STRUCTURI INFODOCUMENTARE DIN STATELE UNITE ALE AMERICII

Cu ocazia participãrii la cea de-a 67-a Conferintã IFLA organizatã la Boston, în Statele Unite ale Americii, am avut ocazia de a vizita câteva mari biblioteci din Boston, Cambridge, Washington si New York: Biblioteca Publicã din Boston; Bibliotecile Widener si Cabot din Cambridge, care fac parte din sistemul de biblioteci al Universitãtii Harvard; Biblioteca Congresului din Washington; Biblioteca Publicã din New York- Biblioteca de Stiinte Sociale si Umane. Oferim în continuare o scurtã prezentare a unora dintre aceste structuri documentare.

Sistemul de biblioteci al Universitãtii Harvard se numãrã printre cele mai mari structuri de acest gen din lume. Include colectii adãpostite în peste 90 de biblioteci aflate în Cambridge si Boston, ca si în Washington D.C., în Florenta (Italia) si în alte locuri. Desi unele dintre biblioteci sunt deschise publicului larg, majoritatea solicitã pentru acces o legitimatie Harvard. Sistemul cuprinde urmãtoarele structuri: Andover-Harvard Theological Library, Baker Library, Biological Laboratories Library, Botany Libraries, Career Reference Library, (Center for) European Studies Library, Chemistry and Chemical Biology Library, Coolidge Hall Libraries, Countway Library of Medicine, Fine Arts Library, Government Documents and Microforms Division, Grossman Library for University Extension, Gutman Library, Harvard Law School Library, Harvard Map Collection, Harvard Theatre Collection, Harvard University Archives, Harvard-Yenching Library, Hilles Library, Houghton Library, John F. Kennedy School of Government Library, Kummel, Bernhard, Library of the Geological Sciences, Lamont Library, Littaner Library, Loeb, Eda Kuhn, Music Library, Loeb, Frances, (Design) Library, Mayr, Ernst, Library, McKay, Gordon Library/Blue Hill Meteorological Observatory Library, Physics Research Library, Psychology Research Library, Pusey Library, Schlesinger Library on the History of Women in America, Social Relations/Sociology Library, Tozzer Library, Wolbach Library. Toate aceste biblioteci se aflã în Cambridge, în Boston sau în alte locuri din Statul Massachusetts si rãspund nevoilor de informare ale utilizatorilor din numeroasele facultãti ale Universitãtii Harvard.

Bibliotecile Widener si Cabot fac parte din Biblioteca Colegiului Harvard.

Harry Elkins Widener Memorial Library este biblioteca de prim rang a Universitãtii Harvard. Construitã la începutul anilor 1900 de cãtre Eleanor Elkins Widener, a fost oferitã de aceasta Universitãtii Harvard ca un monument comemorativ pentru fiul sãu, Harry, fost student al acestei institutii, promotia 1907, un tânãr bibliofil entuziast care a pierit la bordul Titanicului. Fusese planul lui Harry Widener sã doneze colectia sa personalã Universitãtii atunci când un spatiu corespunzãtor putea fi pus la dispozitie. Doamna Widener a îndeplinit visul fiului sãu.

Colectiile

Biblioteca Widener detine una dintre cele mai cuprinzãtoare colectii de cercetare din lume în domeniul stiintelor sociale si umane.

Aceste diverse colectii de cãrti, periodice, microformate, filme, brosuri, afise, înregistrãri audio, resurse electronice si altele, care numãrã milioane de unitãti, sunt rezultatul achizitiilor planificate, sistematice, prevãzãtoare, realizate de-a lungul a sute de ani.

Colectiile Bibliotecii Widener se concentreazã pe literaturã si istorie, având fonduri remarcabile în domeniul folclorului, istoriei germane, latino-americane, americane, canadiene, literaturii engleze, istoriei britanice, istoriei franceze, incluzând istorii locale si topografie si scriitori clasici greci si latini. În plus, colectiile cuprind materiale semnificative în domeniul lingvisticii, limbilor clasice si moderne, bibliografiei, economiei, filosofiei, psihologiei, istoriei stiintei si tehnologiei si istoriei stiintelor sociale.

Fondurile includ opere internationale de mare importantã în mai mult de 100 de limbi, ca si materiale notabile colectionate din multe tãri ale lumii. Ca urmare a eforturilor extinse ale bibliotecii pentru a acumula aceste materiale, oamenii de stiintã pot adesea sã-si efectueze cercetãrile într-un singur loc si nu trebuie sã cãlãtoreascã si sã utilizeze biblioteci de cercetare din diverse tãri.

