Anca Sârbu, Daniela Smarandache, Gabriela Pascale

 

Despre autor

 

 

6.3.3. ÎncrengĂtura Magnoliophyta (Angiospermatophyta)

Cls. Magnoliatae (Dicotyledonatae)

Subcls. Dilleniidae

Ord. Theales

Fam. Hypericaceae

Plante erbacee în flora României. Frunze simple, întregi, opuse. Flori actinomorfe, bisexuate, pe tipul 5 cu sepale şi petale libere. Androceu gamostemon, triadelf sau pentadelf cu numeroase stamine rezultate prin dedublare. Gineceu superior cu 3–5 carpele. Fruct: capsulă septicidă. Formula florală: K5 C5 A¥ G(3–5)

Fig. 102. Fam. Apiaceae: 1 - Astrantia major; 1a - floare bisexuată; 1b - floare bisexuată funcţional ~; 1c - floare |; 2 - Carum carvi; 2a - floare; 2b - fruct/diachenă; 3 - Ligusticum mutellina; 3a - diachenă; 4 Heracleum sphondylium; 4a - fruct.

Obs. În frunze (inclusiv sepale şi petale) se văd prin transparenţă puncte ce reprezintă pungi secretoare cu uleiuri volatile, care se află şi în celelalte organe.

Ex.: Hypericum hirsutum (sunătoare), Hypericum macu-latum (sunătoare), Hypericum perforatum (sunătoare, pojarniţă) (Fig. 103.2.).

Ord. Malvales

Fam. Malvaceae

Plante erbacee în flora României. Frunze simple, întregi sau lobate, alterne, cu stipele mici, caduce. Florile solitare sau grupate în cime în axila frunzelor, sunt actinomorfe, bisexuate, pe tipul 5. Caliciu dublu: caliciu extern – calicul; caliciu intern gamosepal. Corola dialipetală este concrescută spre bază cu tubul staminal, astfel încât pare gamopetală. Androceu monadelf alcătuit din 5 stamine ramificate cu filamentele unite în jurul stilului. Gineceu superior format din 5 sau mai multe carpele unite. Fruct mericarpic (achene).

Formula florală: K(5) C5 A(5–¥ )

Obs. Florile şi organele vegetative conţin celule şi pungi secretoare de mucilagii.

Ex.: Malva neglecta (caşul popii), Malva pusilla (nalbă mică), Malva sylvestris (nalbă) (Fig. 103.3.).

Ord. Violales (Parietales)

Fam. Violaceae

Plante erbacee, perene. Frunze simple, întregi sau divizate, alterne, cu stipele persistente. Flori solitare, zigomorfe, bisexuate, pe tipul 5. Sepale persistente. Petale libere; petala inferioară (anterioară) este mai mare şi se prelungeşte printr-un pinten, în care pătrund prelungiri în formă de apendici nectariferi proveniţi de la cele două stamine anterioare. Androceu alcătuit din 5 stamine. Gineceu superior, tricarpelar, unilocular; stil în formă de columnă (la vârful său, într-o gropiţă aflându-se stigmatul) sau curbat, cu stigmat măciucat. Fruct: capsulă loculicidă.

Fig. 103. Fam. Apiaceae: 1 - Sanicula europaea; 1a - floare bisexuată; 1b - floare |; 1c - petală. Fam. Hypericaceae: 2 Hypericum perforatum; 2a - floare; 2b - fruct tânăr/ capsulă; 2c - sămânţa. Fam. Malvaceae: 3 - Malva sylvestris; 3a - sta-mine grupate într-un mă-nunchi; 3b - fruct îmbră-cat în caliciul persistent; 3c - fruct mericarpic matur; 3d - fruct parţial.

Formula florală: K5 C5 A5 G(3)

Ex.: Viola alba (viorele albe), Viola alpina (viorele alpine), Viola biflora (viorele galbene), Viola dacica (unghia păsării), Viola declinata (unghia păsării), Viola odorata (toporaşi), Viola reichenbachiana (colţunii popii), Viola tricolor (trei fraţi pătaţi) (Fig. 104:1–3).

Fam. Cistaceae

Subarbuşti pitici. Frunze simple, întregi, opuse. Flori actinomorfe, bisexuate, pe tipul 5, dispuse în cime racemiforme. Sepale libere, persistente. Petale galbene, libere. Androceu cu numeroase stamine. Gineceu superior, tricarpelar, unilocular. Fruct: capsulă.

Formula florală: K5 C5 A G(3)

Ex.: Helianthemum alpestre (mălăioaie), Helianthemum nummularium (iarba osului) (Fig. 104.4.).

