Anca Sârbu, Daniela Smarandache, Gabriela Pascale

 

Despre autor

 

9. Plante periclitate, vulnerabile Şi rare; endemite; plante ocrotite.

RezervaŢii naturale din MunŢii Bucegi

În zona montană şi alpină vegetează numeroase plante rare care, în consecinţă, trebuiesc ocrotite. Pentru a preciza măsura şi modul în care speciile sunt ameninţate sunt folosite o serie de categorii diferenţiate dintre care menţionăm:

– taxoni periclitaţi (E) = taxoni în pericol de stingere (extincţie) a căror supravieţuire este improbabilă dacă factorii cauzali continuă să acţioneze sau ale căror populaţii au fost sărăcite până la nivelul critic (Fig. 139; Fig. 142; Fig. 146);
– taxoni vulnerabili (V) = taxoni consideraţi posibil să treacă în prima categorie în viitorul apropiat, dacă factorii cauzali continuă să acţioneze; sunt incluşi taxoni dintre care cei mai mulţi au populaţii în descreştere din cauza supraexploatării şi a distrugerii extensive a habitatelor sau a altor tulburări de mediu (Fig. 139; Fig. 140; Fig. 141; Fig. 143; Fig. 145; Fig. 147);
– taxoni rari (R) = taxoni cu populaţii mondiale mici, care în prezent nu sunt ameninţaţi dar care se află sub risc ca urmare a arealului lor restrictiv (Fig. 139; Fig. 140; Fig. 141; Fig. 142; Fig. 143; Fig. 144).

O altă categorie de taxoni, care au o semnificaţie naţională sau mondială o reprezintă endemitele, taxoni cu o arie restrânsă la o anumită regiune naturală. Fenomenul apartenenţei unor taxoni la un teritoriu geografic determinat, relativ limitat, uneori la o arie extrem de redusă este inclus în noţiunea de endemism. O serie din aceşti taxoni pot face parte din categoriile de plante periclitate, vulnerabile sau rare pe când alţi taxoni sunt nepericlitaţi (Nt) (Fig. 139; Fig. 140; Fig. 142; Fig. 143; Fig. 144 Fig. 146; Fig. 147).

O serie de specii sunt ocrotite în toată ţara, regional şi în rezervaţii naturale: Angelica archangelica, Armeria alpina, Daphne blagayana, Dianthus spiculifolius, Gentiana lutea, Hepatica transsilvanica, Heracleum carpaticum, Larix decidua, Leontopodium alpinum, Nigritella nigra, Nigritella rubra, Rhododendron myrtifolium, Saxifraga demissa, Secale montanum, Taxus baccata, Trollius europaeus ş.a. (Fig. 145; Fig. 146; Fig. 147). Este de menţionat faptul că jnepenişurile (edificate de Pinus mugo) sunt ocrotite pe tot cuprinsul ţării.

Nr. crt.

Taxon

Familia

 Grad de periclitare

Endemite

 1.

Achillea schurii

AST

R

End.*

 2.

Aconitum vulparia subsp. lasianthum

RAN

Nt

End.*

 3.

Aconitum toxicum

RAN

Nt

End.***

 4.

Alyssum repens

BRA

Nt

End.***

 5.

Anacamptis pyramidalis

ORC

V

 

 6.

Androsace chamaejasme

PRI

V

 

 7.

Angelica archangelica

API

V

 

 8.

Anthemis carpatica subsp. pyretriformis

AST

R

End.*

 9.

Aquilegia transsilvanica

RAN

R

End.**

10.

Arnica montana

AST

V

 

11.

Campanula carpatica

CAM

R

End.**

12.

Campanula transsilvanica

CAM

V

End.***

13.

Carduus kerneri

AST

R

End.***

14.

Carex capillaris

CYP

R

 

15.

Carex fuliginosa

CYP

R

 

16.

Carex rupestris

CYP

R

 

17.

Centaurea kotschyana

AST

R

End.***

18.

Centaurea pinnatifida

AST

R

End.*

19.

Cerastium transsilvanicum

CRY

R

End.*

20.

Corallorhiza trifida

ORC

R

 

21.

