lucruri, pentru că 46% îl descriu ca pe o sursă de informaţii, 24% ca pe un mijloc de a fi în contact cu ceilalţi oameni şi 10% ca pe o sursă de distracţie.

De la inventarea sa în 1980, numărul reţelelor a crescut (după unele estimări în prezent sunt peste 30 000). Şi numărul utilizatorilor a crescut spectaculos an de an, astfel că la sfârşitul anului 1999 acesta va ajunge la 400 de milioane. Este dificil de făcut o prognoză, dar se pare că, în 10 ani, numărul utilizatorilor se va dubla. Cert este un singur lucru: firmele de echipamente pentru Internet vând astăzi mai multe consumabile decât cele de echipament pentru IT (tehnologia informaţiei). Mai mult decât atât, raportul Centrului de Cercetări Henley a analizat şi implicaţiile sociale. Concluzia: cei care au acces la Internet la locul de muncă sunt mult mai bine informaţi, mai productivi, însă din cauza abundenţei de date de procesat, numărul orelor de lucru este în creştere, proporţional cu acumularea oboselii şi stresului.

Ce fel de informaţii putem localiza pe Internet? El oferă o colecţie de date care se îmbogăţeşte într-un ritm rapid, colecţie ce cuprinde subiecte de la medicină la ştiinţă şi tehnologie. El prezintă un material complet din domeniul artelor, precum şi materiale de cercetare pentru studenţi şi materiale referitoare la recreere, la divertisment, la sport şi chiar posibilităţi de găsire a unui loc de muncă. Prin Internet putem avea acces la almanahuri, la dicţionare, la enciclopedii şi la hărţi.

Cu toate acestea, există unele aspecte neliniştitoare care trebuie analizate. Poate fi considerat sănătos tot ceea ce se găseşte pe Internet? Ce măsuri de siguranţă ar trebui luate? Întrebări pe care ar trebui să şi le pună şi lucrătorii din birouri, acum când majoritatea structurilor utilizează Internet-ul.

Înainte de a analiza aceste probleme vom prezenta pe scurt serviciile şi resursele pe care le oferă Internetul.  

Poşta electronică

O resursă obişnuită oferită de Internet este un sistem internaţional prin care se poate trimite şi primi poşta electronică, cunoscută sub numele de e-mail. De fapt, poşta electronică reprezintă o mare parte a traficului de pe Internet şi pentru mulţi este singura resursă pe care o utilizează.

Grupurile de discuţii           

Un alt serviciu bine cunoscut poartă numele de UseNet. Acesta oferă accesul la newsgroup pentru discuţii în grup axate pe un anumit subiect.

O variantă a acestui serviciu este sistemul de avizier electronic (BBS). Sistemele BBS sunt asemănătoare UseNet-ului, cu excepţia faptului că toate fişierele sunt localizate pe un singur calculator care de obicei este întreţinut de o persoană sau de un grup.

Partajarea fişierelor (transferul de fişiere)

Acest serviciu permite transferul fişierelor de date de la un calculator la altul. În felul acesta se pot prelua de pe diferite calculatoare programe şi orice tip de document electronic.

Pentru a utiliza acest serviciu este necesar un program FTP (File Transfer Protocol) cu ajutorul căruia utilizatorul se poate conecta la un server FTP aflat la distanţă. Serverul este identificat printr-o adresă Internet. Accesul la un astfel de server este permis, de regulă, utilizatorilor înregistraţi care au drept de acces.

World Wide Web (WWW)

Această componentă a Internetului numită mai simplu Web permite utilizatorilor să folosească o idee demodată – cea a notelor de subsol – într-un mod cu totul nou. Când un autor al unui articol de revistă sau al unei cărţi introduce o notă de subsol, cititorul examinează subsolul paginii şi probabil este îndrumat spre o altă pagină sau spre altă carte. Web-ul poate face  în esenţă acelaşi lucru, folosind o tehnică ce va sublinia sau evidenţia un cuvânt, o expresie sau o imagine din document. Cuvântul sau expresia evidenţiată arată utilizatorului că există un alt document asociat primului. Acest document poate fi accesat şi afişat imediat pe ecran. Documentul de acest tip poartă numele de hypertext.  De asemenea Web-ul face posibilă şi stocarea şi regăsirea sau redarea fotografiilor, a imaginilor fixe şi a celor animate şi a secvenţelor video şi audio. Utilizând un astfel de instrument clienţii pot să vadă rapid şi uşor informaţiile şi imaginile grafice stocate, probabil, pe calculatoare aflate la mii de km distanţă. Utilizarea unui browser Web seamănă foarte mult cu o călătorie adevărată, numai că aceasta se face mult mai uşor. Acest tip de călătorie poartă numele de navigare sau surfing pe Internet.

Societăţile comerciale şi alte organizaţii au început să folosească Web-ul ca mijloc de publicitate pentru produsele sau pentru serviciile lor. Ei creează o pagină Web, un fel de vitrină electronică. Odată ce adresa paginii Web este cunoscută, posibilii clienţi pot afla informaţii despre firma respectivă. 