Ord. Capparales (Cruciferales)

Fam. Brassicaceae (Cruciferae)

Plante erbacee. Rădăcini de regulă pivotante. Frunze întregi sau divizate, nestipelate, dispuse altern. Florile nebracteate, grupate în racem simplu sau compus sunt bisimetrice, bisexuate, pe tipul 4. Elementele florale perechi sunt dispuse în cruce. Caliciu: 4 sepale libere dispuse pe două verticile. Corola: 4 petale libere dispuse pe un verticil, alternează cu sepalele. Androceu tetradinam; la baza celor două stamine externe, mai scurte, se află glande nectarifere. Gineceu superior, tetracarpelar, sincarp cu ovar bilocular, prin apariţia unui perete (replum) între cele două carpele fertile. Fruct: capsulă de tip silicvă sau siliculă, uneori indehiscentă.

Formula florală: K2+2 C4 A2+4 G(2)

Obs. Plantele prezintă celule caracteristice care secretă mirosină, o enzimă ce hidrolizează glicozidele sulfuroase dând glucoză şi diverşi isotiocianaţi, uleiuri eterice cu gust picant.

Fig. 104. Fam. Violaceae: 1 - Viola declinata; 2 - Viola odorata; 2a - secţiune longitudinală prin floare; 2b - gineceu; 2c - capsulă; 2d - sămânţa; 3 - Viola reichenbachiana. Fam. Cistaceae: 4 -Helianthemum  nummularium; 4a - caliciu; 4b - sămânţa.

Ex.: Alliaria petiolata (usturoiţă), Alyssum repens (cuişoară), Arabis alpina (gâscariţă), Arabis hirsuta (gâscariţă), Barbarea vulgaris (cruşăţea, bărbuşoară), Berteroa incana (ciucuşoară), Biscutella laevigata (ochelariţă), Bunias orientalis (brăbin), Capsella bursa-pastoris (traista ciobanului), Cardamine impatiens (râjnică), Cardamine pratensis (stupitul cucului), Dentaria bulbifera (colţişor), Dentaria glandulosa (creasta cocoşului, breabăn), Diplotaxis muralis (puturoasă), Draba haynaldii (flămânzică), Draba kotschyi (flămânzică), Hesperis oblongifolia, Kernera saxatilis, Lunaria rediviva (lopăţea), Rorippa sylvestris (boghiţă, gălbenea), Sinapis arvensis (muştar sălbatec, muştar de câmp), Thalspi arvense (punguliţă), Thlaspi dacicum (Fig.105; Fig. 106).

Fig. 105.Fam. Brassicaceae: 1 - Alliaria petiolota; 1a - silicvă; 1b - sămânţă; 2 - Arabis alpina; 2a - silicvă; 2b - sămânţă; 3 - Barbarea vulgaris; 3a - floare; 3b - silicvă; 4 - Biscutella laevigata; 4a - floare; 4b - siliculă.

Ord. Salicales

Fam. Salicaceae

Plante lemnoase, arbuşti şi arbori. Frunze simple, întregi, stipelate, alterne. Flori nude, unisexuate, dioice, grupate în amenţi erecţi sau penduli. Florile sunt dispuse la baza unei bractei mai mult sau mai puţin păroase, prevăzute cu un disc sau glande nectarifere. Florile masculine sunt alcătuite din două sau mai multe stamine. Florile feminine au gineceu superior, cu ovar bicarpelar, unilocular, pluriovulat, prelungit cu un stil şi stigmat bifurcat. Fruct: capsulă loculicidă; se deschide în două valve care se răsucesc în afară începând de la vârf. Seminţele mici au în jurul hilului un smoc de peri proveniţi din funicul, cu rol în diseminare.

Formula florală: | P0 A 30-2;  ~ P0 G(2)

Ex.: Populus tremula (plop tremurător), Salix alba (salcie), Salix caprea (salcie căprească), Salix fragilis (răchită), Salix hastata, Salix herbacea, Salix purpurea (răchită roşie), Salix retusa, Salix reticulata (salcie pitică), Salix silesiaca (Iovă, salcie de Silezia), Salix triandra (Fig. 107).

Fig. 106Fam. Brassicaceae:1 - Cardamine pratensis; 1a - silicvă; 2 - Dentaria glandulosa; 2a - silicvă; 3 - Lunaria rediviva; 4 - Rorippa sylvestris; 4a - floare; 4b - silicvă.

Fig. 107. Fam. Salicaceae: 1 - Salix alba; 1a - ramură cu ament |; 1b - floare |; 1c - ramură cu ament ~; 1d - floare ~; 2 - Salix caprea; 2a - ramură cu ament |; 2b - floare |; 2c - ramură cu ament ~; 2d - floare ~; 2e - capsulă; 2f - sămânţa; 3 - Salix purpurea; 3a - ramură cu amenţi |; 3b - floare |; 3c - ramură cu amenţi ~; 3d - floare ~; 3e - capsulă; 4 - Salix reticulata.

