3.1.3.  Factorii care influenţeză stresul vizual

Raportul Academiei Naţionale de Ştiinţe a Statelor Unite sugerează că problemele de vedere datorate lucrului cu computerul pot fi reduse cu 39% prin îmbunătăţirea condiţiilor ergonomice.

Mediul de lucru cu computerul este determinat de o serie de factori fizici, cum ar fi :

- iluminatul;

- poziţia utilizatorului;

- amplasarea  computerului;

- zgomotul;

- calitatea aerului.       

Pe lângă aceştia există şi aspecte adiacente ale activităţii care pot contribui la stresul vizual :

- specificul muncii desfăşurate;

- planificarea şi organizarea acesteia;

- profilul fiziologic şi psihologic al utilizatorului;

- eficienţa vizuală a operatorului;

- caracteristicile staţiei de lucru.

Doctorii James Sheedy şi Steven Parsons, optometrişti la Colegiul de Optometrie al Universităţii Berkley, California, au publicat un raport intitulat Aspecte clinice ale ochiului în cazul utilizării terminalului video-display. Antecedente, în cuprinsul căruia se arată că “sarcinile caracteristice utilizării terminalului video solicită ochiul mult mai mult şi pot cauza un stres mult mai puternic decât activităţile mai puţin solicitante vizual. Este clar că un procent mare de utilizatori prezintă simptome specifice. Îmbunătăţirea displayurilor video, a mediului de lucru al staţiilor  precum şi a proiectării activităţii pot reduce cerinţele vizuale ale acesteia”.

Afecţiunile vizuale ale lucrătorilor pot fi depistate şi tratate în urma examenelor oftalmologice. Pe lângă grija pentru întreţinerea ochiului, de mare importanţă în asigurarea condiţiilor optime de lucru ale operatorilor este îmbunătăţirea aspectului ergonomic.

Studiile au estimat că numai 5-10% din toţi utilizatorii de terminale video lucrează în condiţii perfect corespunzătoare din punct de vedere ergonomic.

 Factorii general întâlniţi în mediul de utilizare al TVD şi care pot avea efect negativ asupra utilizatorului vor fi analizaţi în continuare.

Displayuri plate bidimensionale

În activitatea de procesare de text pagina tipărită este înlocuită cu caracterele luminoase de pe ecran. Pentru a citi pagina tipărită sau pentru a tasta, linia privirii coboară cu 20-40 grade. Pentru a urmări apoi ecranul privirea trebuie deplasată în plan orizontal. Această linie orizontală îl face pe privitor susceptibil de numeroase interferenţe vizuale: strălucire supărătoare, fundal ce distrage atenţia, variaţii ale intensităţii luminii în cameră. Ecranul poate să se comporte ca o oglindă reflectând obiectele apropiate.

Mişcarea pe orizontală pentru a vedea ecranul forţează tonusul muşchilor din jurul ochilor, iar urmărirea displayului timp îndelungat nu permite relaxarea privirii şi o stimulare suficientă a ochiului pentru a menţine o focalizare corespunzătoare.

Limitele contrastului

Pentru a mări confortul vizual este de preferat o cameră mai slab luminată atunci când privim ecranul computerului. O lampă de birou corect amplasată va permite citirea simultană a documentelor cu care se lucrează.

Culorile

Caracterele care apar pe ecran pot avea efect hotărâtor asupra confortului vizual. Caracterele negre pe fundal alb asigură confortul vizual maxim.  Alte culori preferate pentru caractere sunt: verde, galben şi portocaliu. Este bine să fie evitate cele scrise cu roşu sau cu albastru.

Displayurile color sunt mult mai obositoare pentru sistemul vizual decât cele monocrome.

Fundalul ecranului are efect asupra sistemului vizual. Un ecran alb asigură o focalizare foarte bună.

Polaritatea

Cercetările nu sunt concludente în a alege genul de polaritate preferat. Pe parcursul zilei poate fi alternată polaritatea spre a asigura o variaţie a stimulilor pentru ochi.

Luminozitatea

Operatorul trebuie să regleze luminozitatea ecranului şi contrastul pentru a obţine confortul vizual maxim. Unii utilizatori au declarat că luminozitatea variabilă a ecranului pe parcursul zilei de lucru asigură relaxarea ochilor obosiţi.

Tipul şi dimensiunea caracterelor

Înălţimea recomandată pentru caractere este între 2,5 mm şi 3,00 mm, fiecare dintre ele trebuind să fie foarte clar definită pe ecran. Standardele internaţionale stabilesc 80 de caractere pe linie şi 25 de linii pentru un ecran.

Rezoluţia caracterelor de pe ecran depinde de dimensiunile matricei. Cele mai comune dimensiuni ale matricei sunt de 5x7 , 7x9 sau 9x11. Cu cât matricea este mai mare cu atât calitatea caracterelor este mai bună. Cele mai bune sunt caracterele constituite dintr-o matrice de cel puţin 7x9.

Pentru lizibilitatea textului de pe ecran este important şi fontul caracterului (formatul acestuia).

