Pagina anterioara :: eBooks :: Cuprins :: Pagina de start :: Despre autor :: Pagina urmatoare

 

 

 

 

 

 

 

 

Capitolul III

Argumentele aduse în materialul de faţã pledeazã în favoarea existenţei unui limbaj comercial, ca variantã stilisticã a stilului administrativ.

Vom analiza limbajul comercial sub raport morfologic, sintactic şi lexical pentru a evidenţia trãsãturile caracteristice care îl individualizeazã în contextul limbajelor de specialitate.

1. Nivel morfologic

Vom nota particularitãţile specifice fiecãrei pãrţi de vorbire.

Pentru s u b s t a n t i v observãm:

1) frecventa întrebuinţare a substantivelor verbale:

(1) ,,Având în vedere sesizarea fãcutã de ... la data de ... avizatã de compartimentul social, am procedat la stabilirea situaţiei rezultate în urma lichidãrii stocului de ... refarisirii lotului de ...

,,... preţul de producţie şi vânzare..."

,,... s-a încercat concilierea..." (C.C. - p. 99-113)

care corespund în structura de adâncime a textului unor subordonate atributive, cauzale sau completive directe;

2) frecvenţa ridicatã a substantivelor proprii (în fiecare tip de corespondenţã este specificat numele E şi R, adresele acestora). Substantivele proprii, sunt de asemenea prezentate în LC sub forma semnãturii fãrã de care scrisoarea comercialã nu are valabilitate (particularitate unic întâlnitã în stilurile funcţionale). Prin semnãturã şi aplicarea amprentei ştampilei, scrisoarea comercialã dobândeşte autoritatea actului oficial, devine probã juridicã în instanţã;

3) trecerea unor substantive comune în rândul celor proprii, fiind ortografiate cu majusculã (Lege, Decret, Ordin, Circularã, Raport, Registrul Comerţului, Societate Comercialã);

4) prezenţa substantivelor în V, fãrã desinenţã specificã, cu formã de N, precedat de adj. În CCS în scopul adresãrii (Stimate domn, Stimate colaborator, Stimaţi salariaţi, Dragã I.). CCO se distinge printr-o adresare neutrã, rece, impersonalã, datã de faptul cã destinatarul scrisorii îşi pierde numele devenind dintr-o datã: pârât, predãtor, comerciant, concedent, consionar. R mai poate fi numit şi prin numele firmei.

,,S.C. ... adresa..., reclamant în litigiul cu pârâta S.C. ... pentru suma de ... Cu titlul de daune, reprezentând diferenţa de sumã neachitatã, privind sentinţa civilã nr.... Din data de ... Formuleazã prin reprezentanţii sãi legali prezenta

,,Cerere de recurs"
sau
În atenţia destinatarilor

Destinatarul trebuie sã se prezinte la timp pentru ridicarea transportului
Cunoscând cã dacã nu-l ridicã în termen de 4 zile acesta se pune la dispoziţia predãtorului..." (CC - p. 74-82).

(1) adicã acea categorie de unitãţi lexicale şi frazeologice întâlnite efectiv în toate împrejurãrile în care un vorbitor construieşte şi exprimã mesaje.

(2) Spunem aşadar cã factorul psihologic îndeplineşte douã funcţii esenţiale:


Organizeazã în primul rând lexicul fiecãrui vorbitor şi în al doilea rând îi asigurã dezvoltarea.

(5) Sunt frecvente în LC a d j e c t i v e l e determinative participiale (v. ex. 22, 24, 25 / cap. 2 şi ex. I/ cap. III) care corespund în structura de adâncime a textului unor subordonate atributive, textul dobândind mai multã concizie şi autoritate.

CCS cunoaşte antepunerea adjectivului, procedeu frecvent în stilurile funcţionale cu o marcantã componentã afectivã (publicistic, beletristic). Remarcãm intercalarea adjectivului pronominal posesiv între substantiv şi adjectivul propriu-zis:

(3) ,,... sincerele noastre mulţumiri"; ,,recenta noastrã scrisoare..."; ,,...prompta dumneavoastrã cooperare..."; ,,...recenta noastrã notificare..."; ,,... numeroasele noastre scrisori..."; ,,urmãtoarele facturi..."; ,,veche restanţã..."; ,,... aceastã nefericitã poveste..." ş.a. (SA, p. 105-125).