Fig. 108. Fam. Ericaceae: 1 - Bruckenthalia spiculifolia; 1a - floare; 1b - sămânţa; 2 - Vaccinium myrtillus, ramură cu flori; 2a - ramură cu bace; 2b - stamină; 3 - Vaccinium vitis-idaea; 3a - rămurică cu bace. Fam. Pyrolaceae: 4 - Moneses uniflora; 4a - stamină; 5 - Orthilia secunda; 5a - capsulă; 6 - Pyrola rotundifolia;  6a - stamină.

Ord. Ericales (Bicornes)

Fam. Ericaceae

Arbuşti mici. Rădăcini cu micorize. Frunze simple, întregi, nestipelate, dispuse altern, opus sau verticilat, de obicei semper-virescente. Flori actinomorfe (sau uşor zigomorfe), bisexuate (rar unisexuate), pe tipul 4–5. Caliciu mai mult sau mai puţin gamosepal. Corolă gamopetală, frecvent urceo-lată. Androceu alcătuit dintr-un număr egal sau dublu de stamine faţă de sepale şi petale, cu antere poricide; la unele specii anterele prezintă două prelungiri sub formă de corniţe (de unde denumirea Ord. Bicornes). Gineceu: ovar superior (excepţie Vaccinium sp.) cu 4–5 carpele unite, 4–5 locular. Fruct: capsulă (Rhododendron sp.), bacă (Vaccinium sp.), rar drupă.

Formula florală: K5–4 C(5–4) A5+5; 4+4 G(5–4)

Ex.: Bruckenthalia spiculifolia (coacăză), Loiseleuria procumbens (azalee de munte), Rhododendron myrtifolium (smirdar, bujor de munte), Vaccinium myrtillus (afin negru), Vaccinium uliginosum (afin vânăt), Vaccinium vitis-idaea (merişor de munte) (Fig. 108: 1–3).

Fam. Pyrolaceae

Plante erbacee, perene. Frunze simple, întregi, nestipelate, alterne, persistente. Florile solitare sau dispuse în racem simplu, sunt actinomorfe, bisexuate, pe tipul 5, cu înveliş floral diferenţiat în sepale şi petale libere sau uşor concrescute. Stamine în număr dublu faţă de petale. Anterele poricide. Gineceu superior. Fruct: capsulă loculicidă.

Ex.: Moneses uniflora (părăluţe de munte), Orthilia secunda (perişor), Pyrola rotundifolia (brăbănoi) (Fig. 108: 4–6).

Ord. Primulales

Fam. Primulaceae

Plante erbacee. Frunze simple, întregi sau lobate, nestipelate, alterne, opuse sau verticilate şi frecvent rosulare. Florile solitare sau grupate în inflorescenţe umbeliforme sunt actinomorfe, bisexuate, pe tipul 5, gamosepale şi gamopetale. Androceu: 5 stamine epipetale şi frecvent 5 staminodii. Gineceu superior, 5-carpelar, unilocular cu placentaţie centrală. Heterostilie. Fruct: capsulă pixidă. Formula florală: K(5) [C(5) A0+5] G(5)

Fig. 109. Fam. Primulaceae: 1 - Cortusa matthioli; 1a - capsulă; 2 - Soldanella pusilla; 3 - Primula minima; 4 - Primula veris; 4a - secţiune longitudinală prin floare brevistilă; 4b - secţiune longitudinală  prin floare longistilă; 5 - Lysimachia nummularia.

Ex.: Androsace chamaejasme (lăptişor), Cortusa matthioli (ciubo-ţica ursului), Lysimachia nummularia (gălbăjoară, gălbioară, dreţe), Primula elatior (ciuboţica cucului), Primula halleri (anghelină), Primula minima (ochiul găinii), Primula veris (ciu-boţica cucului), Soldanella hungarica (degetăruţ), Soldanella pusilla (dege-tăruţ pitic) (Fig. 109).

continoare >>>

 

Despre autor
©Universitatea din Bucureşti 2003. All rights reserved. No part of this text may be reproduced in any form without written permission of the University of Bucharest, except for short quotations with the indication of the website address and the web page. This book was first published by Editura Universităţii din Bucureşti ISBN 973-575-804-0
Comments to: Anca SÂRBU, Daniela SMARANDACHE, Gabriela PASCALE
Last update: Martie 2004
Web designer, Text editor: Annemarie LIHACIU