început/mijloc/sfârşit

 

1.                 La început, la mijloc, la sfârşit sunt locuţiuni adverbiale care marchează momentul iniţial, de mijloc şi, respectiv, cel final al unei acţiuni (deci valoare temporală) sau locul unde se plasează ceva (valoare locală):

 

La început, când am venit aici nu cunoşteam pe nimeni.

Am aşezat masa la mijloc.

La sfârşit s-au servit fructe.

 

[stil.] Sunt de uzaj în toate tipurile de limbaj.

La început, cu valoare temporală, este echivalent cu iniţial, cu care se poate substitui şi care aparţine unui limbaj îngrijit.

 

2.                 La începutul, la mijlocul, la sfârşitul.

Sunt locuţiuni prepoziţionale, urmate obligatoriu de un genitiv:

 

La începutul lunii mi-a trimis o scrisoare.

El a venit mai târziu, la mijlocul discuţiei.

S-a angajat la minister la sfârşitul anului.

 

În aceste exemple, cele trei locuţiuni realizează un sens temporal. Ele pot exprima, în egală măsură, locul:

 

Am plasat acest capitol la începutul cărţii.

La sfârşitul capitolului sunt nişte planşe.

(Narcisa Forăscu)