Matteo BARTOLI

Teoria ariilor

Raportul cronologic*

Raportul cronologic dintre două faze lingvistice poate fi dedus din numai două indicii:

– din raportul cronologic dintre documentele în care fazele respective sunt atestate şi

– din raportul geografic dintre ariile în care se află cele două faze.

În unele cazuri ai norocul să poţi recurge la ambele indicii, în celelalte însă, trebuie să te mulţumeşti numai cu unul din ele.

Primul indiciu poate fi formulat astfel:

Dintre două faze lingvistice, de obicei este mai veche cea care este atestată anterior. Este vorba, prin urmare, de o normă bine cunoscută şi de aşa natură încât nu are nevoie de demonstraţie.

Ceea ce nu este cazul cu normele ariilor. Putem distinge cinci norme de acest fel, anume aria cea mai izolată, ariile laterale, aria mai mare, aria posterioară şi, în sfârşit, faza care a dispărut.

Faza păstrată în cea mai izolată arie

Numin cel mai izolat, teritoriul cel mai puţin expus comunicaţiilor. Dar ca să înţelegem mai bine acest concept, să comparăm mai întâi următoarele tabele I, II, III, IV şi cele contrapuse lor 1-4.

 I – Sardinia Toscana 1.– Sardinia Toscana

 EQUA caballa quaerere velle vol-ere

 logud. EBBA tosc.cavalla logud.kérrere tosc.vollere

II – Ladinia Toscana 2. – Ladinia Toscana

 AGER campus aviaticus  nepos

 III – Portugalia Catalonia 3. – Portugalia Catalonia

 COMEDERE  manducare quaerere vol-ere

 IV – Veglia Fiume 4. – Veglia Fiume

 CAPUT testa brut-is nurus

Sardinia, Ladinia, Portugalia şi Veglia sunt arii mai izolate decât Toscana, Catalonia şi Fiume.

În tabelele I, II, III şi IV, faza anterioară se păstrează în aria cea mai izolată, iar cea posterioară se află în aria mai puţin izolată; în schimb, în tabelul 4 se întâmplă contrariul.

Ei bine, exemple din tabelele I, II, III, IV sunt, cum vom vedea imediat, cu mult mai numeroase decât cele din figurile 1-4. În acest sens, figurile I-IV reprezintă norma, care poate fi formulată pe scurt astfel: faza anterioară se păstrează de obicei în aria mai izolată.

Din aceste confruntări şi din multe altele, rezultă că în istoria limbii, ca şi în alte manifestări ale spiritului, insulele sunt, de regulă, mai conservatoare decât continentele (VI şi IV) şi mai mult zonele muntoase decât câmpiile şi ţărmurile de la mare (II); sunt mai sigure ariile laterale decât cele din mijloc (III) şi mai mult centrele mici decât cele mari (IV) […].

Faza păstrată în ariile laterale

Vor fi numite arii laterale, de pildă, Iberia şi Dacia în raport cu Galia transalpină şi Italia, iar acestea două vor fi chemate arii de mijloc. Să confruntăm acum următoarele tabele, în care faza anterioară se păstreazâ în ariile laterale şi faza posterioară în ariile de mijloc.

I. Iberia Galia Italia DACIA

EQUA  caballa caballa EQUA

II. Iberia Galia ITALIA DACIA

CAP-UT testa CAPUT CAPUT

III. Iberia GALIA Italia DACIA

OV-IS OV-IS pecora OVIS

IV. PORTUGALIA Castilia CATALONIA DACIA

AVIS  passer AVIS passer

V. CASTILIA Provenţa LADINIA DACIA

CAP-UT testa CAPUT caput

Situaţia inversă rezultă din următoarele tabele:

1. Iberia GALIA ITALIA Dacia

 passer AV-IS AV-IS passer

2. Iberia GALIA Italia Dacia

 istud -HOC -istud -istud

3. Iberia  Galia Italia Dacia

(lipsesc exemplele)

4. Portugalia CASTILIA Catalonia

 strictus ANGUSTUS strictus

5. Castilia PROVENCE Ladinia

 istud  HOC istud

Exemplele din tabelele I, II, III, IV,V, după cum vom vedea, sunt mult mai numeroase decât cele din tabelele 1-5. În acest sens, primele se pot numi normale, iar norma poate fi formulată astfel:

Dacă dintre două faze lingvistice una se află în ariile laterale şi cealaltă în aria de mijloc, de regulă faza din ariile laterale este faza anterioară, numai dacă aria din mijloc nu este cea mai izolată .