Dactylorhiza incarnata

ORC

R

 

22.

Dactylorhiza maculata

ORC

R

 

23.

Dactylorhiza sambucina

ORC

R

 

24.

Daphne blagayana

THY

V

 

25.

Dentaria glandulosa

BRA

Nt

End.**

26.

Dianthus glacialis subsp. gelidus

CRY

R

End.*

27.

Dianthus spiculifolius

CRY

V

End.*

28.

Dianthus tenuifolius

CRY

Nt

End.*

29.

Doronicum carpaticum

AST

R

End.***

30.

Draba haynaldii

BRA

V

End.*

31.

Eritrichium nanum

BOR

E

End.*

32.

Festuca amethystina

POA

R

 

33.

Festuca bucegiensis

POA

R

End.*

34.

Festuca carpatica

POA

R

End.**

35.

Gentiana acaulis

GEN

R

 

36.

Gentiana lutea

GEN

E

 

37.

Gentiana punctata

GEN

R

 

38.

Geranium caeruleatum

GER

R

End.***

39.

Geum reptans

ROS

R

 

40.

Gladiolus imbricatus

IRI

R

 

41.

Godyera repens

ORC

R

 

42.

Gymnadenia conopsea

ORC

R

 

43.

Gypsophila petraea

CRY

R

End.***

44.

Hedysarum hedysaroides

FAB

R

 

45.

Hepatica transsilvanica

RAN

Nt

End.**

46.

Heracleum carpaticum

API

V

End.**

47.

Heracleum palmatum

API

Nt

End.*

48.

Hesperis oblongifolia

BRA

R

End.*

49.

Hieracium transsylvanicum

AST

Nt

End.***

50.

Iris sibirica

IRI

R

 

51.

Leontodon montanus subsp. pseudotaraxaci

AST

R

End.*

52.

Leontopodium alpinum

AST

E

 

Nr. crt.

Taxon

Familia

 Grad de periclitare

Endemite

53.

Leucanthemum waldsteinii

AST

R

End.**

54.

Linaria alpina

SCR

R

 

55.

Linum extraaxillare

LIN

Nt

End. ***

56.

Lloydia serotina

LIL

R

 

57.

Loiseleuria procumbens

ERI

R

 

58.

Neotia nidus-avis

ORC

R

 

59.

Nigritella nigra

ORC

E

 

60.

Nigritella rubra

ORC

E

 

61.

Onobrychis montana subsp. transsilvanica

FAB

R

End.*

62.

Ophrys insectifera

ORC

E

 

63.

Orchis militaris

ORC

R

 

64.

Orchis morio

ORC

R

 

65.

Orchis ustulata

ORC

R

 

66.

Oxytropis halleri

FAB

R

 

67.

Papaver alpinum subsp. corona-sancti-stephani

PAP

V

End.*

68.

Phyteuma confusum

CAM

R

 

69.

Pinguicula alpina

LEN

R

 

70.

Pinguicula vulgaris

LEN

R

 

71.

Plantago atrata

PTG

R

 

72.

Primula halleri

PRM

R

 

73.

Pseudorchis albida

ORC

R

 

74.

Pulmonaria rubra

BOR

Nt

End.***

75.

Ranunculus carpaticus

RAN

R

End.**

76.

Rhododendron myrtifolium

ERI

V

 

77.

Salix retusa

SAL

R

 

78.

Saxifraga demissa

SAX

V

End.*

79.

Secale montanum

POA

R

 

80.

Senecio papposus

AST

Nt

End. ***

81.

Sesleria coerulans

POA

Nt

End. ***

82.

Silene nutans subsp. dubia

CRY

Nt

End.**

83.

Soldanella hungarica

PRM

R

 

84.

Soldanella pusilla

PRM

R

 

85.

Symphytum cordatum

BOR

Nt

End.**

86.

Taxus baccata

TAX

V/R

 

87.

Thesium kernerianum

SAN

R

End.*

88.

Thlaspi dacicum

BRA

R

End.***

89.

Thymus comosus

LAM

Nt

End.*

90.

Thymus pulcherrimus

LAM

R

End.*

91.

Traunsteinera globosa

ORC

R

 

92.

