Analiza ergonomică a locurilor de muncă în bibliotecă

 

Asist. univ. dr. Ionel Enache

 

Ne îndreptăm cu paşi repezi spre mileniul trei şi totul se desfăşoară sub semnul ştiinţei şi informaţiei. Dezvoltarea ştiinţei şi tehnicii au avut un puternic impact asupra omenirii, ducând-o spre progres. Au apărut şi s-au dezvoltat ştiinţe pe cât de necunoscute şi nebănuite, la început, pe atât de aplicate şi uzitate astăzi. Astfel, prin unirea psihologiei, sociologiei, fiziologiei, antropologiei, ştiinţelor economice şi tehnice şi a altor ştiinţe într-o ştiinţă interdisciplinară s-a născut ergonomia, care are ca obiect orientarea creerii tehnicii contemporane la nivelul posibilităţilor psihofiziologice normale ale omului şi utilizării raţionale a acestor posibilităţi în condiţiile de mediu, sociale şi culturale cele mai favorabile care pot fi asigurate de societate, în vederea realizării reproducţiei forţei de muncă de la o zi la alta.[1]

Pentru a asigura eficienţa sistemului om-mijloace de muncă-mediu şi a micşora posibilităţile de eroare, în condiţiile reducerii solicitărilor, concomitent cu creşterea satisfacţiei în muncă, este necesar, atât pentru proiectant cât şi pentru organizatorii şi conducătorii proceselor de muncă, să se folosească metode cât mai adecvate, care să se bazeze pe cunoaşterea posibilităţilor şi a cerinţelor omului în procesul muncii. În aceste condiţii analiza, proiectarea şi reproiectarea ergonomică a locului de muncă este de mare utilitate.

Procedeul are ca punct de plecare analiza condiţiilor de muncă existente sau proiectate pentru a se realiza în diferite variante şi pentru fiecare loc de muncă, în funcţie de factorii de evaluare şi criteriile de influenţă.[2]

Vom prezenta în continuare, ca exemplu, un procedeu de analiză în care sunt consideraţi 8 factori de evaluare (A-H) şi 27 de criterii de influenţă. Fiecare criteriu este evaluat după o scară având 5 niveluri ergonomice de apreciere, în care nivelul 1 este cel mai favorabil, iar nivelul 5, cel mai defavorabil (tabelul 1). 

 

Tabel 1

Factori şi criterii de evaluare ergonomică a locului de muncă (după Mathis, Nica şi Rusu, 1997)

Factori				Criterii
Denumire			Nr	Denumire	Nr.
Concepţia locului de muncă				În lăţime-Distanţă Alimentare-Evacuare Aglomerare-Accesibilitate Comenzi-Semnale	1   2   3   4
Factorul	de securitate		A	Securitatea muncii	5
Factori ergonomici		Ambianţa fizică	B	Ambianţă termică Ambianţă sonoră Iluminat artificial Vibraţii Igiena atmosferică Aspectul postului	6   7   8   9 10 11
	Sarcină fizică		C	Poziţia principală Poziţia favorabilă Efort de muncă Poziţie de muncă Efort de manipulare Poziţie în timpul manipulării	12 13 14 15 16 17
	Sarcină nervoasă		D	Operaţiuni mentale Nivel de educaţie	18 19
Factori psihologici si sociologici	Autonomie		E	Individual De grup	20 21
	Relaţii de muncă		F	Independente de muncă Dependente de muncă	22 23
	Repetitivitate		G	De ciclu	24
	Conţinutul muncii		H	Potenţial Responsabilitate Interes faţă de muncă	25 26 27

Analiza ergonomică a locului de muncă are ca obiective optimizarea proiectării constructive a locurilor de muncă prin îmbunătăţirea securităţii muncii şi ameliorarea factorilor de ambianţă fizică, reducerea efectelor negative datorate monotoniei muncii şi diminuarea solicitărilor fizice şi nervoase.

Pentru analiza posturilor în bibliotecă am folosit în etapa de culegerea a datelor un chestionar (formularul 1) care permite în acelaşi timp şi calcularea unui indicator ergonomic (Ie) ce reflectă aspectele organizării ergonomice pentru fiecare post în parte şi pentru întreaga instituţie.