Procedeul este întâlnit (mai puţin frecvent, e drept) şi în alte texte de tip b şi c dar nu din raţiuni afective:

(4) ,,existenţa registrelor ţinute de lege şi corecta lor ţinere"; ,,stricta îndeplinire a îndatoririlor"; ,,planuri de afaceri întocmite pe diferite termene"; ,,stricta respectare a prevederilor legale"; ,,corecta ţinere a registrelor" (SCO - p. 153-172); ,,primesc întreg salariu cu cât s-au învoit"; ,,au dreptul la o dreaptã despãgubire" (P.E. - p. 167-169).

Câmpul semantic al calitãţii fiind foarte întins, observãm cã LC selecteazã în privinţa adjectivului mai ales categoria adjectivelor abstracte devenite specifice acestui limbaj:

,,suma corespunzãtoare"; ,,autoritate competentã"; ,,modul stabilit"; ,,forţã majorã"; ,,ordin primit" (P. - 169-171); ,,capital strãin"; ,,atribuţii principale"; ,,opinie personalã"; ,,bilanţ contabil"; ,,exerciţiu social"; ,,operaţiune comercialã"; ,,capital necesar" (SCO - p. 153-155); ,,conducerea curentã"; ,,operaţiuni emise"; ,,obligaţiuni rambursate"; ,,obligaţiuni nominative"; (SCG - p. 95-98).

Aceste adjective sunt specifice textelor tip a şi b (din care am cules exemplele) dar şi celor de tip c, dupã cum urmeazã:

,,consum necesar"; ,,capital acumulat"; ,,sistem economic"; ,,economie falimentarã"; ,,proprietar individual"; ,,bun transferat" (PDC - p. 15).


Frecventa întrebuinţare a n u m e r a l u l u i cardinal propriu-zis se cere de asemenea subliniatã. Aceasta conferã exactitate şi sobrietate stilului. Frecvenţa numeralului atinge valoarea maximã în CCO unde existã tipuri de texte (scrisoare de transport, scrisoare de trãsãturã, buletin de mesagerii) concepute sub formã de tabele, în care doar cifrele ,,vorbesc".

(5) Scrisoare de transport auto nr... data...

Loc de plecare sau sosire

Cod

Ziua

Ora

Min

Greutate

Confirm. trans. şi a primirii conf. docum. de însoţire a mãrfii

încãrcatã

descãrcatã



În ceea ce priveşte v e r b u l remarcãm:

1) preferinţa pentru modurile condiţional-optativ (prezent şi perfect) şi conjunctiv în CCS

2) folosirea indicativului prezent cu valoare optativã (în cazul verbelor volitive): dorim sã, intenţionãm sã...

3) folosirea indicativului viitor cu valoare imprativã:

(6) ,,personalul unitãţii va asigura curãţenia la plecare şi ori de câte ori se simte necesar, în localurile (unitãţilor comerciale), pe traseele şi trotuarele din zona adiacentã" (CC - p. 92-113)

4) înlocuirea verbelor pasive cu construcţii reflexiv pasive sau cu substantive verbale în CCO:

(7) ,,s-au predat mãrfuri" (pentru ,,mãrfurile au fost predate"); ,,prezentul protocol s-a încheiat" (pentru a fost încheiat); ,,imputarea sumei de .. gestionarului" (pentru ,,suma... a fost imputatã gestionarului); ,,sancţionarea gestionarului cu avertisment"; ,,nerepararea la timp a utilajelor susmenţionate"; ,,prezenta asigurare s-a încheiat pe surata a 6 luni"; ,,s-a emis poliţa"; ,,s-a plãtit prima de asigurare"; ,,acesta se pune la dispoziţia predãtorului"; ,,documentele ce se prezintã la bancã" (CC - p. 33-51; 61-74).

5) frecventa întrebuinţare a gerunziului cãruia îi poate corespunde în structura de adâncime: o subordonatã atributivã, o subordonatã circumstanţialã de cauzã sau propoziţie principalã.

(8) ,,pentru efectuarea obligaţiilor decurgând din îndeplinirea"; ,,destinatarul trebuie sã prezinte la timp cunoscând cã..."; ,,Consiliul de Experţi al Agenţiei Naţionale de Privatizare exprimând ..constatã"; ,,S.C. Carito S.A. formuleazã prin reprezentanţii sãi legali prezenta acţiune rugându-vã..." (CC - p. 61-74; 33-51; 74-82).

6) întrebuinţarea indicativului viitor cu valoare de prezent sau cu valoarea unui condiţional:

(9) ,,dacã veţi fi amabil sã ne trimiteţi formularul alãturat..."; ,,vom avea nevoie de ..." (pentru avem nevoie...).