Trollius europaeus

RAN

V

 

93.

Vaccinium uliginosum

ERI

R

 

94.

Veronica alpina

SCR

R

 

95.

Veronica aphylla

SCR

R

 

96.

Veronica baumgartenii

SCR

R

End.**

97.

Viola alpina

VIO

R

 

98.

Viola dacica

VIO

R

End.***

* Endemit cu areal restrâns ± la România

** Endemit carpatic

*** Endemit carpato-balcanic

 

Fig. 139. Plante rare şi endemite prezente în Masivul Bucegi

Fig. 140. Plante rare şi endemite: 1 - Oxytropis halleri (R); 1a - carenă; 1b - fruct/păstaie; 2 - Ranunculus carpticus (R/End.); 3 - Papaver alpinum subsp. Corona-sancti-stephani (V/End.); 3a - capsulă; 4 - Dianthus glacialis subsp. gelidus (R/End.); 5 - Dianthus tenuifolius (Nt/End.).

Fig. 141. Plante rare: 1 - Viola alpina (R); 2 - Loiseleuria procumbens (R); 2a - faţa inferioară a frunzei; 3 - Vaccinium uliginosum (R); 3a - rămurică cu flori; 4 - Primula halleri (R); 5 - Androsace chamaejasme (V); 6 - Soldanella hun-garica (R); 6a - capsulă.

Fig. 142. Plante rare şi endemite: 1 - Gentiana acaulis (R); 2 - Eritrichium nanum (E/End.); 2a - floare în secţiune longitu-dinală; 3 - Veronica alpina (R); 4Pingui-cula vulgaris (R); 5 - Plantago atrata (R); 6 - Phyteuma confusum (R); 7 - Campanula carpatica (R/End.); 7a - fruct tânăr cu caliciu persistent.

Fig. 143. Plante rare şi endemite: 1 - Achillea schurii (R/End.); 2 - Arnica  montana (V); 3 - Anthemis carpatica (R).

Fig. 144Plante rare şi endemite: 1 - Centaurea kotschyana (R/End.); 1a, 1b, 1c - foliole involucrale de jos, mijloc şi de sus de la un calatidiu; 1d - fruct/achenă; 2 - Doronicum carpaticum (R/End.); 3 - Hieracium transsylvanicum (Nt/End.); 4 - Lloydia serotina (R).

Fig. 145. Plante ocrotite în toată ţara, regional şi în rezervaţii naturale: 1 - Angelica archangelica (V); 1a - fruct; 2 - Daphne blagayana (V), exemplar înflorit; 2a - exemplar steril.

Fig. 146. Plante ocrotite în toată ţara, regional şi în rezervaţii naturale: 1 - Gentiana lutea (E); 2 - Leontopodium alpinum (E); 3 - Hepatica transsilvanica6 (Nt/End.); 4 - Nigritella rubra (E).

 

Fig. 147. Plante ocrotite în toată ţara, regional şi în rezervaţii naturale: 1 - Rhododendron myrtifolium (V); 1a - capsulă; 1b - sămânţa; 2 - Saxifraga demissa (V/End.); 3  - Trollius  europaeus (V); 3a - polifoliculă.

Rezervaţii naturale din Munţii Bucegi

Bogăţia şi diversitatea lumii plantelor din Bucegi, cu numeroase rarităţi, specii endemice şi asociaţii vegetale unice, a determinat înfiinţarea de rezervaţii naturale, menite a ocroti anumite biocenoze şi peisaje specifice acestor munţi.

Rezervaţia Bucegi este alcătuită din trei porţiuni distincte, dintre care una situată pe versanţii exteriori, abrupţi ai masivului şi două mai mici, aşezate în bazinul văii Ialomiţa.

Rezervaţia principală are o formă asemănătoare unei uriaşe potcoave pe creasta Bucegilor şi constituie o fâşie continuă de-a lungul versanţilor exteriori ai masivului, de la Sinaia până la şeaua Strunga. Ea se desfăşoară pe aproximativ 6680 ha, fiind unul dintre cele mai extinse spaţii de acest gen din ţară. Limita inferioară se află în jurul valorilor de 1000–1100 m pe versantul prahovean al Bucegilor, iar cea superioară la peste 2500 m altitudine (Vf. Omul, 2507 m).