Informatiile bibliografice pot fi accesate de la calculatoarele aflate în bibliotecã sau prin web cu HOLLIS (Harvard Online Library Information System).

Colectiile speciale

Area Studies. În Biblioteca Widener se gãsesc, de asemenea, fondurile Area Studies ale Bibliotecii Colegiului Harvard, care constituie principalele colectii de cercetare din lume pentru cei care îsi concentreazã studiul asupra Israelului, Orientului Mijlociu, Asiei Centrale, Rusiei, republicilor din fosta Uniune Sovieticã si Europei de Est. Deosebite în special în privinta cãrtilor si periodicelor, aceste colectii includ si un fond bogat de microformate, materiale audiovizuale si baze de date electronice. Materialele sunt colectionate din mai mult de 60 de tãri si din comunitãtile de emigranti înrudite, în 45 de limbi, în principal în ebraicã, arabã si rusã.

Harry Elkins Widener Special Collection. Aceastã colectie de aproximativ 3 300 de cãrti, desene originale si manuscrise a fost lãsatã prin testament pentru Universitatea Harvard de cãtre Harry Elkins Widener si a constituit elementul stimulativ care a stat în spatele construirii Bibliotecii Widener. Adãpostitã într-o salã memorialã specialã, situatã în centrul clãdirii, colectia este remarcabilã în special în domeniul literaturii engleze, al manuscriselor autorilor si al cãrtilor tipãrite color si cu ilustratii deosebite.

În clãdirea bibliotecii se aflã si birourile administrative ale Bibliotecii Colegiului Harvard. De asemenea, în clãdirea Widener se gãsesc si câteva biblioteci independente administrate de departamente din cadrul Facultãtii de Arte si Stiinte. Printre aceste biblioteci se numãrã: the Child Memorial, Gibb Islamic Seminar, Linguistics, Medieval Studies, History of Science, Near Eastern Languages and Civilizations, Parry Collection, Robinson Celtic Seminar, Sanskrit si Smyth Classical.

Servicii. Împrumut interbibliotecar

Materialele care nu existã în colectiile universitãtii pot fi solicitate prin serviciul de împrumut interbibliotecar. Serviciul este disponibil pentru cei care posedã o legitimatie Harvard valabilã si uneori este necesarã plata unor taxe.

Serviciile de Cercetare. Utilizatorii pot beneficia de asistentã în cadrul procesului de cercetare documentarã. Departamentul Serviciilor de Cercetare oferã, de asemenea, cursuri de instruire pentru membrii facultãtii si consultatii de cercetare pentru persoane individuale. Sunt oferite si sesiuni de informare generalã privind utilizarea catalogului online al bibliotecii si alte resurse online, ca si tururi ale Bibliotecii Widener. Aceasta este deschisã pentru toti cei care posedã o legitimatie Harvard valabilã. Alti oameni de stiintã si cercetãtori aflati în vizitã pot beneficia de acces la cerere si contra unor taxe. Serviciul de împrumut este destinat doar celor care posedã legitimatie Harvard. Biblioteca Widener este o institutie de cercetare deschisã pentru studentii de la Universitatea Harvard, pentru cadrele didactice si alti membri ai institutiei, ca si pentru cercetãtorii aflati în vizitã, si nu este deschisã pentru vizite ale publicului care nu este afiliat cu universitatea. În interiorul clãdirii nu este permis sã se facã fotografii fãrã consimtãmântul în scris al conducerii bibliotecii.

Godfrey Lowell Cabot Science Library este principala bibliotecã generalã în domeniul stiintei a Universitãtii Harvard, un accent special fiind pus pe colectiile de cercetare în domeniul matematicii, statisticii si studiilor interdisciplinare. Deschisã în 1973, biblioteca a fost numitã astfel în onoarea lui Godfrey Lowell Cabot (1861-1962), promotia 1882, un chimist industrial, producãtor de negru de fum, pionier al aviatiei si binefãcãtor al stiintelor.

Înfiintatã initial ca o bibliotecã pentru studenti, Biblioteca Cabot sprijinã acum Biblioteca Colegiului Harvard în îndeplinirea misiunii sale prin deservirea comunitãtii largi a universitãtii, oferind acces la un fond bogat de informatii tipãrite si electronice în domeniul stiintelor.

