predispune

 

Este un verb care se utilizează numai împreună cu un complement direct care desemnează o fiinţă (sau un grup de fiinţe) şi cu un complement indirect precedat de prepoziţia la:

 

·         A predispune (pe cineva) + la poate însemna:

 

1.                 „a crea cuiva o anumită dispoziţie, a dispune la ceva”:

 

Melodia aceasta mă predispune la reverie.

Starea vremii poate să te predispună la somn.

sau:

2.                 „a face să aibă o receptivitate crescută faţă de anumiţi factori maladivi sau faţă de anumite boli”:

 

Ereditatea lui încărcată îl predispune la diabet.

(MIHAELA POPESCU)