prin
Este
o prepoziţie care poate preceda substantive, pronume sau alte elemente
cu valoare substantivală în acuzativ:
Ziua întreagă s-a plimbat prin pădure.
Prin el trece
curentul electric.
A reuşit prin muncă şi tenacitate.
[stil./util.] Prin poate
preceda, de asemenea, un infinitiv, rezultând o construcţie echivalentă
cu gerunziul şi care aparţine limbii literare, exprimării îngrijite:
A sfârşit prin a adresa mulţumiri
publicului. (= a sfârşit adresând mulţumiri
publicului)
[util.] În limba actuală, mai ales în limbajul familiar,
se constată tendinţa de a înlocui prepoziţia cu, cu
prepoziţia prin:
*A plecat în străinătate prin ajutorul
unei fundaţii culturale.
*A trimis coletul prin tren.
Aceste exprimări sunt incorecte, formele recomandabile,
admise de limba literară fiind:
A plecat în străinătate cu ajutorul unei
fundaţii culturale.
A trimis coletul cu trenul.
[util.] Prepoziţia prin intră în diverse
combinaţii cu alte cuvinte formând îmbinări nesudate încă suficient
pentru a putea fi locuţiuni, dar care tind să funcţioneze ca
acestea din urmă: prin intermediul, prin mijlocirea, prin
faptul că, prin aceea că:
A transferat banii prin intermediul băncii.
Acest lucru a fost posibil
prin mijlocirea unei organizaţii nonguvernamentale.
M-a surprins prin faptul că nu s-a legitimat.
M-a uimit prin aceea că ştia cum
să procedeze în orice împrejurare.
[util.] Prepoziţia prin nu trebuie confundată
şi, implicit, substituită cu prepoziţia printre. Înainte
de un se foloseşte numai printr-, iar înainte de alt(ul)
se întrebuinţează prepoziţia prin:
Am trecut printr-un
singur sat.
Nu mai circulaseră prin alt aeroport.
(MIHAELA POPESCU)
prin a - prin
prin aceea că - prin
principal - adjectiv2
prin faptul că - prin
prin intermediul - prin
prin mijlocirea – prin
prin urmare - (care) va să
zică, deci
| ©
Universitatea din Bucuresti, 2002. |