Colectiile

Colectiile Bibliotecii Cabot de Stiintã sunt o sursã cuprinzãtoare de materiale de bazã din domeniul astronomiei, biochimiei, biodiversitãtii, biotehnologiei, botanicii, chimiei, ecologiei, mediului, stiintei generale, geologiei, medicinei, microbiologiei, istoriei naturale, oceanografiei, psihologiei, fizicii, agriculturii si zoologiei. Pe lângã oferirea unei mari colectii de referinte, biblioteca este un depozit de materiale interdisciplinare de nivel cercetare, care nu se colectioneazã în bibliotecile de stiinte specifice de la Harvard. Biblioteca Cabot detine, de asemenea, colectii de cercetare impresionante în domeniul matematicii pure si al statisticii teoretice. În timp ce colectiile generale sunt în majoritate în limba englezã, colectiile de nivel cercetare includ fonduri si în alte limbi precum franceza si germana, si, de asemenea, materiale în rusã în colectia de matematicã. În total, existã mai mult de 800 de titluri de periodice si aproximativ 185 000 de cãrti în colectiile Bibliotecii Cabot.

Aceste colectii cuprind cãrti, periodice, documente guvernamentale, manuale, brosuri si alte materiale pe suporturi precum casete video, CD-ROM-uri si discuri de calculator. Cercetãtorii care cautã informatii specializate vor gãsi fonduri semnificative: manuale de calculator, materiale de agriculturã, inginerie si aviatie, care dateazã de la sfârsitul secolului al XIX-lea si începutul secolului al XX-lea; materiale de matematicã care dateazã de la jumãtatea secolului al XIX-lea; disertatii internationale de chimie care dateazã din perioada 1850-1960 etc. Arhivele de Stiinta Mediului si de Politicã Publicã contin fonduri bogate de materiale primare în formate multiple, care ilustreazã evolutia stiintei mediului si a miscãrii politicii publice de la jumãtatea anilor 1960 pânã în prezent. În plus, biblioteca oferã numeroase legãturi electronice spre resurse de informare, în special spre baze de date si periodice electronice.

Servicii pentru utilizatori

Biroul de referinte oferã asistentã prin intermediul personalului specializat mai mult de 60 de ore pe sãptãmânã, iar cererilor venite din partea utilizatorilor li se rãspunde în persoanã, prin telefon sau prin posta electronicã. Se oferã instruire în privinta metodologiei de cercetare primarã si în privinta utilizãrii resurselor disponibile, atât în sesiuni de grup, cât si în sesiuni individuale. În ceea ce priveste serviciul de împrumut interbibliotecar si regulile de acces, acestea sunt aproape identice cu cele de la Biblioteca Widener. Departamentul de Referinte se ocupã si de programul de expozitii, oferind spatiu membrilor facultãtii, grupurilor de studenti si organizatiilor profesionale. În cadrul bibliotecii, sunt disponibile si sãli de studiu în grup si sãli de vizionare a casetelor video.

Library of Congress, cel mai mare depozit de cunoastere si creativitate din lumã, este un simbol al democratiei si al principiilor pe care a fost fondatã natiunea americanã. Adãpostitã în trei clãdiri situate pe Dealul Capitoliului (Capitol Hill), biblioteca disemineazã gratuit informatie, atât în Washington, cât si în întreaga lume, prin intermediul împrumutului interbibliotecar si al Internet-ului.

Înfiintatã initial în aprilie 1800 ca o micã bibliotecã de cercetare pentru noul Congres, serviciile bibliotecii s-au extins în ultimii 200 de ani si pentru alte agentii ale guvernului federal, pentru biblioteci
din S.U.A. si din lume, pentru cercetãtori, pentru comunitatea persoanelor cu handicapuri fizice si de vedere si pentru persoanele care învatã permanent.

Astãzi, Biblioteca Congresului este o resursã mondialã fãrã egal. Colectiile sale includ: mai mult de 28 de milioane de cãrti catalogate si de alte materiale tipãrite în 460 de limbi; cea mai mare colectie de cãrti rare din America de Nord; cea mai mare colectie din lume de materiale juridice, filme, hãrti si înregistrãri (audio).

Biblioteca colectioneazã materiale din aproape orice domeniu de cunoastere într-o varietate de formate, conform principiului cãlãuzitor al politicii de achizitii a bibliotecii. Acest principiu a derivat din declaratia presedintelui S.U.A. Thomas Jefferson care în 1814 a vândut Bibliotecii Congresului biblioteca sa personalã (6 487 de volume) pentru suma de 23 950 de dolari, dupã ce britanicii au dat foc Clãdirii Capitoliului, unde se afla biblioteca. Jefferson considera cã „nu existã nici un subiect de care un membru al Congresului sã nu poatã avea ocazia sã fie interesat".