7)construcţii verbale prepoziţionale pentru verbe volitive: ne gândim la o colaborare, ne-am decis pentru o colaborare, pentru... dorim sã.

8) marea frecvenţã a conjunctivului (afirmativ sau negativ) cu valoare imperativã:

(10) ,,sã nu schimbe domiciliul"; ,,sã nu intre în legãturã cu anumite persoane" (SCO - p. 289).

Remarcãm, de asemenea, marea frecvenţã a a d v e r b e l o r şi l o- c u ţ i u n i l o r a d v e r b i a l e p r e d i c a t i v e în corespondenţa comercialã subiectivã (poate, sigur, desigur, în ultimã instanţã, în bunã mãsurã etc.).

(11) ,,poate ne veţi arãta câteva mostre" (S.A. - p. 18-48) sunt câteva locuţiuni conjuncţionale specifice (în cazul în care, afarã de cazul când, afarã de cazurile în care, dat fiind cã).

(12) ,,nu a mai fost condamnat afarã de cazurile când condamnarea atrage cazurile de recidivã"; ,,în cazul în care prin hotãrâre de condamnare s-a dispus ca pedeapsa sã fie executatã în altã unitate, contractul de muncã încheiat înceteazã" (SCO - p. 291); ,,dat fiind cã toate comenzile pentru vestul ţãrii sunt preluate de filiala noastrã din ... trimitem comanda la,... " (S.A. - p. 70).

2. Nivel lexical

2.1. Existenţa LC poate fi, de asemenea, justificatã la nivel lexical datoritã numeroaselor unitãţi lexicale şi frazeologice specifice acestui tip de comunicare.

- sunt folosite unitãţi lexicale care exprimã realitãţile sociale concrete, specifice. Economia limbajului devine media statisticã dintre tendinţa lui E spre economie de ,,..." fonetice şi tendinţa inversã a lui R de a primi precizãri (p. 166).

Termenii specifici formeazã terminologie specificã, adicã un ansamblu lexical unitar în care se reflectã procedee de muncã, asocieri semantice instructive, metafore sau ... edificatoare pentru istoria domeniului respectiv de activitate, împrumuturi care... evoluţia unor ...

Pentru înţelegerea relaţiei dintre terminologia specificã şi vocabular, K. Baldinger[1] propune urmãtorul grafic (unde G = partea din limba specialã care trece în cea generalã; S = limba specialã):

Vocabularul este structurat în trei categorii de cuvinte:

a) vocabular cu termeni obligatorii pentru orice variantã a limbii, cuvinte cu cea mai mare frecvenţã, sfera general-activã, lexic fundamental
b) vocabular caracteristic nivelului mediu de culturã. Este reprezentat de limba literarã curentã (din care excludem limbajul poetic)
c) vocabularul specific ştiinţelor tehnicii, distinct atât de cel din A, cât şi de cel din B.

Reprezentarea graficã a acestei structuri ar fi urmãtoarea:



Iatã un sumar inventar al unitãţilor lexicale specifice LC împreunã cu etimologia lor:

