%@LANGUAGE="JAVASCRIPT" CODEPAGE="1252"%>
Adriana STOICHIŢOIU-ICHIM |
NOTE
|
40.
Vezi Rovenţa-Frumuşani,
1995, p.131. 41.
„Se conturează
două condiţii fundamentale pentru ca o secvenţă să
fie considerată text: 1 – propoziţiile care o formează
trebuie să fie co-referenţiale,
adică să desemneze aceeaşi realitate referenţială;
2 – sensul global al textului să nu fie înţeles ca o sumă
a semnificaţiilor unităţilor constitutive, întrucât acesta
aduce întotdeauna un supliment
de semnificaţie” (DSL, p.508). 42.
În plan teoretic,
relaţia dintre cele trei condiţii este examinată de Vlad
(1994), în capitolul Referinţă,
coerenţă şi globalitate (p.98-122). 43.
Vezi Vlad, 1994,
p.105. 44.
„Referinţa reprezintă
raportul dintre un text şi partea non-lingvistică a practicii
în care este produs şi interpretat” (DSL, p.403). Vezi, în acelaşi
sens, Halliday; Hasan (1976, p.32): „Reference to the situation is the
prior form of the reference, and reference to another item within a text
is a secondary or derived form of this relation”. 45.
Recurenţa gramaticală (ca şi recurenţa lexicală
intraenunţială) vor fi tratate în cadrul mecanismelor coezive (vezi infra 2.3). 46.
Fenomenul este desemnat
prin formule diverse: coeziune
lexicală (Halliday; Hasan, 1976, p.274); substituţie lexicală (Charolles, 1978, p.16); recurenţă lexicală (Vlad,
1994, p.78). 47.
Toate exemplificările din acest capitol şi din
următoarele, dacă nu fac în mod explicit alte trimiteri, provin
din CP, 1990. 48.
Vezi Rovenţa-Frumuşani,
1995, p.138-139 şi Vlad, 1994, p.79. Un punct de vedere identic se
găseşte la Halliday; Hasan, 1976, p.278: “A reiterated item
may be a repetition, a synonym or near-synonym, a superordinate, or a
general word; and in most cases it is accompanied by a reference item,
typicaly the”. 49.
„În unele privinţe
şi în anumite întrebuinţări, funcţia textuală a articolului definit este similară
celei pe care o poate avea numele
propriu” (Vlad, 1994, p.103). 50.
„În termeni de statut
al informaţiei, tema se defineşte ca informaţia veche,
în opoziţie cu rema (comentariul) care reprezintă informaţia
nouă” (DSL, p.503); vezi şi Vlad, 1994, p.82-85. 51.
„La production d’un
texte cohérent suppose donc que soit réalisé un périlleux équilibre […]
entre continuité thématique et progression sémantique (ou rhématique)”
(Charolles, 1978, p.21). 52.
Vezi Halliday; Hasan,
1976, p.339. 53.
„Formele globalităţii
depind în mare măsură de tipul (sau sub-tipul) de text,
respectiv de tipul situaţiei comunicative” (Vlad, 1994, p.120). 54.
Trimiterea – ca „procedeu tehnic, folosit frecvent sub imperativul
economiei de mijloace” este prezentată de Zlătescu (1996, p.130-131)
din perspectiva caracterului sistemic al reglementărilor juridice. 55.
„Coordoner signifie
ici ordonner la pluralité, plus précisčment, régler l’application respective de dispositions différentes
[…]. Une disposition de renvoi est un texte d’application (un article
d’aiguillage), qui renvoie à la rčglementation d’une matičre qu’elle désigne à d’autres dispositions qu’elle indique plus ou moins précisement" (Cornu,
1990, p.308, 309).
|
©
Universitatea din Bucureşti 2002. All rights reserved. |