Ie= (S P+ S N)/ Nî

 

P = răspunsuri favorabile (pozitive) - notate cu 1

N = răspunsuri defavorabile (negative) - notate cu –1

Nî = numărul de întrebări

Răspunsurile Nu ştiu au fost notate cu 0

Indicele ergonomic poate lua valori cuprinse între -1 şi 1 rezultând:

1. - respectarea principiilor şi cerinţelor ergonomice, satisfacţie maximă în muncă şi, deci, activitate eficientă;

0. - nerespectarea în totalitatea a cerinţelor ergonomice, activitatea se desfăşoară în condiţii satisfăcătoare.

-1. - nerespectarea cerinţelor ergonomice, satisfacţie minimă, activitate ineficientă.

 

CHESTIONAR DE ANALIZĂ ERGONOMICĂ

 

Formular 1

Nr. crt.	ÎNTREBARE	DA	NU ŞTIU	NU
	A.Întrebări referitoare la specificul activităţii
1.	Ştiţi care este funcţia principală în cadrul locului de muncă?	1
2.	Dar funcţia secundară?	1
3.	Ştiţi care sunt cerinţele de bază ale locului de muncă?	1
4.	Cunoaşteţi elementele de risc în munca dv.?	1
5.	La repartizarea pe funcţii s-a ţinut seama de aptitudinile personale?			-1
6.	Condiţiile existente permit exercitarea atribuţiilor în mod corespunzător?			-1
7.	Există elementele care deranjează desfăşurarea activităţii (lipsa de spaţiu, iluminatul, zgomotul, temperatura, riscul)?			-1
8.	Există o legătură funcţională între angajaţi?		0
9.	Legăturile sunt corespunzătoare?			-1
10.	S-a ţinut seama la repartiţia funcţiilor de pregătirea şi specializarea anterioară?	1
	B. Întrebări referitoare la solicitările fizice şi poziţia corpului în timpul activităţii
11.	Eforturile fizice pot fi suportate fără pericolul suprasolicitării sau al afectării capacităţii de muncă?			-1
12.	Spaţiul de lucru este suficient?			-1
13.	Dar spaţiul liber?			-1
14.	În situaţia în care se solicită o poziţie ortostatică s-au luat măsurile necesare pentru sprijin şi echilibru?			-1
15.	Scaunul este corespunzător (înălţime, suprafaţa de şezut, spătarul)?			-1
16.	Spaţiul de degajare rezervat genunchilor şi picioarelor este satisfăcător?			-1
17.	Se folosesc mijloace de transport?			-1
18.	Se pot lua măsuri suplimentare pentru uşurarea eforturilor fizice la manevrarea diverselor materiale?			-1
19.	Ritmul activităţii este corespunzător?		0
	C. Întrebări referitoare la solicitările percepţiei, atenţiei, abilităţi
20.	Este tulburată atenţia prin zgomot sau alţi stimuli acustici?			-1
21.	Activităţile de rutină şi de îndemânare se execută sub control vizual?			-1
22.	Instruirea şi antrenamentul sunt dinamice şi atrăgătoare?			-1
	D. Întrebări privind adaptarea la condiţiile mediului ambiant, la lumină, culori, zgomote
23.	Este suficientă iluminarea pentru a putea fi îndeplinite atribuţiile funcţiei?	1
24.	Sursele luminoase sunt corect amplasate?			-1
25.	Iluminarea fiecărui compartiment este corespunzătoare ?			-1
26.	Există contraste de lumină în direcţiile de privire cele mai frecvente?			-1
27.	Este suficientă iluminarea naturală pe timpul zilei?	1
28.	Intensitatea iluminării artificiale este suficientă şi constantă?			-1
29.	Cromatica interioară contribuie la îmbunătăţirea iluminării?			-1
30.	Culoarea pereţilor este plăcută şi liniştitoare?			-1
31.	Temperatura la care se lucrează este optimă?			-1
32.	S-au luat măsuri pentru limitarea efectului radiaţiei termice?			-1
33.	Încălzirea pe timpul iernii este corespunzătoare?			-1
34.	Temperatura suprafeţelor înconjurătoare este aceeaşi cu cea a aerului?			0
35.	Lucrul la temperaturi ridicate pe timpul verii este însoţit de măsuri pentru prevenirea şocului caloric?			-1
36.	Schimbul de aer cu exteriorul este corespunzător?		0
37.	Radiatoarele şi ventilatoarele sunt aşezate corespunzător?			-1
38.	Umiditatea relativă a aerului corespunde cerinţelor fiziologice?			-1
39.	Atenţia personalului este deranjată de zgomot?			-1
40.	Activitatea intelectuală, capacitatea de percepţie şi decizie sunt influenţate negativ de zgomot?			-1
41.	S-au luat măsurile necesare pentru izolarea surselor producătoare de zgomot?			-1
42.	S-au luat măsuri de insonorizare a spaţiilor de lucru, a sălilor de lectură?			-1
	E. Întrebări referitoare la vestimentaţie şi echipament de protecţie
43.	Echipamentul folosit creează dificultăţi în mişcările executanţilor?	1
44.	Există echipament de protecţie împotriva microorganismelor şi a prafului?			-1
45.	Echipamentul de protecţie deranjează îndeplinirea activităţilor?	1
46.	La procurarea sau confecţionarea vestimentaţiei şi a echipamentelor de protecţie s-a ţinut seama de propunerile angajaţilor?			-1
	F. Întrebări referitoare la programul de lucru şi ambianţa psihologică
47.	Percepţia, atenţia şi dexteritatea sunt solicitate în limite normale?			-1
48.	Durata programului de lucru este corespunzătoare?	1
49.	Motivaţia funcţiei este suficientă pentru desfăşurarea activităţii cu randament şi bună dispoziţie?			-1
50.	Membrii serviciilor au reuşit să formeze colective cu „spirit de echip㓠?			-1
51.	La alcătuirea colectivelor se ţine cont de opţiunile şi afinităţile membrilor componenţi?			-1
52.	Există o atmosferă de colaborare, de consultare şi participare la executarea activităţilor?			-1
53.	Şeful obişnuieşte să discute apropiat cu fiecare subaltern?	1
54.	Sistemul de recompense este stimulator?			-1
55.	Se cunosc sau se încearcă cunoaşterea frământărilor particulare ale personalului?	1
	TOTAL	12	0	-39
	Ie=(12-39)/55 Ie= - 0, 49