Prin extraordinara adâncime si întindere a colectiilor sale, Biblioteca Congresului a evoluat în mai mult decât o bibliotecã si o facilitate de cercetare pentru Congres. Este Oficiul pentru Copyright al S.U.A., un centru al artelor interpretative, o arhivã, o galerie, un serviciu de lecturã pentru cetãtenii cu handicapuri fizice si de vedere, un laborator de prezervare si un centru pentru conservarea mostenirii natiunii americane, o bibliotecã digitalã si mult mai mult.

Initial, Biblioteca Congresului a fost înfiintatã ca o bibliotecã de cercetare pentru a-i ajuta pe membrii Congresului în activitãtile lor legislative. Astãzi, serviciul pentru Congres rãmâne prima prioritate, chiar dacã misiunea bibliotecii s-a extins foarte mult.

Congresul a înfiintat mai întâi Serviciul de Cercetare Legislativã, ca o divizie a Bibliotecii, în 1914, iar în 1970 a extins misiunea acestuia si l-a redenumit _ Serviciul de Cercetare pentru Congres (CRS _ Congressional Research Service). Acesta rãspunde nevoilor legislative ale Congresului cu cercetãri si analize obiective, nepãrtinitoare. Lucreazã direct si exclusiv pentru Congres si oferã sprijin legislativ confidential si actual pentru membri si comitete în privinta tuturor aspectelor care prezintã interes pentru acestia, în toate etapele procesului legislativ.

CRS rãspunde anual la mai mult de 500 000 de cereri venite din partea membrilor Congresului. Serviciul este organizat în sase divizii de cercetare: Drept american; Politicã socialã internã; Afaceri Externe, Apãrare si Comert; Administratie si Finante; Cercetare a Informatiei; Resurse, Stiintã si Industrie. Personalul serviciului (860 de specialisti) include: juristi; analisti militari si analisti în domeniul afacerilor externe; economisti; ingineri; specialisti în resurse de informare si în cercetarea informatiei; fizicieni, biologi si specialisti în stiinta informãrii; analisti politici; specialisti în stiinte politice si stiinte sociale; analisti în domeniul administratiei publice.

Când Congresul formuleazã legi, adesea are nevoie sã stie ce alte natiuni au abordat probleme similare. În domeniul dreptului strãin, Biblioteca de Drept a Congresului satisface nevoile de informare. Creatã printr-un act al Congresului în 1832, aceastã bibliotecã este cea mai mare din lume si colectiile sale permit specialistilor în drept strãin sã ofere analize ale legislatiilor strãine pentru mai mult de 200 de tãri. O bazã de date online dezvoltatã si administratã de Biblioteca de Drept, cunoscutã ca Reteaua Globalã de Informatii Juridice (GLIN _ the Global Legal Information Network), permite Statelor Unite si altor natiuni membre sã aibã acces la legi, statute, reglementãri si alte materiale juridice în limba lor originalã.

În 1870, a fost înfiintat la Biblioteca Congresului Oficiul pentru Copyright al S.U.A. cu scopul de a proteja operele scrise ale autorilor (de-a lungul anilor, protectia s-a extins si asupra operelor artistice precum muzicã, înregistrãri etc.). În general, conform legii copyright-ului, douã exemplare ale fiecãrei opere publicate/înregistrãri (mai mult de o jumãtate de milion anual) trebuie depuse la bibliotecã. Selectiile efectuate de-a lungul timpului printre aceste materiale au dus în principal la transformarea Bibliotecii Congresului în cea mai mare bibliotecã din lume si într-un depozit fãrã rival al creativitãtii americane.

Biblioteca selecteazã aproximativ jumãtate din depozitele de copyright pentru propriile sale colectii. Unele sunt oferite la schimb unor biblioteci din S.U.A. sau din strãinãtate pentru a achizitiona materiale necesare pentru colectiile bibliotecii. Altele sunt donate scolilor sau institutiilor nonprofit.

