durea

 

1.   [util.] Este un verb care nu poate fi utilizat decât la diateza activă şi care înseamnă ,,a provoca o suferinţă fizică sau morală”:

 

·         subiect + a durea (+ acuzativ).

A durea nu poate avea ca subiect o persoană sau o fiinţă. Prezenţa complementului direct este uneori facultativă.

Mă doare capul.

Amintirile dor uneori.

 

Acest verb are bogate posibilităţi combinatorii, intrând în diverse expresii:

 

·         [stil.] A atinge pe cineva unde-l doare înseamnă a aduce în discuţie un subiect neplăcut pentru interlocutor şi este o expresie familiară:

 

În timpul şedinţei, colegul său l-a atins unde-l durea mai tare.

 

·         A durea (pe cineva) inima (sau sufletul) înseamnă ,,a-i părea (foarte) rău”:

Îl durea sufletul (inima) să-şi vadă fiul astfel.

 

·         [stil.] A durea (pe cineva) în cot (de ceva sau de cineva) înseamnă, în vorbirea familiară, uşor ireverenţioasă, „a nu-i păsa de nimic”, „a se sustrage oricărei probleme”:

 

Mă doare în cot de ce-o să faci tu!

În ceea ce priveşte soarta întreprinderii, probabil că-l doare-n cot.

 

·          [stil.] A nu durea (pe cineva) capul este o expresie familiară, cu sensul  „a nu-i păsa”, „a fi în siguranţă”:

 

A economisit bani, iar acum nu-l doare capul.

 

·         [stil./util.] Te doare capul (sau mintea) este o expresie cu înţeles depreciativ, apropiat cu aiurea, ce să-ţi spun! Ea se foloseşte mai ales exclamativ, în limbajul familiar:

 

-                     Ai auzit ce afectat vorbeşte ?

-                     Te doare capul !

 

-                     Ai auzit? A promis că se schimbă.

-                     Te doare capul!

 

2.                 A durea + că + indicativ/să + conjunctiv + acuzativ se utilizează numai în legătură cu o suferinţă morală.

[util.] În această situaţie, prezenţa complementului direct este obligatorie:

 

Mă doare că te-ai depărtat de mine.

Mă doare să te văd astfel.

 

 (- reflexiv, impersonal2).

(MIHAELA POPESCU)

 

durea în cot - durea1

durea inima (sufletul) - durea1

© Universitatea din Bucuresti, 2002.
No part of this text may be reproduced in any form without written permission of the University of Bucharest, except for short quotations with

the indication of the website address and the web page.

Comments to: Narcisa FORÃSCU

Web design: Ana-Maria BUBOLEA
Last update: September, 2002