trata

 

Este un verb care nu poate fi folosit decât împreună cu un complement direct sau ca verb reflexiv.

 

1.     A trata + acuzativ.

În funcţie de sfera semantică din care face parte complementul direct, a trata are diferite înţelesuri.

Atunci când complementul este o chestiune economică, socială, politică a trata înseamnă „a purta discuţii în vederea ajungerii la o înţelegere”:

 

Cele două ţări tratează încheierea unui acord de pace.

 

Atunci când complementul este un subiect, o temă ştiinţifică, literară etc., a trata are sensul „a dezvolta în scris sau oral”:

 

Volumul tratează teme variate din istoria artei.

 

În situaţia în care complementul direct aparţine sferei vegetale (plante, culturi, seminţe etc.), a trata înseamnă „a supune acţiunii unor substanţe chimice pentru distrugerea bolilor sau a insectelor dăunătoare”:

 

Agricultorii au tratat culturile de două ori în vara aceasta.

 

2.     A (se) trata.

Dacă „a trata” este reflexiv sau dacă are drept complement direct un substantiv ca „boală”, „bolnav”, „maladie”, „infecţie”, „afecţiune” etc, verbul are sensul „a (se) supune unui tratament medical”:

 

A căpătat o boală de piele, dar se tratează.

Medicul tratează bolnavii cu gentamicină.

Medicul tratează toxoplasmoza cu un remediu nou.

 

3.     A trata (+ pe) + acuzativ.

În cazul în care a trata are un complement direct care indică o persoană, un grup de persoane sau un lucru, fiind urmat de un complement circumstanţial de mod sau de o modală, el mai poate avea sensul „a avea faţă de cineva sau de ceva o anumită comportare sau atitudine”:

 

Nu-mi place cum îl tratează pe fratele lui.

Elevii tratează superficial această materie.

 

4.     A trata (+ pe) + acuzativ + cu.

În cazul în care a trata are un complement direct care indică o persoană sau un grup de persoane şi un complement indirect în acuzativ, precedat de prepoziţia cu atunci el are sensul de „a oferi ceva de mâncare sau de băut”:

 

Îi vom trata pe invitaţi cu cafea şi fursecuri.

(MIHAELA POPESCU)