Ca parte a misiunii sale de a-si face colectiile cât mai accesibile, biblioteca este lider în oferirea unui substantial continut online. Initiativa bibliotecii de a face disponibile versiuni digitizate ale colectiilor sale unice de istorie americanã se numeste Biblioteca Nationalã Digitalã (NDL _ the National Digital Library). Site-ul sãu Web oferã gratuit materiale rare si unice de istorie americanã din colectiile bibliotecii, într-o resursã online cunoscutã ca "American Memory", în timp ce THOMAS, o bazã de date legislativã, pune în contact americanii cu activitãtile zilnice ale membrilor Congresului. Accesul la „catalogul pe fise" online al celei mai mari biblioteci din lume este, de asemenea, oferit, ca si informatii de la Oficiul pentru Copyright al S.U.A. Expozitiile bibliotecii care prezintã varietatea de materiale din colectiile sale, rãmân disponibile online mult timp dupã ce expozitiile propriu-zise se terminã. Un alt site web, "American's Library", este un site interactiv pentru copii si familii.

Colectiile de imagini fixe si în miscare ale bibliotecii oferã o extraordinarã istorie vizualã a S.U.A., cu aproximativ 15 milioane de fotografii, imagini în miscare, desene, afise si înregistrãri arhitecturale.

În 1988, Congresul a înfiintat în cadrul bibliotecii Comitetul National pentru Prezervarea Filmelor. Astfel, începând din 1989, în fiecare an Directorul Bibliotecii alege pentru Registrul National al Filmelor 25 de filme care sunt considerate „deosebit de importante din punct de vedere cultural, istoric sau estetic", pentru a fi prezervate.

Biblioteca detine cea mai mare colectie publicã de înregistrãri audio (muzicã) si de emisiuni de radio. Initiatã în 1926 cu o donatie de mai mult de 400 de discuri primitã de la Victor Records, colectia s-a extins la aproximativ 2,5 milioane de unitãti care reflectã întreaga istorie a tehnologiei în domeniu.

Colectiile de manuscrise (peste 36 de milioane de unitãti) ale Bibliotecii Congresului surprind toate aspectele istoriei si culturii americane si includ unele dintre cele mai mari comori ale natiunii: schita proiect a Declaratiei de Independentã a lui Jefferson, notele lui James Madison privind Conventia Constitutionalã din 1787 etc. Majoritatea acestor colectii reprezintã documentele personale ale unor presedinti ai S.U.A., de la George Washington si Thomas Jefferson la Abraham Lincoln, Theodore Roosevelt si Woodrow Wilson. Colectiile de manuscrise cuprind, de asemenea, opere ale unor mari personalitãti culturale si stiintifice precum Margaret Mead, fratii Wright, Thurgood Marshall, Susan B. Anthony si Walt Whitman.

Biblioteca detine mai mult de 4,5 milioane de hãrti, si, de asemenea, atlase, globuri si alte materiale cartografice.

Biblioteca Congresului este una din cele mai mari biblioteci nationale unde cercetãtorii vin din toatã lumea sã studieze documentele disponibile. Cu aproximativ jumãtate din colectiile sale tipãrite în alte limbi decât engleza, biblioteca este un centru pentru studii internationale. Pentru multe zone ale lumii precum China, Rusia si America Latinã, colectiile bibliotecii sunt cele mai bune si cele mai cuprinzãtoare colectii de cercetare în afara tãrii de origine; si în privinta documentelor referitoare la unele regiuni din lumea în curs de dezvoltare, colectiile sunt mai cuprinzãtoare decât cele disponibile la nivel local. Biblioteca are birouri regionale în strãinãtate care îi permit sã achizitioneze materiale din mai mult de 60 de tãri.

Library of Congress organizeazã concerte de muzicã (clasicã, jazz, folk, pop etc.) în Auditoriumul Coolidge cu 485 de locuri, admirat în întreaga lume pentru acustica sa. Multe dintre aceste concerte sunt transmise prin radio la nivel national si câteodatã sunt transmise si pe site-ul web al Bibliotecii.

Biblioteca Congresului este si un Centru Literar si de Lecturã. În 1931, a fost înfiintat Serviciul National de Bibliotecã pentru persoanele cu handicapuri fizice si de vedere. În 1977, a fost înfiintat Centrul Bibliotecii pentru Carte, care stimuleazã interesul publicului pentru cãrti, lecturã si biblioteci si încurajeazã studiul cãrtilor si al culturii tipãrite. Biblioteca are si un Centru de Literaturã pentru Copii.

Biblioteca Congresului este si o Galerie de Expozitii. Prima expozitie permanentã este "American Treasures of the Library of Congress" si prezintã unele dintre cele mai fascinante si rare materiale detinute de bibliotecã. A doua expozitie permanentã "World Treasures of the Library of Congress" s-a deschis în 2001 si prezintã materiale din colectiile strãine ale bibliotecii.

