>>
1.2.4. Funcțiile, rolurile și structura familiei românești
 


     << Înapoi    HOME    CUPRINS       Înainte >>   

a. Dimensiunea familiei s-a redus datorităă modificării funcțiilor - acesteia, în special a decăderii funcției de producție. Modelul de producție familială a fost puternic marginalizat în urma proceselor de urbanizare, industrializare, de desființare a proprietății țărănești și artizanale.

b. Copiii încep să nu mai aibă importanță ca forță de muncă, în schimb capătă o valoare în sine. Tot mai multe familii tind să fie centrate pe copil, ca exponent al ambițiilor de transcendere a propriului statut, către un statut social și cultural superior. Valorizarea copilului a fost accentuată de contextul socialismului real-existent, când familiile nu dispuneau de alt mijloc de investiție (proprietatea și mijloacele economice fiind în posesia statului).

c. Decăderea funcției de producție a dus și la slăbirea controlului legăturilor de rudenie asupra individului. Noua generație părăsește căminul parental - de care nu o mai leagă forța relațiilor economice - pentru a-și crea propria viață. De cele mai multe ori, în această perioadă (primele decenii postbelice), ruperea de căminul și de autoritatea parentală a însemnat și părăsirea comunității rurale natale și migrația către orașe. Transplantul, în acest nou mediu, al comportamentelor, rolurilor, funcțiilor familiei rurale tradiționale, nu s-a dovedit viabil.

d. O altă trăsătură a familiei românești este statutul specific al femeii - egalitatea în drepturi cu bărbatul este recunoscută juridic iar decalajul între nivelurile de scolaritate și participare la forța de muncă ale celor două sexe nu este mare.

Tabel I.9

Structuri pe sexe a forței de muncă

 
Anul

Ponderea % a celor două sexe în total personal

 

Femei

Bărbați

 

1976

35

 

65

1980

 

37,2
62,8

1985

 

39,3
60,7

1989

 

40,4
59,6

 

Sursa: Anuarele statistice ale României din: 1977 (p. 109); 1981 (p.131); 1986 (p.79); 1990 (p.116).


Totuși se mențin decalaje importante în ceea ce privește promovarea ierarhică, veniturile, reprezentarea parlamentară[1] .

e. In ceea ce privește structura familiei, pe baza datelor recensământului populației și gospodăriilor din 1992[2] am realizat o estimare a repartiției gospodăriilor populației pe diferite structuri.


Tabel I.10

Estimarea structurii gospodăriilor populației conform datelor recensămăntului din 7 ianuarie 1992.

 

TOTAL

Număr

 

Pondere (%)

 

7288676

 

100

 

PERSOANE SINGURE

 

1246889
17,1

FAMILII NUCLEARE[3]

 

4970720
68,2

- cupluri conjugale fără copii

 

1795584
24,61

- familii monoparentele

 

255242
3,52

-cupluri conjugale cu copii în întreținere


2023349

27,76

- cu 1 copil

 

752572

 

- cu 2 copii

 

736333

- cu 3 copii

 

319804

- cu 4 copii (și mai mulți)

 

214640

- cupluri conjugale cu copii activi

 

896545

12,31

FAMILII EXTINSE

 

1071067
14,7

- 1 nucleu familial cu alte persoane

 

619899
8,5

- 2 nuclee familiale

 

432312
6,0

- 3 nuclee familiale și peste

 

18856
0,2

 

Observăm:

- Predominanța cuplului conjugal (două treimi din totalul gosdpodăriilor).

- Marea majoritate (aproape două treimi) a cuplurilor conjugale au copii, puține depășind însă numărul de doi copii. Forma dominantă a familiei românești este cea nucleară cu 1-2 copii.

- Familiile monoparentale sunt relativ puține, ceea ce este o consecință a unui comportament familial caracterizat printr-o divorțialitate moderată și raritatea nașterilor în afara căsătoriei.

- Numărul persoanelor singure este însă în creștere dacă îl comparăm cu datele Recensământului din 1966[4], dată la care acestea reprezentau numai 14% din totalul gospodăriilor; este o consecință a îmbătrânirii populației. Astfel, dacă în 1966, gospodăriile alcătuite dintr-o singură persoană inactivă erau numai 5% din totalul gospodăriilor, ponderea acestora crește în 1992 la ll,7%.

- Ponderea familiilor extinse (majoritatea multigeneraționale) este situată sub pragul de 20%.

 



[1] Raportul dezvoltării umane în România, Guvernul României, București, 1995, p.89

[2] Apud Anuarul statistic al României, 1993, pp. 108-110; Recensământul populației și locuințelor - 7 ianuarie 1992 (C.N.S., București, l993, p. 843).

[3] Familie formată dintr-un cuplu conjugal fără copii sau cu copii necăsătoriți, văduvi sau divorțați, precum și familia alcătuită din unul din soți (părinte) cu copii necăsătoriți.

[4] Anuarul demografic al României, 1974, pp. 122-123.

 

 

<< Înapoi   HOME    CUPRINS       Înainte >>    

© University of Bucharest 2003. All rights reserved.
No part of this text may be reproduced in any form without written permission of the University of Bucharest, except for short quotations with the indication of the website address and the web page.
Comments to: Georgeta Ghebrea
Last update: June 2003 Recommended: 1024*768 resolution, min 16bit color depth, IE 5+, maximized window
Text editor&Web design: RALUCA OVAC