>>
1.3.4. Tineretul român și familia: tradiție, modernitate, postmodernitate
 


     << Înapoi    HOME    CUPRINS       Înainte >>   

 

În subcapitolul 1.3.3. am ajuns la concluzia că manifestarile postmoderne în sfera familiei românești sunt marginale. Întrebarea pe care o lansam este daca criteriul vârstei induce o diferentiere, daca tinerii sunt mai succeptibili de a prezenta aceste manifestari decât generatia adulta. Am folosit, pentru a raspunde la aceasta întrebare, baza de date a Institutului de Cercetare a Calitații Vietii - "TINERET '94" - obtinuta în urma unei anchete desfasurata în mai 1994 pe un esantion de 1.255 subiecti între 16 si 29 de ani, esantion reprezentativ pentru tineretul din România.

a. CĂSATORIA. Din ancheta noastra a rezultat ca tineretul din România manifesta o puternica propensiune catre casatorie. Acest fapt confirma datele statistice prezentate la 1.3.3.

Subiectii anchetati s-au distribuit astfel, în ceea ce priveste starea lor civila:

- necasatoriti         61,4%

- casatoriti            33,8%

- coabitare            2,0%

- divortati             1,0%

- separati             1,0%

- vaduvi               0,2%

- Ponderea persoanelor casatorite creste odata cu vârsta, celibatul fiind dominant doar la vârste foarte tinere:

 

Grupa de vârsta - ani

% persoane celibatare în respectiva categorie de vârsta
16 - 19

93,5

20 - 24

 

54

25 - 29

 

22


- În privinta coabitarilor, frecventa acestora este nesemnificativa: 2% din subiecti si cca 6% din totalul uniunilor.

- Ponderea divorturilor si separatilor în populatia tânara este mai mare în esantionul nostru în raport cu datele Recensamântului din 7 ianuarie 1992. În populatia de 16-29 ani, Recensamântul indica 1% divortati, ancheta noastra a cuprins 2% divrotati, 1,6% separati, deci un total de 3,6% dintre tinerii subiecti au trait experienta disolutiei cuplului lor.

La grupa de vârsta 25-29 ani, ponderea acestor subiecti depaseste 9%.

- Atitudinea fata de familie si casatorie este, în concluzie, foarte pozitiva; la grupa de vârsta 25-29 ani, trei sferturi dintre tineri fiind deja casatoriti.

Aceasta situatie se reflecta si prin puternica valorizare a familiei. Subiectilor li s-a prezentat o lista de 12 valori din care puteau alege 1-3 variante. La întrebarea "Care din urmatoarele lucruri considerati ca sunt cele mai importante în viata"?, 58,3% dintre subiecti au indicat varianta "o familie armonioasa", astfel încât, familia a ocupat primul loc în ierarhia de valori a tinerilor investigati. Prin urmare familia, ca micromediu, ca microgrup, are un rol privilegiat în viata indivizilor, oferindu-le protectie si satisfactie. Se confirma lipsa unor alternative reale în societatea noastra fata de aceste functii ale familiei. Nu exista "concurenti" serioasi ai familiei în aceasta privinta. Dintre toate aspectele vietii, familia ofera cea mai mare satisfactie:

"Cât de satisfacut(a) sau necesatisfacut(a) sunteti, în legatura cu modul în care a decurs viata dvs. din urmatoarele puncte de vedere":

 

MEDIA (de la 1= foarte nesatisfacut, la 5 = foarte satisfacut)

 
1

Activitatea profesionala (studii, munca)

 

3,19
2

Petrecerea timpului liber

 

3,10
3

Relațiile cu pãrinții

 

3,85
4

Viata sentimentala

 

3,45
5

VIAȚA DE FAMILIE (pentru cei casatoriti)

 

4,04



Tinerii necãsãtoriți au manifestat o puternica dorinta de a se casatori si o slaba intentie de a ramâne celibatari.

Astfel, distributia raspunsurilor la întrebarea privind dorinta de a se casatori a fost urmatoarea:

"Daca sunteti necasatorit(a), va rugam sa ne spuneti daca intentionati sa va casatoriti?"

- în procente fata de totalul respondenti[1]

- 1 - deloc                                       6

- 2 - nu stiu                                     7

- 3 - da, dar nu stiu când                 39

- 4 - da, dar mai târziu                     35

- 5 - da, cel târziu la anul                 13

Primele variante de raspunsuri (1+2) indica o înclinatie catre celibat si observam ca aceasta tendinta întruneste doar 13% din intentiile tinerilor. Toti ceilalti îsi vad viitorul legat de întemeierea unei familii proprii, pentru 13% din ei acest eveniment fiind iminent.