Resursele din colectiile Bibliotecii sunt disponibile nu doar pe Internet, dar servesc si ca bazã pentru cãrtile, calendarele, produsele muzicale si celelalte materiale precum discuri compacte si
CD-ROM-uri, pe care biblioteca le realizeazã singurã sau în cooperare cu editori comerciali.

Vastele resurse bibliografice ale Bibliotecii sunt partajate cu biblioteci americane. O publicatie lunarã despre colectiile, evenimentele si expozitiile Bibliotecii este disponibilã pe site-ul sãu web.

Biblioteca este si o institutie care conservã traditiile nationale. În 1976, a fost înfiintat un centru în acest sens, care include si arhiva culturii folclorice, fondatã în 1928.

Pe lângã responsabilitatea colectionãrii materialelor documentare, Biblioteca Congresului are si responsabilitatea prezervãrii acestora. În laboratorul sãu au fost dezvoltate multe tratamente inovatoare pentru diferite tipuri de materiale.

Library of Congress are, de asemenea, rol de Bibliotecã Nationalã. Pe lângã catalogarea materialelor pentru multe biblioteci publice si scolare prin utilizarea Clasificãrii Zecimale Dewey, se ocupã în continuare de Vedetele de Subiect ale Bibliotecii Congresului care sunt utilizate în întreaga lume si administreazã si implementeazã sistemul de clasificare al Bibliotecii Congresului creat de bibliotecã la sfârsitul secolului al XIX-lea si adoptat de majoritatea bibliotecilor universitare si de cercetare.

Începând din 1900, biblioteci din S.U.A. si din strãinãtate depind de informatiile catalografice produse de Biblioteca Congresului pentru diferite formate de materiale.

În anul 2000, sub denumirea „Biblioteci, Creativitate, Libertate", a fost sãrbãtorit bicentenarul Bibliotecii Congresului. Cu o dimensiune a colectiilor de peste 120 de milioane de unitãti si cu un personal de peste 4 000 de specialisti, Library of Congress este cea mai mare bibliotecã din lume. Este deschisã oricãrei persoane care a depãsit vârsta de liceu si care are nevoie sã utilizeze materiale din colectiile sale, fãrã plata vreunei taxe. Materialele din colectii pot fi utilizate doar în sãlile de lecturã. Cei care nu pot cãlãtori la Washington pot obtine acces la o bogatã selectie de servicii si de materiale din colectiile bibliotecii, inclusiv la catalogul complet al cãrtilor, care este disponibil pe site-ul web al institutiei. Este disponibil, de asemenea, si programul de împrumut interbibliotecar, iar Serviciul de Referinte rãspunde si el la cererile de informare.

Biblioteca serveste anual mai mult de 2 milioane de utilizatori si vizitatori. Cãrtile si celelalte materiale din colectii sunt stocate pe 575 de mile de rafturi aflate în cele trei clãdiri ale Bibliotecii de pe Dealul Capitoliului. Toate depozitele sunt cu acces închis. Biblioteca achizitioneazã materiale într-un ritm de 10 unitãti pe minut.

Library of Congress este condusã de Bibliotecarul Congresului (Directorul Bibliotecii). Acesta este numit de presedintele S.U.A. si confirmat prin vot al Senatului. De la înfiintarea bibliotecii în 1800, au fost 13 Bibliotecari ai Congresului, inclusiv cel actual, James H. Billington care ocupã aceastã functie de la data de 14 septembrie 1987.

Complexul de pe Dealul Capitoliului cuprinde: clãdirea Thomas Jefferson, construitã în stilul Renasterii italiene, cea mai veche dintre cele trei localuri ale Bibliotecii, terminatã în 1897; clãdirea John Adams construitã în stil art deco, deschisã în 1939; si clãdirea James Madison Memorial, deschisã pe 24 aprilie 1980, care a dublat spatiul Bibliotecii disponibil pe Capitol Hill.

New York Public Library include 4 biblioteci mari de cercetare (Humanities and Social Sciences Library; The New York Public Library for the Performing Arts; Schomburg Center for Research in Black Culture; Science, Industry and Business Library) si 85 de biblioteci filiale situate în Bronx, Manhattan si Staten Island.

Consideratã una dintre cele mai mari biblioteci din lume, Biblioteca Publicã din New York este singura facilitate de acest tip care oferã atât colectii de cercetare de clasã mondialã, cât si colectii pentru împrumut care sunt deschise pentru publicul larg în mod gratuit. Aflatã în cel de-al doilea secol de existentã, biblioteca continuã sã se extindã si sã se adapteze pentru a rãspunde cât mai bine nevoilor de informare ale milioanelor de utilizatori din întreaga lume.

