Cuprins

Cuvânt înainte

Partea I-a

I. Statutul esteticii

1. Hegel, Estetica este filosofia artei

2. Nicolai Hartmann, Estetica este un mod de cunoaştere

2.1. Legile frumosului şi cunoaşterea lor

3. Tudor Vianu, Estetica este ştiinţa frumosului artistic

3.1. Problemele esteticii

3.2. Metodele esteticii. Valoarea normelor în estetică

4. Roman Ingarden, Estetica filosofică şi problemele ei fundamentale

4.1. Privire asupra problemelor actuale ale esteticii fenomenologice

5. G. Călinescu, Dificultăţi în definirea esteticii

6. Ion Ianoşi, Estetica - filosofie (ştiinţă, teorie globală) a frumosului şi/sau artei

6.1. Două metodologii, două obiecte

6.2. O ştiinţă filosofică

II. Atitudinea şi valoarea estetică

1. Mikel Dufrenne, Atitudinile în faţa frumosului şi adevărului

2. Atitudinile în faţa agreabilului şi frumosului

3. Gustul şi publicul

4. Roman Ingarden, Trăirea estetică

5. Judecata de valoare estetică

6. Tudor Vianu, Atitudinea estetică şi estetismul

7. Valoarea estetică

III. Categorii estetice

1. Evanghelos Moutsopolous, Prolegomene la un sistem al categoriilor estetice

2. Mikel Dufrenne, Categorii estetice - categorii afective

3. N. Hartmann, Statutul valoric şi categorial al graţiosului

IV. Frumosul - fenomen estetic de bază şi categorie centrală a esteticii

1. Platon, Ideea de frumos

1.1. Ideea de frumos şi eternitatea

1.2. Frumosul în sine

2. Augustin, Definiţia frumosului: caracterul obiectiv şi cantitativ al acestuia

3. Toma din Aquino, Definiţia frumuseţii

3.1. Caracterul obiectiv al frumuseţii

3.2. Cele trei condiţii ale frumuseţii

4. Karl Rosenkranz, Urâtul ca medie între frumos şi comic

5. Nicolai Hartmann, Frumosul ca obiect universal al esteticii

6. Liviu Rusu, Frumosul sinonim cu valoarea estetică

6.1. Genurile frumosului

7. Ion Ianoşi, Frumosul - concretul semnificativ

V. Sublimul

1. Kant, Analitica sublimului

1.1. Trecerea de la facultatea de judecare a frumosului la facultatea de judecare a sublimului

1.2. Despre împărţirea unei cercetări asupra sentimentului sublimului

1.2.1. Despre sublimul matematic

1.2.2. Despre sublimul dinamic al naturii

2. N.Hartmann, Structura sublimului estetic

2.a. Formele particulare ale sublimului

2.b. Trăsături esenţiale sesizabile în sublim

VI. Tragicul

1. Evanghelos Moutsopoulos, Dramaticul şi tragicul: categorii estetice determinative eidologice

2. Tudor Vianu, De la sentimentul tragic al vieţii la estetica tragicului

3. Johannes Volkelt, Caracterul destinal şi fondul pesimist al tragicului

3.1. Destinalul ca cerinţă esenţială a tragicului.

3.2. Starea de spirit pesimistă faţă de lume în tragic.

4. Ion Ianoşi, Tragicul ca ,,frumuseţe inversată"

5. Nicolai Hartmann, Sublimul înăuntrul tragicului şi aporiile sale

6. Gabriel Liiceanu, Determinarea tragicului în limitele geografiei fiinţei

VII. Comicul

1. N. Hartmann, Simţul pentru comic şi formele lui

1.1. Comicul involuntar şi umorul

2. Mihail Ralea, Mecanismele de realizare a comicului

2.1. Aspecte ale fenomenului comic

3. Jean-Marc Defays, Spiritul şi ironia

3.1. Cei trei actori

3.2. Dilemă, dedublare, decalaj

3.3. Tipologie

VIII. Conceptul de formă estetică

1. W. Tatarkiewicz, Accepţii ale conceptului de formă

2. Gh. Achiţei, Conceptul de formă

3. Liviu Rusu, Forma originară

4. Tudor Vianu, Forma ca unificare

5. N. Hartmann, Formă şi conţinut. Materie şi material artistic

IX. Opera de artă şi momentele ei constitutive

1. Tudor Vianu, Tezele unei filosofii a operei

2. Momentele constitutive ale operei de artă

3. Roman Ingarden, Structura internă a operei de artă

4. Mikel Dufrenne, Opera de artă şi execuţia sa

4.1. Artele în care executantul este autorul

X. Unitatea şi diversitatea artei

1. Hegel, O perspectivă filosofică asupra formelor evolutive ale artei

2. Mikel Dufrenne, Arte temporale şi arte spaţiale

3. N. Hartmann, Unitatea şi convergenţa întregii arte mari

XI. Esteticul extra-artistic

1. Nicolai Hartmann, Omul viu ca obiect frumos

1.1. Frumuseţea umană ca apariţie

1.2. Frumuseţea în raport cu valorile morale şi cu cele vitale

2. André-Comte Sponville, Politeţea

3. Iubirea

Partea a II-a

TEME ŞI INTERPRETÃRI

1. Intuiţia estetică

1.1. Intuiţia artistică şi categoriile estetice

1.2. Formele râsului şi natura comicului

2. Valoarea estetică şi teoria empatiei

3. Estetica integrală

3.1. Premise

3.2. Autonomia esteticului şi teoria capodoperei

4. Estetica - filosofie a frumosului artistic şi fenomenologie a operei

4.1. Continuitate şi sinteză

4.2. Estetica filosofică: întemeieri şi perspective interpretative

4.3. De la conceptul de valoare la axiologia frumosului şi artei

4.4. Fenomenalitate estetică şi ,,adâncime" artistică

5. Liviu Rusu, Eseu despre creaţia artistică. contribuţie la o estetică dinamică

6. D.D. Roşca, Existenţa tragică. Încercare de sinteză filosofică