Analizând dinamica celor ce nu au intentia de a se casatori (variantele 1+2) se constata ca aceasta tendinta este mai puternica (procente din subpopulatia respectiva):

- la baieti (14,4%) decât la fete (11,3%)

- la cei cu studii superioare (16,4%) decât la cei cu studii sub-liceale (10,6%)

- la someri (18,2%) mai mult decât la salariati (9,5%)

- la cei din mediul urban (14%) decât la cei din mediul rural (8,9%)

Aceste diferentieri indica o mai mare atractie a fetelor fata de viata de familie; baietii în schimb, sunt atrasi într-o proportie mai mare, (cel putin, temporar), de perspectiva unui celibat mai îndelungat. Se contureaza, în general, ipoteza ca cei care au probabilitatea mai mare de a manifesta o conceptie moderna asupra familiei (cei cu studii superioare, populatia urbana) - au în mai mare masura tendinta de a-si amâna casatoria.

În ceea ce priveste somerii, proportia mai crescuta în rândul acestora a celor ce nu intentioneaza sa se casatoreasca (sau nu au luat o hotarâre în acest sens), se explica prin imposibilitatea acoperirii cheltuielilor necesare întemeierii unei familii.

a. NAȘTEREA COPIILOR

Datele statistice arata ca fertilitatea si natalitatea se afla, în tara noastra, într-un proces accentuat de scadere. Aceste tendinte demografice obiective au fost confirmate si de rezultatele anchetei "Tineret '94".

Din analiza ierarhiei de valori a tinerilor investigati s-a retinut ca abia locul al optulea este ocupat de copii, ceea ce înseamna ca, în proiectele lor de viata, copiii joaca un rol secundar.

Asa cum s-a observat si din statisticile demografice, evolutia natalitatii (scaderea ei) ilustreaza lipsa de entuziasm fata de nasterea copiilor.

- Astfel, 24% dintre subiecti au copii iar 76% nu au copii. Acest lucru ne spune însa prea putin despre atitudinea tinerilor privind nasterea copiilor, fiind necesara o analiza a cuplurilor de tineri.

Din totalul cuplurilor de tineri 67% au copii iar 33% nu au. Aceasta indica în mod clar o trasatura specifica a comportamentului reproductiv în societatea noastra si, anume, aceea de a da nastere copiilor la destul de tinere (20-24 ani), în primii ani ai casniciei, urmând ca, dupa atingerea numarului de copii dorit, nasterile sa înceteze si cuplul sa devina nefertil.

- Accentuarea concentrarii nascutilor la vârstele tinere, sub 25 ani este completata de schimbarile survenite în structura nascutilor dupa rang. Concluzia este ca scaderea natalitatii în tara noastra nu s-a facut prin cresterea ponderii cuplurilor care nu doresc sa aiba copii sau care amâna nasterea primului copil (ca în Occident) ci prin evitarea sau amânarea copiilor de rangul 2 si peste. Prin urmare nu este respinsa ideea de a se naste copii ci aceea de a avea mai mult de doi copii.

Media de copii pe cuplu tânar este destul de scazuta - 0,6 ("Tineret '94")

Prin urmare, cuplurile de tineri se distribuie astfel ("Tineret '94"):

¡ - fara copii 33%

¡ - cu 1 copil 48,9%

¡ - cu 2 copii 16%

¡ - cu 3 copii 1,8%

¡ cu 4 si mai multi copii 0,3%


Pentru cuplurile care au copii, numarul mediu de copii este 1,3. Se constata ca domina (aproape jumatate din cuplurile de tineret si trei sferturi dintre cei care au si copii) modelul cuplului conjugal cu copil unic. Desi descendenta nu este finalizata la aceasta vârsta, concluzia corespunde datelor statistice.

- Comportamentul demografic al tineretului variaza semnificativ, în cercetarea noastra, în functie de doua criterii: nivelul de pregatire scolara si mediul de rezidenta. Astfel, numarul mediu de copii de pe un subiect variaza în functie de amintitele criterii, dupa cum urmeaza:

· mediul de rezidenta:

- rural - 0,46;

- urban - 0,27;

· pregatire scolara:

- scoala generala sau profesionala - 0,33;

- liceu - 0,33;

- studii superioare - 0,24.

Scãderea numãrului mediu de copii devine semnificativã în mediul urban cu cel rural și la cei cu studii superioare în raport cu cei cu studii generale sau medii.