abrogare < lat. abrogare
acceptat < fr. acceptant
acciz < fr. accise pl. accize (taxe)
achita < fr. aquitter
achiziţie < fr. acquisition, lt. acquisitio
acord < fr. accord, it. accordo
acreditiv < fr. accord, accreditif
agio < fr. agio, it. aggio (= spor înregistrat de o monedã peste valoarea nominalã)
agiotaj < fr. agiotage
andosant ; fr. endossant
andosa < fr. endosser (= a arãta în scris pe spatele unui cec numele împuternicitului care încaseazã)
anexã < fr. annexe, lat. annexus
angro < fr. en gros
anuitate < fr. annuite
asociaţie < fr. association
asociat < fr. associato
bancã < fr. banque
bancnotã < engl. bank-note
bancrudã < it. bancarotta banco + rotto
barem < fr. bareme, barreme (= matematician francez)
beneficiu < it. beneficio, fr. benefice
bilanţ < germ. bilanz
bonitate < germ. bonitat (= solvabilitate)
bon < fr. bon
buget < fr. budget
buletin < fr. bulletin
bursã < fr. bourse
cambie < it. cambio (= poliţã)
capital < fr. capital
cesiune < fr. cession
client < fr. client, lat. cliens, tis
ecart < fr. ecart (= diferenţã dintre douã valori dintr-un şir de mãsurãtori efectuate asupra aceleeaşi mãrimi)
economii < fr. economie (gr. oikonomia) DEX fr. economie
eficacitate < fr. eficacite, lat. efficacitas; DEX fr. efficacite
embargo < sp. embargo
eminent < lat. emittens, ntis; it. emittente
emisiune < fr. emission
etalon < fr. etalon
evaziune < fr. evasion
dobândã < derivat regresiv a dobândi; sl. dobyti
exponat < rus. eksponat
export < germ. export
faliment < germ. falliment, it. falimento
filialã < fr. filiale
finanţe < fr. finance
firmã < germ. firma
fiscalitate < fr. fiscalite
fond < fr. fond
fract. < fraht germ. fracht
furniza < fr. fournir
gaj < fr. gage
gestiune < fr. gestion
gestionar < fr. gestionnaire
gondolã < it. gondola
grevã < fr. grever
grup < fr. groupe, it. gruppo
imobilizare < fr. immobiliser
impozit < lat. impositus; DEX lat. impositus cu sensul fr. impot
indemnizaţie < fr. indemnisation
indice < lat. index, dicis; DEX fr. indice, it. indic
inflaţie < fr. inflation, lat. inflatio
inventar < fr. inventaire, lat. inventarium
investiţie < germ. investition
ipotecã < fr. hypoteque
jeton < fr. jeton
licenţã < fr. licence
locaţie < fr. location, lat. locatio, onis
licitaţie < fr. licitation, lat. licitatio
scadenţã < it. scadenza
scont < it. sconto (= operaţie bancarã prin care se plãteşte cuiva anticipat valoarea unei poliţe reţinându-se un procent)
seif < engl. safe
solvabil < fr. solvable, lat. solvere
solvabilitate < fr. solvabilite
specula < fr. speculer, it. speculare, lat. speculari
spot < engl. spot
stagflaţie < fr. stagflation, it. stagflazione (= situaţie rezultatã dintr-o stagnare a activitãţii economice şi continuare a procesului inflaţionist)


comerţ < fr. commerce, lat. commerciu
comision < fr. commission
cheltui < magh. kolteni
chitanţã < fr. quittance
comandã < fr. commande
comanditã < fr. commandite (= unii asociaţi rãspund solitar cu întreaga avere, alţii în numele capitalului investit)
comanditar < fr. commanditaire
comanditat < fr. commandite
comisionar < fr. commissionaire
conseciune < fr. concession
concern < germ. konzern, engl. concern
cont < it. conto
creanţã < fr. creance
credit < fr. credit, it. credito
credibilitate < fr. credibilite
creditor < fr. crediteur, it. creditore
curs < lat. cursus (cu unele sensuri dupã fr. cours)
daunã < lat. damnum
debitor < fr. debiteur
deficit < fr. deficit
deflaţie < fr. deflation
depozit < lat. depositum, apoi - bancar it.
deposito < (DEX) lat. depositum cu unele sensuri dupã fr. depot
deponent < fr. deponent, lat. deponents, ntis
deprecia < fr. deprecier
destinatar < fr. destinataire
devaloriza < fr. devaloriser
deviz < fr. devis
divident < fr. dividente
dever < tc. devir
magazin < fr. magasin, arab. makhzin
DEX fr. magasin
magazinaj < fr. magasinage
magaziner < fr. magasinier
minutã < fr. minute, lat. minuta
moratoriu < fr. moratoire, lat. moratorius; DEX it. moratorio; lat. moratorium; germ. moratorium
marfã < magh. marha
magazie < ngr. navlon
mostrã < it. mostra
navlu < ngr. navlon
navlosi < ngr. enavlosa
negocia < fr. negosier
negociator < fr. negociateur
netto < germ., it. netto
nomogramã < fr. nomogramme
obligaţiune < fr. obligation
obstrucţiune < fr. obstruction
obol < gr. obolos
ocinã < sl, oticina
oligopol < fr. ologopol
oneros < fr. onereux
onorariu < fr. honoraires
panel < rus. paneli
paletã < fr. palette
paritate < fr. parite
partener < fr. partenaire
participaţie < fr. participation
patron < fr. patron, lat. patronus
patronat < fr. patronneur + at
penurie < fr. pnurie
poliţã < ngr. politza, it. polizza; DEX it. polizza
preţ < lat. pretium
produs < a produce producere; DEX
dupã model fr. produit
profit < fr. profit
ratgerm. rate
rebut < fr. rebut
redevenţã < fr. redevence (= cotã plãtibilã la date fixe ce revine acţionarilor)
regie < fr. regie
sabotaj < fr. sabotage
salariat < fr. salarie
stoc < engl. stok
şomaj < fr. chomage
tarif < fr. tarif
taxã < fr. taxe, gr. taxis
trust < engl. trust
trezorerie < fr. tresorerie
valutã < it. valuta (= unitate monetarã care stã la baza sistemului monetar al unei ţãri; totalitatea monedelor care servesc drept mijloc de platã în decontãrile internaţionale)
valutar < it. valutario
vamã < magh. vam
vameş < magh. vamos
uzufruct < lat. usufruit (=dreptul cuiva de a se bucura de folosirea unor lucruri care sunt proprietatea altuia, cu obligaţia de a le conserva substanţa)