 

Chestionarul a fost aplicat unui eşantion de 20 de angajaţi ai Bibliotecii Naţionale şi 20 de angajaţi din Biblioteca Centrală Universitară din Bucureşti. Eşantioanele au cuprins persoane cu funcţii diferite (de conducere şi de execuţie), vârste diferite şi sexe diferite.

Fără să ne surprindă, indicele ergonomic a fost negativ pentru toate persoanele interogate, ceea ce demonstrează, clar, lipsa de preocupare sau chiar indiferenţa managerilor din aceste instituţii, cele mai reprezentative din ţară faţă de aspectele ergonomice muncii.

Deşi elementele de risc sunt minime, munca depusă este din punct de vedere fizic, cu câteva excepţii, uşoară, majoritatea persoanelor chestionate consideră munca în bibliotecă stresantă, lipsită de satisfacţie, din mai multe cauze:

• responsabilităţi numeroase;

•solicitare mare a atenţiei, perspicacităţii, îndemânărilor speci-ficeprofesiei;

• zgomot şi lipsă de spaţiu;

• oboseală;

• suprasolicitare;

• poziţia necorespunzătoare la locul de muncă;

• transportul unor cantităţi mari de documente;

• perioade mari de monotonie şi rutină;

• temperaturi prea mari vara şi prea mici iarna;

• absenţa echipamentelor de protecţie, mai ales în depozite, ceea ce determină apariţia bolilor profesaionale;

• absenţa unui sistem de recompensări;

• insuficienta colaborare cu superiorii;

• verificări şi controale prea dese;

• conflicte inerente în cadrul colectivităţii.

De altfel, multe din problemele menţionate se întâlnesc şi în bibliotecile ţărilor dezvoltate, cu tradiţie în domeniu. Se vorbeşte tot mai des în literatura de specialitate despre unb sindrom de epuizare emoţională şi chiar de cinism, în special la bibliotecarii care lucrează cu publicul. Această boală profesională se manifestă prin epuizarea nervoasă, depersonalizare, mod negativ de percepere a împlinirii profesionale. Un studiu apărut în Statele Unite dezvăluie că 50% din personalul bibliotecilor se consideră afectat de acest sindrom, iar un alt studiu întreprins în 1995 în 11 biblioteci universitare releva lipsa de entuziasm a personalului faţă de măsurarea performaţelor serviciului. Această apatie este pusă pe seama salariilor scăzute şi a lipsei de prestigiu social a profesiei.