- Comportamentul reproductiv în plan real este contrazis însa de planul ideal imaginat de subiecti. Marea majoritate a acestora îsi doresc 2 copii (1,9 în medie) desi media este mult mai scazuta. Din diferite cauze si presiuni tinerele cupluri apeleaza la planificarea familiala pentru a-si limita numarul de copii, nu numai fata de dimensiunea "naturala", dar chiar si fata de cea "ideala":

- Numar mediu de copii pe cuplu 0,6

- Numar mediu de copii pe cuplu cu copii 1,3

- Numar mediu de copii doriti 1,9

Valoarea medie aferenta numarului de copii considerat ideal pentru un cuplu prezinta o remarcabila omogenitate, ea având o variatie minima în functie de criteriile avute în vedere. (vezi Tabelul I.20).


Tabelul I.20

Numãrul ideal de copii pe cuplu în funcție de unele caracteristici demografice și socio-profesionale ale respondenților cuprinși în eșantion

SEX

 

Masculin

 

2

Feminin

 

1,96
Grupa de vârsta

16-19 ani

 

2,02

20-24 ani

 

1,95

25-29 ani

 

1,98
Stare civila

necasatoriti

 

2,01

casatoriti

 

1,95

convietuire în fapt

 

1,94
Pregatire scolara

pregatire scolara generala

 

2,07

studii superioare

 

2,06
Categorii socio-ocupationale

- muncitori

 

1,99

- cadre medii

 

1,94

- intelectuali

 

2,03
Evaluarea veniturilor

- venituri mici

 

1,9
 

- venituri medii

 

1,96
 

- venituri mari

 

2,06
Mediu 

- rural

 

2,10

- urban

 

1,9a.

Sursa: "Tineret '94"


b. RELAȚIILE ÎNTRE GENERAȚII

La întrebarea "Cum considerati ca se manifesta în prezent generatia parintilor dvs. fata de generatia tânara? " am obtinut urmatoarele frecvente:

l. - îi întelege 21,7%

2. - cauta sa-i înteleaga dar nu reusesc 62,9%

3. - îi trateaza cu indiferenta 9,8% 78%

4. - le este mai degraba ostila 5,3%

Dupa cum se observa, predomina aspectele care marcheaza neîntelegerea, ruptura de comunicare (78% dintre subiecti se refera la incapacitateade întelegere, indiferenta, ostilitate).

Analiza statistica a datelor a pus în evidenta faptul ca aceasta ruptura de comunicare este semnificativ mai mare:

- în cazul baietilor în raport cu fetele (probabilitate de eroare = 0,009);


- pe masura ce nivelul de pregatire scolara creste (p = 0,003);

- pe masura ce veniturile sunt mai mici ( p = 0,001).

Explicatiile date acestor diferentieri semnificative pot fi urmatoarele:

- fetele au o socializare diferita de cea a baietilor, mai restrictiva si mai conformista;

- educatia contribuie la autonomizarea individului si la ruperea de valorile traditionale;

- veniturile mai mici induc o stare de nemultumire ce se rasfrânge si asupra generatiei adulte, vazuta ca o piedica în calea prosperitatii tinerilor;

- modelul cultural traditional îsi pastreaza unele influente, într-o masura mai mare, la sate decât la orase.

· Neîncrederea în capacitatea de întelegere a generatiei adulte nu afecteaza însa satisfactia fata de relatiile cu parintii, care ramâne ridicata.

La întrebarea "Cât de satisfacut(a) sau nesatisfacut(a) sunteti în legatura cu... relatiile cu parintii", am obtinut, la nivelul esantionului, urmatoarele frecvente:

Satisfactia fata de relatiile cu parintii:

- foarte nesatisfacut 2,8%

- nesatisfacut 5,2%

- nici, nici 17,5%

- satisfacut 50,3%

- foarte satisfacut 24,4%

Analiza statistica a diferitelor categorii subpopulationale de tineret a indicat ca nu exista diferente semnificative între ele în ceea ce priveste satisfactia fata de relatiile cu parintii.

Între cele doua variabile (aprecierea atitudinii generatiei parintilor fata de tineri si satisfactia fata de relatiile cu parintii) exista o puternica corelatie (p = 0), în sensul ca, persoanele mai putin satisfacute de relatiile cu proprii parinti au tendinta de a privi atitudinea generatiei mature fata de cea tânara ca nesatisfacatoare.

· Puternica satisfactie a tinerilor fata de relatiile cu parintii se poate explica atât prin atasamentul si valorizarea vietii de familie ca si prin

faptul ca tinerii au nevoie de sprijinul parintilor chiar si dupa casatoria proprie, deci sunt obligati sa mentina relatii (bune) cu acestia.