Terminalul video trebuie verificat la fiecare şase luni pentru a ne asigura că funcţionează conform prescripţiilor. Verificarea periodică se va desfăşura conform prescripţiilor producătorului. Ea va asigura şi o calitate corespunzătoare a caracterelor.

Scrolling (Defilarea textului)

Operatorul trebuie să cunoască modul în care apare informaţia pe ecran şi să regleze capacităţile vizuale de urmărire şi de scanare în aşa fel încât informaţia să fie prezentată în ritmul înţelegerii. Fiecare operator o poate face în mod specific.

“Pâlpâirea” şi “vălurirea” ecranului

La computerele fabricate începând cu 1989 aceste probleme au fost eliminate. Aparatele de birou cu câmpurile magnetice de joasă frecvenţă (imprimante laser, copiatoare, FAX-uri) pot degrada imaginea de pe ecran.

Tastatura

În conceperea tastaturii trebuie să se ţină seama de anumiţi factori:

- dispunerea tastelor ;

- dimensiunea acestora ;

- unghiul şi înălţimea tastaturii ;

- rezistenţa la apăsare ;

- culorile folosite pentru diferite funcţii ale tastelor.

Tastaturile proiectate neergonomic pot determina dureri ale încheieturilor mâinii ce se pot transforma în incapacităţi permanente de mişcare. Sunt de preferat tastaturile mobile şi folosirea unui wrist pad (suport pentru încheieturi).

Staţiile de lucru integrate unde ecranul, tastatura şi zona de amplasare a documentelor cu care se lucrează sunt în acelaşi plan, asigură o utilizare mai confortabilă a calculatorului.

Distanţa de lucru (anexa 8)

Distanţa de la care se priveşte ecranul monitorului
(47-70 cm) este mai mare decât distanţa normală pentru citit (30-40 cm), ceea ce duce la creşterea distanţei normale de focalizare.

Preocupările recente legate de riscurile radiaţiilor cu frecvenţă scăzută au stabilit că distanţa optimă până la ecran este de 70 cm. Ea poate fi obţinută prin mărirea caracterelor pe ecran.

Ochelarii speciali pentru computer (lentilele lor echilibrează sistemul vizual, reducând stresul) pot deveni un accesoriu obişnuit al utilizatorului de computere.

Mobilierul şi designul locului de muncă

Tipul şi designul mobilierului poate influenţa confortul vizual şi general al utilizatorului.

Scaunele folosite în lucrul cu echipamentele de calcul trebuie să fie reglabile. Sunt excelente scaunele ergonomice, cu spătar reglabil care poate fi ajustat pentru a sprijini zona lombară.

Computerul trebuie să fie aşezat pe un suport mobil care să permită reglarea poziţiei pentru eliminarea srtălucirii sau reflexiei.

Un mediu de lucru optim de desfăşurare a activităţii depinde de cum sunt integrate intimitatea, confortul şi funcţionalitatea.

Strălucirea supărătoare

Se poate diminua prin iluminarea adecvată a spaţiului de lucru, prin îndepărtarea computerului de sursa de lumină sau prin instalarea de paravane. Filtrele anti-strălucire sau acoperirile anti-reflexie pe lentilele ochelarilor pot fi utile.

Temperatura camerei

Temperaturile extreme pot acţiona ca factori indirecţi de stres ce afectează concentrarea şi performanţele vizuale ale utilizatorului terminalului video.

Calitatea aerului

Computerele trebuie plasate în locuri cu umiditate scăzută.

Este salutară tendinţa de a se interzice fumatul la locul
de muncă.

Aerul închis poate afecta şi el capacitatea de desfăşurare a activităţii pentru perioade lungi.

Iluminarea încăperii

Iluminarea în încăpere trebuie să fie de 3 ori mai puternică decât fundalul ecranului. Este de preferat să se folosească lămpi de birou în locul iluminării din plafon.

Pentru citirea cărţilor se recomandă 100-200 Candeli. Conform Institutului Naţional de Standardizare American (ANSI) pentru staţiile de lucru cu computerul se recomandă 18-46 Candeli.

Cu cât este mai mic contrastul între ecran şi mediul înconjurător, cu atât este mai bine. Astfel se reduce oboseala ochiului care nu mai trebuie să facă eforturi de adaptare de la o luminozitate la alta.

Suprafaţa pereţilor şi culoarea lor

Pereţii trebuie să fie maţi şi într-o culoare pastel.

Zona de relaxare a privirii

Operatorii trebuie să aibă în faţă un spaţiu deschis. Acesta creează posibilitatea odihnirii ochilor prin fixarea unor obiecte îndepărtate.

Zgomotul

Odată cu trecerea de la maşina de scris la utilizarea computerului, nivelul zgomotului a fost redus simţitor. Surse cauzatoare de zgomot şi de distragere a atenţiei pot fi imprimantele zgomotoase sau celelalte persoane din încăpere.