Această rezervă, a ariei mai izolate, va rezulta cu claritate din tabelul următor:

Sardinia septentrională

SARDINIA CENTRALA

Sardinia meridională.

Sardinia centrală este o arie mai izolată decât Sardinia septentrională şi meridională, adică este mai puţin expusă comunicaţiilor cu continentul şi cu celelalte două mari insule italiene. Observaţi mai ales că porturile Sardiniei şi cele două reşedinţe de judeţ se găsesc anume în Sardinia septentrională şi în cea meridională. De aceea, Sardinia centrală, în istoria limbii, şi în general în istoria obiceiurilor, este mai conservatoare decât Sardinia septentrională şi cea meridională, deşi acestea din urmă reprezintă faţă de ea arii laterale (6-7).

Faza păstrată în aria mai mare

O arie mai mare este, de pildă, aceea care cuprinde Iberia, Galia şi Italia, faţă de Dacia.

În cele opt tabele care urmează, faza anterioară se păstrează în aria mai mare şi inovaţia o găsim în aria mai mică:

I. IBERIA GALIA ITALIA Dacia

APERIRE APERIRE APERIRE discludere

II. IBERIA GALIA Italia DACIA

OV-IS OV-IS pecora OVIS

III. IBERIA Galia ITALIA DACIA

CAP-UT  testa CAPUT CAPUT

IV. Iberia GALIA ITALIA DACIA

 germanus frater frat-er frater

V. PORTUGALIA CASTILIA Catalonia

 COMEDERE COMEDERE manducare

 VI.  Castilia PROVENCE LADINIA

 passer AV-IS AV-IS

 VII.  PORTUGALIA Castilia CATALONIA

 AV-IS  passer AV-IS

 VIII.  CASTILIA Provence LADINIA

 CAP-UT testa CAPUT

Opusul se întâmplă în următoarele opt tabele:

1. Iberia Galia Italia DACIA

  cechlearium cochlearium cochlearium LINGULA

2. Iberia Galia ITALIA Dacia

(lipsesc exemple)

3. Iberia GALIA Italia Dacia

  istud HOC istud istud

4. Iberia Galia Italia Dacia

 comedere manducare manducare manducare

5. Portugalia Castilia Catalonia

  thius thius avunculus

6. Castilia Provence Ladinia

 comedere  manducare manducare

7. Portugalia  Castilia Catalonia

  strictus angustus strictus

8. Castilia Provence Ladinia

  istud hoc istud

Cum se va vedea imediat, perechile din tabelele I-VIII sunt mai numeroase decât perechile din figurile 1-8. În acest sens, figurile I-VIII se pot numi normale, iar norma poate fi formulată în felul următor:

Aria mai mare păstrează de obicei faza anterioară, cu condiţia ca aria mai mică să nu fie cea mai izolată şi să nu fie constituită din arii laterale […].

Faza păstrată în aria posterioară

Pot fi numite arii posterioare, de pildă, ariile romanizate, în timp ce Italia reprezintă faţă de ele aria anterioară. Mai exact, când este vorba de faze care au trecut din Italia în provinciile imperiului, precum comedere, avunculus, lingula care au ajuns în Iberia, Galia transalpină, respectiv în Dacia, se poate spune că Italia reprezintă aria anterioară a acestor faze, în vreme ce Iberia, zona Transalpină şi Dacia, ariile posterioare.