Astfel, la nivelul întregului esantion, situatia este urmatoarea:

"Parintii sau socrii dvs. va ajuta în vreuna din diferitele forme?" Mult si foarte mult (%)

- bani 46,4

- alimente 71,7

- bunuri nealimnentare marunte 44,6

- mobila, frigider, aragaz, s.a. 27,1

- masina 12,4

- îndeplinirea unor sarcini în gopodarie 41,8

- îngrijirea copiilor (unde exista) 42

- procurarea locuintei 36,6

· Amestecul pãrinților în întemeierea familiilor tinere este putin raspândit, ceea ce denota o îndepartare de modelul traditional:

"Pentru cei din jurul dvs., care credeti ca sunt principalele obstacole în întemeierea unei familii"?

I - lipsa locuintei 53%

II - veniturile mici 46 %

III - dificultatea de a gasi partenerul potrivit 37%

IV - lipsa sau nesiguranta locului de munca 3 %

V - AMESTECUL PARINTILOR 16%

(subiectii puteau alege doua variante).

Observam ca amestecul parintilor este invocat cel mai rar ca piedica în calea casatoriei.

Intensitatea perceperii amestecului parintilor ca obstacol în calea casatoriei este mai puternica la fete decât la baieti; la cei cu venituri mari în comparatie cu cei cu venituri mai mici, la cei din mediul rural decât la cei din mediul urban (o diferenta foarte mare, de peste 10 procente care indica diferenta de model cultural între cele doua medii). Tabelul I. 21.


Tabelul I. 21

Ponderea celor ce considerã amestecul pãrinților ca obstacol în întemeierea unei familii (% din subpopulația respectivã).

 

Criteriu

Categorie de respondenti
%
Sex

-baieti

14

-fete

17,5
Grupa de vârsta

16-19 ani

16

20-24 ani

16

25-29 ani

16
Pregatirea scolara

-generala si medie

16

- superioara

16
Venituri

-mici

15

-medii

16

-mari

17
Mediu

- rural

25

- urban

13


Sursa: "Tineret '94".

Coabitarea intergeneraționalã

Convietuirea tinerilor cu parintii (socri) este un model foarte raspândit în societatea noastra.

Tinerii se separa de domiciliul parental, în general, cu ocazia casatoriei. Cazurile în care aceasta separare se face mai devreme sunt foarte rare. În schimb sunt destul de frecvente cazurile convietuirii chiar dupa casatorie .

Structura gospodãriilor ce conțin tineri conform anchetei "Tineret '94"

- tineri care locuiesc singuri 10,6 %

- tineri necasatoriti locuind cu parintii 51,8 %

- cuplu conjugal locuind cu parintii 12,8 %

- cuplu conjugal locuind singur 23 %

- alte structuri 1,8%

Sursa: "Tineret '94".

Prin urmare, numai 10,6% din tineri au decis (sau si-au permis) sa se rupa de caminul parental fara a fi casatoriti. Mai mult de o treime din totalul cuplurilor de tineri locuiesc cu parintii. În total, aproape doua treimi dintre tinerii între 16 si 29 de ani locuiesc cu parintii. (Grafic I.5.).

d. LIBERALIZAREA ATITUDINILOR LEGATE DE SEXUALITATE ȘI VIAȚA DE FAMILIE

Trasatura esentiale ale schimbarilor din sfera atitudinilor familiale în societatea contemporana sunt: cresterea permisivitatii, a tolerantei, multiplicarea modelelor de comportament, flexibilizarea cadrului normativ.

Unele acte, generatoare de atitudini negative în societatile traditionala si chiar moderna, sunt astazi tolerate sau chiar practicate.

Prabusirea tabuu-rilor, a ingradirilor traditiei, a normelor restrictive si liberalizarea conceptiilor si comportamentelor a avut loc treptat, pe masura modernizarii societatii si s-a accentuat în ultimile decenii, dupa asa numita "revolutie sexuala". Dreptul persoanelor adulte de a-si organiza potrivit propriilor conceptii viata sexuala si familiala a fost recunoscut printre drepturile omului (bineînteles, cu restrictiile cerute de o anumita etica si o anumita legislatie).

Prin urmare, atitudinea toleranta se opune, în general, atitudinii traditionaliste.

Am construit o scala prin care se cerea subiectilor parerea (acceptare sau respingere: 4 trepte) fata de urmatoarele acte: o relatie homosexuala; a-si însela sotul (sotia); relatii sexuale înainte de casatorie; divorturi; a avea copii fara a fi casatorit; folosirea bataii în educarea copiilor.