Imagini reflectate

Această problemă poate fi eliminată prin mutarea monitorului sau prin aplicarea unui filtru .

Tipul de activitate

Un alt factor important de influenţare a stresului vizual îl reprezintă structura, cerinţele şi ritmul activităţii.

Muncile complexe de natură psihică sunt în general grele şi obositoare mai ales pentru ochi. Activităţile relativ simple din birou precum cele de secretariat sau de introducere a datelor sunt stresante din cauza structurii şi ritmului. Fiind repetitive şi monotone ele sunt obositoare şi lipsite de satisfacţie.           

Studiile arată că lucrătorii care au un control scăzut asupra conţinutului şi vitezei muncii lor sunt cei mai vulnerabili la stres.

Durata activităţii, a pauzelor, diversitatea sarcinilor şi rotaţia activităţilor influenţează, de asemenea, nivelul stresului.

Perceperea activităţii

Profilul psihologic al lucrătorului poate influenţa stresul indus de activitate. Felul în care acesta percepe activitatea pe care o depune este un factor determinant în stabilirea nivelelor de stres. Dacă mediul de desfăşurare a activităţii corespunde nevoilor şi capacităţilor persoanei, atunci plângerile referitoare la problemele de sănătate vor fi minime.

Dacă individul şi munca sa nu sunt compatibili, atunci stresul ce rezultă inerent va fi amplificat de utilizarea computerului.

Alţi factori care influenţează nivelul stresului includ: ameninţarea pierderii locului de muncă, evenimentele neprevăzute (căderea sistemului, întârzieri) şi izolarea socială (fig. 4).                                                                  

       Fig. 4 Factorii din mediul de lucru cu computerul care influenţează stresul vizual

Pe lângă organizarea activităţii sunt şi condiţii fizice sau de mediu specifice fiecărui loc de muncă ce pot influenţa nivelul de stres: iluminare insuficientă, zgomote peste nivelul admis, calitatea necorespunzătoare a aerului, spaţiul inadecvat de desfăşurare a activităţii şi designul incorect al mobilierului şi staţiilor de lucru.

Pot să apară reacţii adverse la stresul determinat de folosirea computerului: evitarea activităţilor specifice, disconfort sau adaptări greşite ale vederii.

Tabelul 8 prezintă informaţii privind legătura dintre sarcinile de serviciu pentru folosirea terminalelor video şi diverşi factori ce pot cauza stresul. Datele cuprinse în tabel arată că activităţile diferă foarte mult din punct de vedere al interacţiunii om-computer.

   Tabel 8

Categorii de sarcini specifice folosirii terminalelor video

Vederea şi poziţia de lucru

De foarte multe ori stresul vizual este legat de problemele de poziţie: dureri de cap, de umeri, dureri ale încheieturilor mâinii sau ale spatelui.

Designul computerului nu ne permite să vedem în acelaşi timp tastatura şi imaginea pe ecran. Datorită proastei legături dintre activităţile vizuale şi cele motorii, ochii sunt supuşi stresului.

Medicul optometrist Allan Grant propune denumirea de Homo quintadus pentru descrierea speciei ce s-a dezvoltat din Homo sapiens şi care deţine o vedere perfect adaptată activităţilor desfăşurate la distanţe mici. El consideră că cea mai eficientă modalitate de obţinere a confortului la utilizarea calculatorului o constituie schimbarea designului acestuia, nu adaptarea sistemului vizual al individului.

TDV şi stresul

Stresul resimţit la locul de muncă depinde de tipul activităţii şi de natura individului. Unele activităţi sunt mai stresante decât altele. Diferă însă reacţia fiecărui individ la acesta.

Stresul vizual duce la modificări ale ritmului cardiac, ale respiraţiei şi la alte simptome de stres. Expunerea excesivă la factori de stres poate avea ca rezultat apariţia unor probleme mentale sau sociale grave (anxietate, deprimare, oboseală, iritabilitate, productivitate scăzută şi creşterea absenteismului).

Unele activităţi repetitive, izolate social  conduc la un nivel ridicat al stresului (controlorii de trafic aerian sau operatorii de introducerea datelor).  Mult mai uşoare din punct de vedere al stresului sunt activităţile la care desfăşurarea  programului şi stabilirea termenelor rămân la aprecierea individului. În consecinţă, munca specialiştilor şi a celor din posturi de conducere au cel mai mic nivel de stres legat de utilizarea terminalului video .

Dr. J.R. Pierce de la Universitatea din Alabama a studiat dovezile fiziologice ale stresului vizual. În urma studiului a rezultat o legătură între tipul activităţii şi nivelul de stres. Deseori caracteristicile activităţii şi nu individul constituie cauza stresului (fig. 3).

Stres vizual                Activitate

Maxim                           Controlor trafic aerian

                                       Intoducerea datelor

                                       Contabilitate

                                       Procesare de text

Mediu                            Secretară

                                       Editor

                                       Autor

Minim                            Posturi de conducere

Fig. 3. Nivelul stresului vizual pentru diferite tipuri de  activităţi