Chat-ul (discuţii prin Internet)

Acest serviciu permite unui grup de persoane  să-şi transmită mesaje într-un timp foarte scurt. Deşi este utilizat de diferite categorii de vârstă, el este foarte popular în rândul tinerilor. Odată conectat, utilizatorul este pus în legătură cu o mulţime de alţi utilizatori din toată lumea.

Aşa-numitele spaţii de discuţii permit gruparea discuţiilor pe anumite teme cum ar fi science-fiction, film sau sport. Toate mesajele tastate într-un astfel de spaţiu apar aproape simultan pe ecranele calculatoarelor tuturor participanţilor la discuţii. Aceste spaţii sunt active în general 24 de ore pe zi.

Internetul dispune, cu siguranţă, de un mare potenţial pentru informare şi pentru comunicaţii zilnice. Totuşi, dacă i se ia poleiala tehnologiei de vârf, iese la iveală faptul că Internetul este asaltat de unele dintre aceleaşi probleme care au afectat timp îndelungat televiziunea, telefonul, ziarele şi bibliotecile. Prin urmare, ne putem întreba pe bună dreptate: Este întregul conţinut informaţional al Internetului “sănătos”?

În numeroase rapoarte s-a arătat că pe Internet există material informaţional nepotrivit în special pentru tineri. Unii susţin că aceasta este absolut o exagerare, mai ales că descoperirea unor astfel de materiale cere eforturi mari,  conştiente şi deliberate. Din păcate, astfel de materiale există şi ele pot fi cu multă uşurinţă localizate, de aceea ar fi înţelept ca cei care au acces sau oferă acces la Internet să fie prudenţi.

O altă problemă o reprezintă timpul pe care utilizatorii îl petrec în faţa calculatoarelor navigând pe Internet. Statisticile arată că acesta este cam de 6 ore pe săptămână, dar timpul de acces la Internet în rândul tinerilor este cu mult mai mare. Specialiştii artă că navigarea pe Internet a devenit una dintre activităţile care creează cea mai mare dependenţă.

Pe Internet există o mulţime de subiecte interesante şi nenumărate lucruri noi de descoperit. De fapt, Internetul este o imensă colecţie de biblioteci care te îmbie vizual. Ca să vizitezi doar o mică porţiune din această bibliotecă de biblioteci sunt necesare zile şi nopţi. Aşa cum arătam în acest capitol, rămânerea mult timp în faţa calculatorului determină stresul vizual şi efectele sale indirecte.

Securitatea informaţiilor şi confidenţialitatea mesajelor reprezintă o altă problemă a Internetului. De exemplu, un mesaj e-mail trimis trebuie văzut numai de către destinatar. Însă, în timp ce “scrisoarea“ se află pe drum, o persoană isteaţă şi probabil lipsită de scrupule sau un grup de persoane s-ar putea să intercepteze corespondenţa. Pentru a-şi proteja mesajele, unele persoane folosesc produsele soft e-mail ca să-şi codifice conţinutul scrisorii înainte de a o expedia. Destinatarul are şi el nevoie de un soft asemănător pentru a decodifica textul.

Recent s-au purtat multe discuţii pe tema schimbului pe Internet de cărţi de credit şi de alte informaţii secrete în scop comercial. Deşi se aşteaptă să se realizeze inovaţii importante pentru întărirea securităţii, Dorothy Denning, analistă în securitatea calculatoarelor declara: “Este imposibil să se realizeze sisteme care să asigure o securitate absolută, însă riscul poate fi redus considerabil, probabil la un nivel proporţional cu valoarea informaţiei stocate pe sisteme şi cu ameninţarea ce vine din partea spărgătorilor de reţea (hackers), cât şi a celor care au acces la informaţiile confidenţiale”. Din păcate nu se poate realiza o securitate absolută în nici un sistem de calculatoare, indiferent că este sau nu conectat la Internet.

Cea mai mare parte din materiale şi multe dintre serviciile disponibile pe  Internet au, indiscutabil, valoare informaţională şi pot servi unui scop util. Un număr tot mai mare de firme stochează documentaţia internă pe reţelele lor private, adică pe Intraneturi. Apariţia conferiţelor video şi audio face posibilă schimbarea în permanenţă a programului călătoriilor şi al întâlnirilor de afaceri. Companiile producătoare de soft utilizează Internetul pentru distribuirea produselor, ceea ce reduce substanţial costurile. Multe servicii care în prezent folosesc angajaţi pentru încheierea tranzacţiilor, cum ar fi companiile de turism, vor fi obligate să concedieze oamenii pentru că acum contractele se pot încheia prin intermediul Internetului.

Într-adevăr, Internetul a avut urmări profunde şi va continua probabil să aibă asupra vieţii noastre, fiind  un important mijloc de răspândire a informaţiilor, de conducere a afacerilor şi de comunicare.

Asemenea celor mai multe instrumente, Internetul are utilizări folositoare. Însă, aşa cum arătam, poate  fi utilizat şi într-un mod greşit. Unii pot alege explorarea laturilor pozitive ale Internetului, în timp ce alţii pot alege segmentele negative.