Toleranta fata de primii 5 itemi ar indica o atitudine moderna (iar intoleranta - traditionalism), pe când ultimul item (folosirea bataii în educarea copiilor) prezinta o situatie contrara: tolerarea lui arata o atitudine traditionalista, rigida si respingerea lui, - o atitudine toleranta, moderna.

Raspunsurile subiectilor au avut urmatoarele distributii: (%) :

"Care este parerea dvs. despre urmatoarele acte?"
Nimic obisnuitv
Nimic grav 
Încalcare grava de norme
Impune sanctiuni
1. O relatie homosexuala
9,6
17,9
20,5
52
2. A-si însela sotul (sotia)
12,5
26,9
34,6
25,9
3. Relatii sexuale înainte de casatorie
57,9
22,7

10,1

9,3
4. Divorturi
39,4
24,4
20,2
16
5. A avea copii fara a fi casatorit
30,1
30,8
22,1
17
6. Folosirea bataii în educarea copiilor
30,4

28,1

27,7
13,7

În functie de media obtinuta de fiecare item putem vedea care dintre acesti itemi este mai tolerat si care mai respins (de la 1 la 2,5 = toleranta; de la 2,5 la 4 = respingere) (Grafic I.6.).

Se constata ca doar doi itemi (relatiile homosexuale si cele extraconjugale) sunt respinsi iar ceilalti sunt tolerati. Atitudinea cea mai toleranta au avut-o subiectii fata de relatiile sexuale înainte de casatorie.

În continuare, vom analiza variatia tolerantei manifestata de diferitele subpopulatii ce au alcatuit esantionul - în raport cu fiecare dintre cei 6 itemi ce alcatuiesc respectiva scala. (Tabelul I. 23.).

Tabel I. 23

Tolerarea unor fapte din sfera familiei și sexualitãșii

(ponderea în procente a celor care, în subpopulația respectivã, au o atitudine tolerantã)
Criteriile socio demografice Itemii O relatie homosexuala Înselarea sotului
Relatii sexuale prema-ritare

Divorturi

A avea copii fara a fi casatorit Folosirea bataii
în educarea copiilor
Sexul M 27,2 47,8 94 65 58 59
F 27,8 32,2 74 61 62 58
Vârsta 16-19 ani 30,2 42 78 64 54 59
20-24 ani 26,9 39,4 78 62 60 63
25-29 ani 25,7 37 83 63 66 59
Starea civila necasatorit 29,4 45,6 81 66 50 60
casatorit 24,1 28,7 77 57 62 56
convietuire fara acte 28,1 44 92 97 80 42
Pregatirea scolara studii subliceale 18,1 37,5 69 56 48 42
studii liceale 26,1 40 83 64 61 59
studii superioare 39,3 39 86 70 71 62
Ocupatia elev 32,6 43 78 65 63 63
student 41,4 40 78 67 60 62
salariat 25,6 38 84 63 63 58
somer 24,7 39 75 67 50 64
agricultor 10,2 25,9 83 50 37,5 69
Aprecieri venituri mici 25 38 80 64 60 70
medii 29,5 40 82 64 65 58,5
mari 32 38 77 61 57 47
Mediu rural 15 38 68,5 56 48 64
urban 31 40 84 65 64 53

Categorie socio-profesionala

muncitori 20 40 81 67 56,3 54
cadre medii 22 33 84 61 61,3 60
intelectuali 43,6 40 92 75,3 80,9 69


Sursa: "Tineret '94".


1. O relatie homosexualã. Atitudinea subiectilor fata de acest act s-a diferentiat în mod semnificativ în functie de:

- vârsta (tinerii între 16-19 ani sunt mai toleranti);

- stare civila (cei necasatoriti sunt mai toleranti);

- pregatirea scolara (cu cât nivelul acesteia creste, creste si toleranta);

- studentii sunt subpopulatia cea mai toleranta dintre grupurile ocupationale;

- toleranta creste o data cu veniturile;

- mediu de rezidenta (în mediul urban toleranta fata de homosexualitate e dubla fata de mediul rural);

- categorie socio-profesionala (intelectualii sunt mai toleranti, decât celelalte categorii). Acest item nu variaza semnificativ în functie de sex.

2. Înșelarea soțului (soției). Daca itemul anterior nu era influentat de sexul respondentilor, în schimb itemul nr. 2 este puternic influentat, baietii fiind mult mai toleranti fata de infidelitatile conjugale în raport cu fetele.

În rest, criteriile actioneaza în acelasi sens ca la itemul precedent, având totusi un rol mai scazut în diferentiere urmatoarele criterii: pregatire scolara, nivel de venituri, categorie socio-profesionala.