Adesea numitã „filiala principalã", Biblioteca de Stiinte Umane si Sociale îsi are sediul într-o magnificã clãdire deschisã în 1911, situatã pe Fifth Avenue si 42nd Street. Nu este o filialã cu colectii pentru împrumut, colectiile sale fiind initial formate prin fuziunea Bibliotecilor Astor si Lenox si evoluând ulterior într-una dintre cele mai importante resurse publice din lume pentru studiul gândirii, actiunii si experientei umane _ de la antropologie si arheologie la religie, sport, istorie si literaturã.

Biblioteca pentru Știinte Umane si Sociale este renumitã pentru extraordinara cuprindere a colectiilor sale, ca si pentru angajamentul sãu de a oferi acces gratuit si egal la resursele si facilitãtile sale. Adãposteste aproximativ 15 milioane de unitãti, printre care se gãsesc manuscrise medievale, vechi pergamente japoneze, prozã si poezie contemporanã, ca si documente de o mai micã valoare. Colectionând atât materiale rare, cât si obisnuite, biblioteca a achizitionat de la început si materiale adesea considerate a fi controversate.

Cãile în care resursele bibliotecii au fost utilizate sunt la fel de diverse precum colectiile pe care institutia le detine. De exemplu, în timpul celui de-al II-lea Rãzboi Mondial, serviciile secrete militare ale aliatilor au folosit Divizia de Hãrti pentru cercetãri privind liniile de coastã ale tãrilor de pe frontul de luptã; jurnalistii de televiziune si din presa scrisã au consultat întâi Divizia Slavã si Balticã când s-au referit la structura politicã în schimbare a fostei Uniuni Sovietice; numerosi autori de lucrãri literare si stiintifice citeazã biblioteca în calitate de resursã principalã pentru operele lor; imigrantii nou sositi, ca si descendentii Întemeietorilor natiunii americane au reconstituit istoria familiei si au localizat rude de mult pierdute prin înregistrãrile din cadrul Diviziei Istoria S.U.A., Istorie localã si Genealogie.

De asemenea, pentru a ajuta milioane de utilizatori din diferite pãrti ale lumii sã gãseascã materiale de informare, Biblioteca mentine resurse catalografice si bibliografice extinse. Calculatoarele si alte tehnologii ale informatiei faciliteazã cãutarea si regãsirea. De asemenea, expertiza personalului este bine cunoscutã.

Colectiile de la Biblioteca de Stiinte Umane si Sociale sunt împãrtite în douã zone principale: Referinte Generale si Colectii Speciale.

Zona Referinte Generale constã din 6 divizii mari: Divizia Generalã pentru Cercetare; Divizia Hãrti; Divizia Istoria S.U.A., Istorie Localã si Genealogie; Divizia Dorot Jewish; Divizia Orientalã; Divizia Slavã si Balticã.

Cel mai mare departament al Bibliotecii, Divizia Generalã pentru Cercetare oferã resurse de informare în urmãtoarele domenii: antropologie, arheologie, biografie, geografie, istorie, limbi si literaturi ale lumii, istorie naturalã, filosofie, stiintã politicã, tipãrire si editare, psihologie, religie si sport.

Divizia Hãrti este cea mai mare colectie de bibliotecã publicã de acest fel din S.U.A., cu mai mult de 416 000 de hãrti si 15 000 de atlase. Varietatea colectiei este demonstratã de utilizarea sa constantã de cãtre cãlãtori, bãnci si corporatii, geologi si economisti, editori si consultanti. Atlasele din aceastã divizie dateazã din secolul al XVII-lea si sunt de toate tipurile: mondiale, regionale, tematice si istorice.

Divizia Istoria S.U.A., Istorie Localã si Genealogie include istorii ale oraselor si ale regiunilor din S.U.A. Fondurile includ, de asemenea, istorii ale familiilor, periodice, cãrti legate de subiectul heraldicii, steagurilor etc. O mare colectie de materiale efemere despre localitãti din S.U.A. si despre alegeri locale este inclusã în aceastã divizie. Sunt disponibile si o serie de microfise, fotografii si vederi.

Divizia Dorot Jewish este una dintre cele mai mari colectii din lume cu privire la toate aspectele vietii evreiesti; include, de asemenea, texte în ebraicã si în idis pe subiecte generale. În colectie existã 40 de cãrti din secolul al XV-lea si peste 1 500 de lucrãri din secolul al XVI-lea.