Să confruntăm acum următoarele tabele, I–III şi 1–3. În primele, faza anterioară s-a păstrat în ariile posterioare, adică în „provincii”, în schimb, faza posterioară, în aria anterioară, adică în Italia. Contrariul se vede în tabelele 1-3. Să confruntăm:

Italia inovează: Italia păstrează:

I. –  Iberia Italia 1. –Iberia Italia

 comedere  manducare quaerere vol-ere

II.  – Galia Italia 2. – Galia Italia

 avunculus  thius (lipsesc exemple)

III.  – Dacia Italia 3. – Dacia Italia

 lingula  cochlearium istud hoc

Ei bine, aşa cum vom vedea imediat, exemplele din figurile I, II, III sunt mult mai numeroase decât cele din figurile 1-3. Primele se pot numi normale, deci norma poate fi formulată astfel: faza anterioară se păstrează de obicei în aria posterioară.

Această normă se deduce, în afara celor şase tabele, din atâtea alte cazuri asemănătoare şi în esenţă, identice, din care este suficient să menţionăm două.

Unul priveşte insulele lingvistice sau coloniile lingvistice desprinse din indiferent care motiv de patria-mumă, ceea ce înseamnă că de o arie anterioară. Astfel sunt, de pildă, insulele lingvistice spaniole din Răsărit (de evrei spanioli) şi diferitele ramificaţii galo-romane în Italia sudică, adică Sicilia, Puglia, Calabria. Ei bine, s-a remarcat în mai multe rânduri că fazele trecute din patria-mumă în colonii, s-au păstrat în acestea din urmă, în vreme ce în ea au fost estompate de o altă fază. Această fază este, de obicei, mai recentă decât cea care este estompată. De obicei, nu întotdeauna.

În acelaşi fel, se întâmplă cu fazele trecute în alte limbaje1, de pildă din latină în celtică, germană, slavă, albaneză, greacă, bască, în sfâşit, iradiate de lumea romană în teritoriile înconjurătoare; în fond şi aceasta înseamnă dintr-o arie anterioară în arii posterioare. Ei bine, multe dintre aceste cuvinte au fost înlocuite de altele în limbajele neolatine, adică, de obicei, de inovaţii. De obicei, nu întotdeauna. […]

Faza dispărută

Să confruntăm acum soarta fazelor arduus / altus şi juvenis / adolescens.

Iberia Galia Italia Dacia

Arduus / altus altus altus altus altus

Iberia Galia Italia Dacia

Juvenis / adolescens juvenis juvenis juvenis juvenis

În primul caz a supravieţuit inovaţia (altus), în cel de al doilea, faza anterioară (juvenis).

Faza arduus este înlocuită cu faza altus. La fel în locul lui juvenis s-a folosit mai întâi adolescens, care a dobândit sensul de „tânăr”, dar apoi succesul înregistrat de această creaţie a scăzut şi faza juvenis a luat într-un anumit fel locul lui.

Ei bine, exemplele de tipul arduus/altus sunt, cum vom vedea, mult mai numeroase decât cele de tipul juvenis/adolescens. Primele se pot numi normale, iar norma poate fi formulată astfel:

Dacă din două faze lingvistice una a murit sau e pe cale de a muri şi o alta îi ia locul, faza înlăturată este de obicei anterioară […].

Sorin STATI


* Capitol din Introduzione alla neolinguistica (Principi-scopi-metodi), Genova, Olschki, 1925, trad. rom. Doina Condrea-Derer, reproducere după culegerea Teorie şi metodă în lingvistica din secolul al XIX-lea şi de la începutul secolului al XX-lea, 1984, p. 177-184.

1 M. Bartoli foloseşte în cazul de faţă cuvântul limbaje pentru limbi. Înţelesul frazei este însă evident, ca şi accepţiunea cuvântului (n. trad.).

 

<< pagina precedentă <<
home
cuprins
autor
>> pagina următoare >>

© University of Bucharest 2003. All rights reserved.
No part of this text may be reproduced in any form without written permission of the University of Bucharest, except for short quotations with the indication of the website address and the web page.
Comments to: Constantin DOMINTE
Last update: November 2003
Recommended: 1024*768 resolution, min 16bit color depth, IE 5+, maximized window
Text editor&Web design: RALUCA OVAC