3. Relații sexuale înaintea cãsãtoriei. Acest item are o variatie mai deosebita în raport cu cei doi anteriori. Asa cum ne asteptam, baietii sunt mai toleranti fata de sexul premarital în comparatie cu fetele (o diferenta de 20 de procente) mai tinere în raport cu grupa 25-29 ani (reticenta ce se regaseste si la subpopulatiile de elevi si studenti).

Celelalte criterii consolideaza ipotezele ce sustin o toleranta mai mare a necasatoritilor, a celor cu studii superioare raport cu cei cu studiile inferioare, a celor din mediul urban fata de cei din mediul rural.

4. Divorțurile. Toleranta fata de acest fenomen este mai mare la baieti decât la fete, la cei necasatoriti decât la cei casatoriti, la cei cu studii superioare decât la cei cu pregatire scolara generala sau medie, în mediul urban decât în mediul rural.

Acest item nu variaza semnificativ în functie de: vârsta, ocupatie, venituri.


5. A avea copii fãrã a fi cãsãtorit. Acest item prezinta o evolutie usor diferita fata de cei precedenti. De data aceasta, fetele sunt mai tolerante decât baietii, cei mai în vârsta decât cei mai tineri, cei casatoriti decât cei necasatoriti. Celelalte criterii actioneaza însa în sensul cu care itemii anteriori ne-au obisnuit deja.

6. Folosirea bãtãii în educarea copiilor este un item foarte sensibil în raport cu atitudinea subiectilor pe axele: flexibilitate-rigiditate; toleranta-respingere; traditionalism-modernism. El contureaza în mod clar catre care element al cuplurilor de concepte mai sus enumerate se îndeparteaza optiunile subiectilor.

Conform ipotezelor noastre, validate de cercetare, aceasta manifestare este respinsa:

¡ - mai mult de baieti decât de fete;

¡ - mai mult de cei necasatoriti decât de cei casatoriti;

¡ - mai mult de cei cu studii liceale si superioare decât de cei cu studii sub acest nivel;

¡ - mai mult de populatia studioasa decât de salariati;

¡ - mai mult de intelectuali decât de muncitori;

¡ - mai mult de cei cu venituri mari decât de cei cu venituri mici;

¡ - mai mult în mediul urban decât în mediul rural.

7. Indicele complex al atitudinilor fațã de cei 6 itemi menționați mai sus. Pe baza celor 6 itemi mentionati mai sus am alcatuit un indice complex al atitudinilor familiale încadrând respondentii în patru zone de toleranta. Cu cât acest indice are o valoare mai mica, cu atât toleranta si interiorizarea modernitatii este mai mare. Atitudinea rigida, intoleranta si traditionalismul, se exprima prin valori mari ale acestui indice: valoarea maxima + 4 puncte. Esantionul utilizat s-a structurat, în aceste conditii, dupa cum urmeaza:

- în procente fata de total esantion -

1. - toleranta foarte mare       18,8

2. - toleranta moderata           45,7

3. - intoleranta moderata         27,8

4. - intoleranta foarte mare      7,7

Balanta înclina cu 29% în favoarea atitudinii tolerante si a valorilor moderne (si chiar postmoderne) în ceea ce priveste familia.


· Analiza acestui indice ne permite sa decelam ce subpopulatii ale tineretului nostru sunt mai aproape de valorile familale moderne.

Astfel, diferente semnificative (vezi tabelul I. 24) au aparut în functie de:

Tabel I.24

Distribuția indicelui de toleranțã a valorilor familiale în funcție de unele caracteristici socio-demografice ale colectivitãții investigate.
Criteriu Subpopulatie

%

toleranti

Media Semnificatia[2]
Sex baieti 69 2,1 0,001
fete 59 2,3
Vârsta 16-19 ani 64 diferente

nesemnificative

20-24 ani 62
25-29 ani 66
Pregarirea scolara scoala generala si profesionala 50 2,4 0,000
liceu 65 2,2
studii superioare 76 2,0 0,000
Categorie socio-profesionala muncitori 58 2,4  
cadre medii 68 2,3  
intelectuali 92 1,9 0,000
Stare civila necasatoriti 68  

0,005

casatoriti 56  
convietuire 81  
Statut ocupational elevi 68  

  

studenti 70  
salariati 66  
someri 56  
Venituri mici 62  

diferente

nesemnificative

medii 67  
mari 63  

Mediu de rezistenta

rural 48

2,5

2,1

0,000

urban 70


Sursa: "Tineret '94".
- sex: baietii sunt mult mai toleranti decât fetele;

- pregatire scolara: cu cât nivelul de scolaritate creste cu atât creste si toleranta;
- categorie socio-profesionala: cei mai putin toleranti sunt muncitorii, cei mai toleranti sunt intelectualii;
 
- mediu de rezidenta: toleranta este cu mult mai mare în mediul urban decât în mediul rural.