Divizia Orientalã este unicã la nivelul marilor biblioteci de cercetare prin faptul cã adãposteste lucrãri în toate limbile si culturile din Asia de Est, Asia de Sud, Orientul Mijlociu si vechiul Orient Apropiat. Divizia Orientalã poate oferi utilizatorilor mai mult de 380 000 de ziare, microfilme etc. într-o gamã largã de limbi precum chineza, japoneza, coreeana, limbi indiene, arabã, persanã, georgianã, tibetanã, câteva limbi din Asia Centralã si în limbile mari ale vechiului Orient Apropiat.

Divizia Slavã si Balticã, cu peste 406 000 de titluri, adãposteste o foarte extinsã colectie de materiale referitoare la Rusia, fosta Uniune Sovieticã, Europa de Est si statele baltice. Divizia include numeroase bibliografii, enciclopedii, dictionare, ghiduri si cataloage tipãrite si de microformate ale unor variate componente ale altor colectii slave, baltice si est europene din lume.

Zona Colectiilor Speciale contine numeroase colectii si divizii specializate, adesea de neegalat în ceea ce priveste adâncimea si întinderea pe care o au. Zona Colectiilor Speciale include: Colectia Henry W. si Albert A. Berg de Literaturã englezã si americanã, Divizia Miriam si Ira D. Wallach de Artã si Fotografii; Divizia Cãrti Rare; Divizia Manuscrise si Arhive; Colectia Spencer etc.

Colectiile Speciale cuprind lucrãri generale de referinte, ca si lucrãri unice, deosebit de pretioase. Printre acestea din urmã se numãrã manuscrise originale ale unor opere scrise de T. S. Eliot, M. Twain, Virginia Woolf, Shelley. De asemenea, biblioteca detine tãblite de lut babiloniene din mileniul III î. Ch., manuscrise din Evul Mediu si din perioada Renasterii. Accesul la acest tip de materiale este limitat.

Printr-un program special, Programul Biblioteca Digitalã, se doreste oferirea unui acces democratic la materialele de bibliotecã electronice, prin dezvoltarea Colectiilor Digitale ale Bibliotecii, disponibile pe site-ul web.

Biblioteca pentru Știinte Umane si Sociale oferã, de asemenea, o colectie de peste 200 de resurse electronice: texte complete ale clasicilor literaturii, cataloage ale unor biblioteci strãine, indexuri ale unor ziare, imagini din manuscrise medievale etc.

Biblioteca are si un Program de Expozitii care oferã publicului general acces la resursele bogate ale bibliotecii prin expozitii care reflectã temele si continutul colectiilor sale.

Începând din 1982, a fost initiat un Program de Educatie Publicã care urmãreste prin prelegeri, discutii, interviuri si concerte sã sensibilizeze publicul cu privire la resursa culturalã si educationalã pe care o reprezintã Biblioteca Publicã din New York. Multe programe se concentreazã asupra bibliotecii însãsi, descriind si interpretând colectiile acesteia sau completând temele expozitiilor organizate de Bibliotecã.

Cele 4 biblioteci de cercetare din cadrul Bibliotecii Publice din New York sunt finantate în principal prin contributii private, iar bibliotecile filiale care detin colectii pentru împrumut primesc sprijin financiar în special prin intermediul taxelor publice.

Bibliotecile din S.U.A. prezentate mai sus se numãrã printre cele mai prestigioase structuri infodocumentare din lume datoritã colecțiilor deosebit de valoroase pe care le detin, ca si datoritã serviciilor pe care le oferã utilizatorilor, motiv pentru care vizitarea lor a constituit o oportunitate deosebitã.

Bibliografie

1. Articolul se bazeazã pe informatiile si materialele primite cu ocazia vizitei documentare efectuate în august 2001 la bibliotecile prezentate.

2. Harvard University Library. Map Guide 2001-2002. (brosurã)

3. Widener Library of the Harvard College Library, 1999. (brosurã)

4. Cabot Science Library of the Harvard College Library, 1999. (brosurã)

5. The Library of Congress. It's More than a Library, 2000. (brosurã)

6. The Library of Congress. Services to the Nation, 1992. (brosurã)

7. The Library of Congress. 25 Questions Most Frequently Asked by Visitors, 1999. (brosurã)

8. The New York Public Library. Humanities and Social Sciences Library, 1999. (brosurã)

9. The New York Public Library. Humanities and Social Sciences Library. Introduction to the Collections, 2001. (broșurã)