Rezervaţia cuprinde pădurile ce îmbracă poalele versantului prahovean (între Valea Izvorul Dorului şi Valea Cerbului), jnepenişurile de pe platoul munţilor Piatra Arsă şi Jepi, abrupturile din zona subalpină şi alpină ale munţilor Jepii Mici, Caraiman şi Coştila, cât şi cele ale culmilor nordice.

Rezervaţia include o zonă ştiinţifică de protecţie absolută, în suprafaţă de circa 250 ha, care se întinde de-a lungul versanţilor răsăriteni, abrupţi ai Jepilor Mici şi Caraimanului. În această zonă este interzis păşunatul începând din anul 1955.

În zona forestieră rezervaţia cuprinde brădeto-făgete (ex. cele din pădurea Piatra Arsă), cu brazi monumentali înalţi până la 50 metri şi de asemenea, unul dintre cele mai frumoase brădete pure din Bucegi, situat la poalele Jepilor Mari, deasupra localităţii Poiana Ţapului (în drumul spre cascada Urlătoarea).

Dintre speciile cu răspândire sporadică în Carpaţi menţionăm Taxus baccata (tisa), care se află în exemplare izolate sau în mici pâlcuri în câteva staţiuni: la stâncile „Sf. Ana”, pe Valea Peleşului, sub stâncile Franz Josef de sub Poiana Stânei şi deasupra carierei de piatră de la Piatra Arsă, pe Jepii Mici ş.a.

O altă raritate în cuprinsul masivului este Evonymus latifolius (salba moale), care se află numai în cuprinsul acestei rezervaţii, în apropiere de stâncile „Sf. Ana”, în pădurea Jepii Mari şi pe Valea Urlătoarea Mică din Jepii Mici.

Pe alte văi (V. Peleşului, V. Babei, V. Urlătorilor) există luxuriante buruienişuri de depresiune montane şi subalpine. Vegetaţia stâncăriilor înierbate şi a grohotişurilor de calcare de la stăncile „Sf. Ana” (Sinaia) se remarcă prin rarităţile Syringa vulgaris (unica staţiune din Bucegi) şi iedera albă (Daphne blagayana), elemente termofile mai rare. Stânca „Clopoţel” din pădurea Piatra Arsă reprezintă singura staţiune în Bucegi a plantei termofile, calcicole, Teucrium montanum.

În zona alpină, cele mai reprezentative grupări vegetale sunt pajiştile de pe brânele versanţilor abrupţi, însoriţi ai Jepilor, Caraimanului şi Coştilei. Aceste pajişti adăpostesc numeroase endemisme ale Carpaţilor româneşti: Centaurea pinnatifida, Cerastium transsilvanicum, Dianthus tenuifolius, Geranium caeruleatum, Onobrychis montana subsp. transsilvanica, Silene nutans subsp. dubia, Thlaspi dacicum, Thymus pulcherrimus ş.a.

Pe clinele nordice ale abruptului Jepilor şi Coştilei se întind jnepenişuri, tufărişuri de smirdar, pajişti de brâne, asociaţii de stâncării şi asociaţii de sălcii pitice.

În afară de rezervaţia principală, care include teritorii considerabile, în Bucegi s-au mai înfiinţat mici rezervaţii botanice.

Rezervaţia botanică Vf. Omul (2500 m altitudine) cuprinde plante caracteristice pentru tundra alpină.

Rezervaţia botanică Babele (2200 m altitudine) în care sunt ocrotite de asemenea plante specifice crestelor bătute de vânturi.

Despre autor
©Universitatea din Bucureşti 2003. All rights reserved. No part of this text may be reproduced in any form without written permission of the University of Bucharest, except for short quotations with the indication of the website address and the web page. This book was first published by Editura Universităţii din Bucureşti ISBN 973-575-804-0
Comments to: Anca SÂRBU, Daniela SMARANDACHE, Gabriela PASCALE
Last update: Martie 2004
Web designer, Text editor: Annemarie LIHACIU