însemna
1.
A însemna
+ complement direct.
Atunci
când verbul a însemna este însoţit de un complement direct, el
poate avea sensurile: „a pune un semn (de recunoaştere)”:
Echipa a însemnat cu
o linie galbenă fiecare copac ocrotit de natură.
sau
„a nota (prin scris)”:
Îşi însemnase în agendă ideile principale
pentru articol.
2.
Atunci când este folosit
numai la persoana a III-a şi ca verb intranzitiv, „a însemna” poate avea
sensul „a avea un anumit înţeles, o anumită semnificaţie”:
Nu ştiu ce înseamnă aceste cuvinte.
Ce înseamnă asta? Ai înnebunit?
sau
„a reprezenta ceva, a avea o anumită valoare”:
Nu ştiai ce mult înseamnă cartea
pentru mine?
·
[util.] Verbul
a însemna înregistrează la indicativ prezent două serii de
forme: însemn, însemni, înseamnă, însemnăm,
însemnaţi, înseamnă şi, respectiv însemnez,
însemnezi, însemnează, însemnăm, însemnaţi,
însemnează, ultima fiind din ce în ce mai rar utilizată în
limba actuală pentru sensul „a
reprezenta, a avea o anumită valoare”, dar fiind proprie sensului „a
nota” sau „a face un însemn”.
(Mihaela
Popescu)
| ©
Universitatea din Bucuresti, 2002. |