|
I
PETRU
ARON
"Plecarea capului" de la Vaslui
5 iunie 1456
Traducere
dupa originalul slavon publicat în DRH, A, II, nr. 58, pp. 85-86.
Noi, Petru Voievod, din mila lui Dumnezeu Domn al Tarii Moldovei, cu panii
Sfatului[1] nostru moldovenesc si cu mitropolitul
nostru chir Theoctist si cu toti panii, de la mare si pâna la mic,
ne-am sfatuit[2] si mult am chibzuit între
noi despre cotropirea si pieirea tarii noastre, pe care le avem din toate
partile, dar mai ales de la turci, care au pradat si prada de atâtea
ori si cer de la noi dare doua mii de zloti unguresti. Dar noi n-am fost
datori sa le-o dam, dar sa ne aparam nicidecum [nu putem], caci nu avem
nici un fel de sprijin si de ajutor din nici o parte, asa cum au avut
înaintasii nostri; iar nedându-le, ei singuri îsi vor
lua, asa cum au luat si pâna acum sotiile si copiii fratilor nostri.
Pentru acest lucru, ne-am sfatuit tot poporul[3]
sa ne înlaturam nevoia dupa putinta ce o avem si sa ne plecam capul
în fata acelei pagânatati, sa gasim si sa le dam ceea ce vom
putea ca sa-i îmblânzim, pâna când si milostivul
Dumnezeu se va îndura sa putem iarasi, cu ajutorul lui Dumnezeu,
sa avem si sa ne gasim aliati, asa cum au avut si înaintasii nostri.
De aceea, sfatuindu-ne tot poporul, l-am rugat pe boierul nostru, pan
Mihail logofat, sa plece la turci ca sa înlature greutatea noastra,
luând pe Dumnezeu într-ajutor si sa ne faca noua pace, asa
încât tara noastra sa nu se mai piarda. Daca va putea [sa
obtina pacea] cu ceva mai putin, este bine, iar daca nu va putea sa-i
roage si sa izbândeasca aceasta, atunci sa dea si acei doua mii
de zloti unguresti, ca sa avem noi liniste, iar tara noastra sa nu se
mai piarda.
Si am jurat si juram, cu aceasta carte a noastra, panului Mihail logofat,
sa nu spunem niciodata nici un cuvânt împotriva lui si, de
asemenea, nimeni sa nu poata spune împotriva lui ca el a asezat
acea dare, deoarece noi tot poporul l-am trimis sa dea acea dare pentru
nevoia noastra.
Si pentru aceasta am dat cartea noastra panului Mihail logofat si cu toti
panii nostri si cu Sfatul moldovenesc, sub pecetea noastra si sub pecetile
tuturor boierilor nostri, ca el sa umble cu toata inima pentru linistea
noastra.
Iar panii nostri, anume: mai întâi mitropolitul nostru chir
Theoctist si pan Bratul, pan Duma Braevici, pan Lazor, pan Stanciul, pan
Manoilo, pan Ivan Balcean, pan Oana Pântece, pan Cozma Sandrovici,
pan Hodco Stibor vornic, pan Petru pârcalab, pan Petru logofat,
pan Hodco Cretevici, pan Moica si fratele lui, pan Toader, pan Goian,
pan Coste Orâs, pan Coste Danovici, pan Sendrica Tolocico, pan Lazea
Pitic, pan Andrusco, pan Ion Bucium, pan Mic Crai vornic, pan Toader Dulcevici,
pan Mihul Starostici, pan Sin de la Hotin, pan Bâlbosea postelnic,
pan Roman Hudici, pan Iatco Hudici, pan Ivasco Hrincovici, pan Ilea vistier,
pan Vasco Levici, pan Hrinco Levici, pan Danciul Cneajnici, pan Neag Câmpean,
pan Ivasco Ustecli, pan Dragoslav, pan Negoi si fratele lui, pan Bratul,
pan Eremia, pan Porcu, pan Ezerean comis, pan Mihul stolnic, pan Gangur
spatar, pan Negrila vornic, pan Dragose ceasnic, pan Zeaico, pan Duma
Micaci, pan Duma Galbin, pan Coste Tolici, pan Petru Sârbescul,
pan Micul spatar si pan Giurgi Leantea si pisarii nostri: pan Toader Prodan
si pan Dobrul si pan Cârstea si pan Vulpas si pan Solomon si altii
toti.
Iar Stetco a scris, la Vaslui, la anul 6964, iunie 5.
|