Având în vedere aspectele negative semnalate propunem reproiectarea posturilor în condiţiile respectării principiilor şi cerinţelor ergonomice ale muncii.

Principalele cerinţe la care trebuie să răspundă un asemenea loc de muncă se referă la:

  • comoditate;

  • confort;

  • amplasarea şi combinarea adecvată a mobilierului din punct de vedere funcţional şi estetic;

  • mobilierul să fie simplu, să asigure o poziţie corectă a părţilor corpului în timpul lucrului, să corespundă cerinţelor estetice;

  • condiţii normale din punct de vedere al mediului ambiant;

  • dotare tehnică adecvată.

O importanţă deosebită va trebui acordată factorilor de solicitare fizică şi nervoasă, care au un impact direct asupra calităţii şi productivităţii muncii.

Între factorii de solicitare fizică amintim: factorii de microclimat (temperatura, umiditatea, circulaţia aerului, radiaţiile), iluminatul şi zgomotul. Crearea unei ambianţe de lucru cât mai propice necesită o armonizare a acestor factori, mai ales între culoare şi lumină, în sensul utilizării unor combinaţii care, dincolo de gust, trebuie să satisfacă şi alte cerinţe, să se coreleze cu gradul de iluminare a încăperii.

Factorii de solicitare nervoasă (psihică) se referă în principal la crearea unui climat general favorabil în care se desfăşoară munca, la relaţiile dintre conducători şi colaboratori sau la cele dintre angajaţi.

Cea mai dificilă problemă pentru reuşita unei organizaţii în etapa actuală este propria ei schimbare. Politica de schimbare este un proces complex de ajustare structurală ţinând seama de mediul socio-economic, cultural, politic, educativ, legislativ, tradiţional, în continuă modificare. Schimbarea structurii organizaţiilor, indiferent că ele sunt economice sau culturale, trebuie să aibă în vedre, în primul rând, schimbarea metodelor şi a procedurilor manageriale şi apoi a mijloacelor tehnice şi tehnologice. Aceste schimbări pot fi asigurate numai de un management performant al resurselor umane şi de o organizare ştiinţifică a muncii.[3]

În biblioteconomia românească acestea au fost componentele cu cele mai puţine premise favorabile şi, paradoxal, cu unele rezultate notabile în afirmarea competenţelor profesionale.

Descrierea posturilor n-a fost o preocupare permanentă, de aceea structura organizatorică nu este nici raţională, nici adecvată situaţiilor, nici stimulativă. Raportul dintre nivelul de pregătire şi conţinutul posturilor n-a funcţionat ca o pârghie a eficienţei şi satisfacţiei profesionale ci mai de grabă ca un argument pentru mediocrizarea generală.. Managementul structurilor documentare a fost neputincios în a demonstra şi a contracara condiţia salarială umilitoare şi incompatibilă în raport cu exigenţele profesiilor bibliotecare, ceea ce a micşorat în mod real autoritatea managerilor şi motivarea personalului[4] . Sperăm ca unele din concluziile analizei noastre, precum şi propunerile făcute să permită soluţionarea, chiar şi parţial, a multiplelor probleme ce frământă biblioteconomia românească.

 

 

Bibliografie

 

Burloiu, P. Managementul resurselor umane. Bucureşti: Lumina Lex, 1997, 1272 p.

Les profils de postes. Paris, Ed. Masson, 1976.

Managementul de bibliotecă. Editată de Ulrich Ribbert. Bucureşti: Ed. Kriterion, 1998, 268 p.

Mathis, R.; Nica, P.; Rusu, C., Managementul resurselor umane. Ed. Economică, 1997. 450 p

Nicolescu, O.; Verboncu, I.,   Management. Bucureşti, Editura Economică, 1997, 408 p.

Russu, C. Management. Bucureşti, Ed. Expert, 1993.

Stoica, Ion. Din nou despre management. În: Biblioteca, nr. 1, 1997, p. 2.

Stoica, Ion, Unele probleme ale planificării serviciilor de bibliotecă în România contemporană. În: Biblioteca, nr. 8-9-10, 1994, p. 21.