Nu s-a observat o variatie semnificativa a tolerantei în functie de: grupa de vârsta, statut ocupational, nivel de venituri Pentru a consolida aceste concluzii vom analiza, în continuare, raspunsul la întrebarea: "în ce condiții considerați acceptabilã întreținerea de relatii sexuale?". S-au propus subiectilor trei variante de raspus:

l. - în orice situatie de atractie reciproca, indiferent de existenta unui sentiment de dragoste;

2. - numai cu cel (cea) pentru care exista un sentiment de dragoste, indiferent de eventualitatea casatoriei;

3. - numai în cazul casatoriei sau când urmeaza sa se casatoreasca.

Observam ca cele trei variante de raspuns acopera spectrul:

rigiditate-flexibilitate (traditionalism-modernism). Prima varianta testeaza o nuanta a atitudinii liberale fata de relatiile sexuale, mai aproape de libertinism.

Raspunsurile, pentru întregul esantion, au avut urmatoarea distributie:

1. - în orice situatie 11%

2. - dragoste 60,5%

3. - casatorie 28,4%

Prin urmare, tineretul nostru are, în medie, o atitudine moderna, flexibila, liberala fata de relatiile sexuale, mai putin de o treime fiind atasate înca de valorile traditionale si de exercitarea relatiilor sexuale doar în cadrul casatoriei. Tendinta spre libertinism se manifesta doar la 11% dintre subiecti.

Vom analiza în continuare gradul de toleranta fata de relatiile sexuale în rÎndul subpopulatiilor tinere obtinute prin împartirea în functie de criteriile socio-demografice.

- Sexul reprezinta un criteriu de mare semnificatie dinpunctul de vedere al atitudinii fata de relatiile sexuale.

Reamintind ca, cu cât media indicatorului este mai mica, cu atât flexibilitatea, liberalismul sunt mai mari (si cu cât media este mai mare,

cu atât rigiditatea, truditionalismul sunt mai puternice), iata comparatia între baieti si fete:

- masculin - medie: 1,9

- feminin - medie: 2,3

probabilitate de eroare = 0,000

Semnificatia corelatiei dintre sexul subiectului si flexibilitatea fata de sexualitate este deosebit de puternica (eroarea este practic exclusa). Observam o mai mare rigiditate a fetelor în raport cu baietii ceea ce ne îndeamna sa credem ca emanciparea sexuala a femeilor înca nu s-a realizat în societatea noastra si ca suntem departe de "revolutia sexuala" începuta în anii '60 sn Occident. Considerând doar extremele (variantele 1 si 3 de raspuns), iata distributia lor pe sexe:

Conditiile unei relații sexuale:

- în procente fata de totalul respondentilor din fiecare din fiecare sex:
  Masculin Feminin
- în orice situatie 21 1,4
- numai cu conditia casatoriei 18 39

Inversarea balantei raspunsurilor pentru cele doua sexe este evidenta.

- Vârsta nu constituie un element semnificativ de diferentiere, mediile celor trei grupe de vârsta (16-19; 20-24; 25-29) fiind foarte apropriate (2,16; 2,17; 2,18).

- Starea civila induce însa o diferenta semnificativa foarte puternica între casatoriti si necasatoriti si între casatoriti si cei care convietuiesc fara oficializare

MEDIA PROBALITATEA DE EROARE

   
- necasatoriti
- casatoriti
- convietuire de fapt

 

Cei mai "liberali" sunt cei care trãiesc în cuplu fãrã a-ți fi oficializat legãtura și cei mai "conservatori" cei cãsãtoriți oficial.

- Pregatirea scolara nu induce o discriminare semnificativa, totusi, diferentierea în functie doar de cei care aleg varianta nr.3 (relatii sexuale numai în cazul casatoriei) este vizibila:

- studii generale sau profesionale 37%

- studii medii 27%

- studii superioare 22%

Prin urmare, dupa acest indiciu, toleranta creste odata cu nivelul de pregatire scolara.

