40.    Vezi Rovenţa-Frumuşani, 1995, p.131.

41.    „Se conturează două condiţii fundamentale pentru ca o secvenţă să fie considerată text: 1 – propoziţiile care o formează trebuie să fie co-referenţiale, adică să desemneze aceeaşi realitate referenţială; 2 – sensul global al textului să nu fie înţeles ca o sumă a semnificaţiilor unităţilor constitutive, întrucât acesta aduce întotdeauna un supliment de semnificaţie” (DSL, p.508).

42.    În plan teoretic, relaţia dintre cele trei condiţii este examinată de Vlad (1994), în capitolul Referinţă, coerenţă şi globalitate (p.98-122).

43.    Vezi Vlad, 1994, p.105.

44.    „Referinţa reprezintă raportul dintre un text şi partea non-lingvistică a practicii în care este produs şi interpretat” (DSL, p.403). Vezi, în acelaşi sens, Halliday; Hasan (1976, p.32): „Reference to the situation is the prior form of the reference, and reference to another item within a text is a secondary or derived form of this relation”.

45.    Recurenţa gramaticală (ca şi recurenţa lexicală intraenunţială) vor fi tratate în cadrul mecanismelor coezive (vezi infra 2.3).

46.    Fenomenul este desemnat prin formule diverse: coeziune lexicală (Halliday; Hasan, 1976, p.274); substituţie lexicală (Charolles, 1978, p.16); recurenţă lexicală (Vlad, 1994, p.78).

47.    Toate exemplificările din acest capitol şi din următoarele, dacă nu fac în mod explicit alte trimiteri, provin din CP, 1990.

48.    Vezi Rovenţa-Frumuşani, 1995, p.138-139 şi Vlad, 1994, p.79. Un punct de vedere identic se găseşte la Halliday; Hasan, 1976, p.278: “A reiterated item may be a repetition, a synonym or near-synonym, a superordinate, or a general word; and in most cases it is accompanied by a reference item, typicaly the”.

49.    „În unele privinţe şi în anumite întrebuinţări, funcţia textuală a articolului definit este similară celei pe care o poate avea numele propriu” (Vlad, 1994, p.103).

50.    „În termeni de statut al informaţiei, tema se defineşte ca informaţia veche, în opoziţie cu rema (comentariul) care reprezintă informaţia nouă” (DSL, p.503); vezi şi Vlad, 1994, p.82-85.

51.    „La production d’un texte cohérent suppose donc que soit réalisé un périlleux équilibre […] entre continuité thématique et progression sémantique (ou rhématique)” (Charolles, 1978, p.21).

52.    Vezi Halliday; Hasan, 1976, p.339.

53.    „Formele globalităţii depind în mare măsură de tipul (sau sub-tipul) de text, respectiv de tipul situaţiei comunicative” (Vlad, 1994, p.120).

54.    Trimiterea – ca „procedeu tehnic, folosit frecvent sub imperativul economiei de mijloace” este prezentată de Zlătescu (1996, p.130-131) din perspectiva caracterului sistemic al reglementărilor juridice.

55.    „Coordoner signifie ici ordonner la pluralité, plus précisčment, régler l’application respective de dispositions différentes […]. Une disposition de renvoi est un texte d’application (un article d’aiguillage), qui renvoie à la rčglementation d’une matičre qu’elle désigne à d’autres dispositions qu’elle indique plus ou moins précisement" (Cornu, 1990, p.308, 309).

© Universitatea din Bucureşti 2002. All rights reserved.
No part of this text may be reproduced in any form without written permission of the University of Bucharest, except for short quotations with
the indication of the website address and the web page.
Comments to: Adriana STOICHITOIU-ICHIM
Text editor: Monica CIUCIU
Last update: September, 2002