- Statutul ocupational. Iata care este atitudinea tinerilor cu diverse statute ocupationale fata de conditiile unei relatii sexuale (în procente pe verticala, distinct fata de totalul fiecarei categorii de respondenti):
 

elevi

studenti salariati someri

- în orice situatie

11 17 10,6 9
- numai în cazul casatoriei

28

30 28 31

Cei mai "liberali" sunt elevii, cei mai "conservatori" somerii dar diferentele nu sunt semnificative.

- Veniturile. Exista o legatura între nivelul de trai si atitudinea subiectilor în raport cu sexualitatea? Iata raspunsurile subiectilor nostri (procentele sunt de asemenea, calculate distinct, fata de totalul fiecarei categorii constituite în functie de nivelul veniturilor);
  venituri mici venituri medii venituri mari
- relatii sexuale în orice situatie 10 14 9
- numai în cazul casatoriei 31 23,5 29,4

Desi corelatia nu prezinta semnificatie statistica, observam ca cei mai toleranti, sunt cei cu venituri medii, pe când veniturile situate la extreme (mici sau mari) predispun la o atitudine mai conservatoare.

- Mediul de rezidenta este alaturi de sex si starea civila, al treilea criteriu de diferentiere, cu o semnificatie deosebit de puternica:
  MEDIA Probalitate de eroare
- rural 2,3 0,000
- urban 2,1


Analiza datelor a aratat o mare diferenta între tinerii de la tara si cei de la oras, traditionalismul, rigiditatea fiind mult mai mari în lumea satelor.

- Categoria socio-profesionala. În functie de acest criteriu, raspunsurile subiectilor privind conditiile relatiilor sexuale s-au grupat astfel (date în procente fata de totalul fiecarei categorii de respondenti specificata):
  muncitori cadre medii

intelectuali

- în orice situatie 12 7,5 10,6

- numai în cazul casatoriei

30 28 19

Probalitatea ca diferentele sa fie întâmplatoare este la limita (0,04 - discriminarea între cadrele medii si intelectuali; 0,06 - între muncitori si cadrele medii; 0,05 între muncitori si intelectuali).

În concluzie, tinerii români nu valorizeaza relatiile sexuale în sine, ci numai legate de dragoste. Fara a fi rigizi, majoritatea tinerilor accepta relatiile sexuale în afara casatoriei însa cu conditia dragostei, element puternic valorizat atât în relatiile sexuale cât si în viata de familie.

Tinerii din România se plaseaza în mod hotarât în sfera valorilor moderne în ceea ce priveste sexualitatea, dragostea, casatoria, viata de familie. Manifestarile postmoderne în aceste domenii (grupate sub genericul "criza familiei": celibat, coabitari, libertinism etc.) sunt marginale, ele cuprinzând maxim 10% dintre tineri.

Traditionalismul (moderat) mai persista înca la cca 35% din tineret.

Toleranta este mai puternica în rândul baietilor din mediul urban si a celor cu pregatire scolara mai ridicata, pe când atitudinea conservatoare e mai frecventa la fete, la muncitori, la tinerii de la sate si la cei cu pregatire scolara submedie. Prin urmare principalele criterii ce influenteaza modelele culturale sunt: sexul, mediul de rezidenta si nivelul studiilor. Fara a exista falii profunde între categoriile socio-demografice daterminate de aceste criterii, diferentele sunt totusi destul de mari.

Atitudinile tinerilor consoneaza cu ierarhia lor de valori (în care familia, casatoria si dragostea au un rol important) si indica prezent'a unor norme de comportament precum: casatoria universala si precoce si raspândirea relatiilor sexuale premaritale. Atitudinea fata de divorturi si nasterile extramaritale este pozitiva, ceea ce denota nu numai tendinta de acceptare a acestor comportamente ci si posibila lor raspândire. În schimb sunt clar respinse relatiile homosexuale, libertinismul sexual, relatiile extraconjugale. Aceasta atitudine încadreaza tineretul român în sfera unor comportamente sexuale si familiale bazate pe norme ce sustin coeziunea vietii de familie si stabilitatea institutiei familiale.



[1] Subiectii care au raspuns la aceasta întrebare sunt exclusiv cei necasatoriti, divortati si vaduvi.

[2] Corelatia este semnificativa atunci când probabilitatea de a fi întâmplatoare scade sub 5% (0,05).

 

 

<< Înapoi   HOME    CUPRINS       Înainte >>    

© University of Bucharest 2003. All rights reserved.
No part of this text may be reproduced in any form without written permission of the University of Bucharest, except for short quotations with the indication of the website address and the web page.
Comments to: Georgeta Ghebrea
Last update: June 2003 Recommended: 1024*768 resolution, min 16bit color depth, IE 5+, maximized window
Text editor&Web design: RALUCA OVAC