 

Se cuvine sã facem urmãtoarele precizãri:

1) pentru stabilirea etimologiei cuvintelor am consultat DLR şi DEX iar în cazurile în care pãrerile nu au concis, am dat ambele variante;

2) având în vedere aspectul fonetic al unitãţilor lexicale nalaizate, le-am putut împãrţi în douã categorii:

a) adaptate fonetic
b) neadaptate fonetic

Pentru prima categorie ilustrative sunt unitãţile lexicale citate (cele mai numeroase, împrumuturi neologisme) dar şi cele derivate prin compunere cu sufixe sau prefixe sau prin derivare regresivã:

Unitãţi lexicale formate pe teren românesc

achizitor < achiziţie + suf. -tor 
andosare < andosa (fr. endoser) + suf. -re (facem precizarea cã toate verbele au un corespondent nominal format prin derivare cu sufix: devalorizare, depreciere, furnizare, imobilizare, modelare (fr. modeler + re))
cheltuialã < cheltui (magh. kolteni) + suf. -ealã
datorie < dator (lat. debitorius) + suf. -ie
dãunãtor < a dãuna (lat. damnum) + suf. -tor
desdãunare < des + dãuna + suf. -re (derivat parasintetic)
merceolog < fr. merceologie + suf. -olog (derivat regresiv)navlosire < navlosi + suf. -tor

Unitãţile lexicale adaptate fonetic (neologismele) sunt în proporţie de 52,2% de origine francezã (la care adãugãm un proces de 12,5% cuvinte de origine latinã pãtrunse în limbã prin filiera francezã) estul de 35% îl reprezintã neologismele de origine germanã, italianã, englezã, spaniolã şi rusã. Predominã aşadar influenţa lexicalã francezã.

Tot în cadrul unitãţilor lexicale adaptate fonetic am putea încadra şi urmãtoarele calcuri lingvistice:

eurodolar < engl. eurodollar
europiaţã < engl. euromarket, fr. euromarche
euroobligaţiune < engl. euro-obligation, it. euro-obligazione
eurodevize < engl. eurocurrency, fr. eurodevise
eurocec < fr. eurocheque
fracisã, franşizã < engl. franchising, fr. franchisage, germ. Franchising (= contract care conţine de cãtre un comerciant producãtor (franchiseur) a dreptului de a vinde bunuri unui ,,franchisee"))

Textele ne-au oferit de asemenea şi numeroase exemple de unitãţi lexicale care aparţin în egalã mãsurã lexicului LC sar şi limbajului uzual (adicã aparţin tuturor submulţimilor menţionate în graficul de la p. 25)

Corespondenţa cu unitatea de transport ne oferã asemenea exemple:

3) ,,În caz de violare, avarie, sustragere de conţinut, destinatarul va reclama pe loc cazul şefului de garã (magazie) cerându-i sã adreseze curentul proces verbal de constatare, cunoscând cã primirea mãrfii fãrã obiecţiuni, atrage dupã sine, stingerea acţiunii împotriva cãilor ferate".

Transformarea polisemiei în omonimie este justificatã funcţional de regula generalã de a se da cuvintelor în enunţuri un singur sens, fãrã echivoc. De aceea, limbajele tehnico-ştiinţifice au tendinţa atât de puternicã spre monosemantism.

Dacã în rândul unitãţilor lexicale adaptate fonetic predominã influenţa francezã, în rândul celor neadaptate fonetic predominã de la distanţã influenţa englezã. Sã urmãrim câteva exemple:
Antidumping
politicã comercialã defensivã de contracarare vânzare la preţuri mai scãzute
Dumping
vînzarea în strãinãtate a unor preţuri mai scãzute decât cele practicate pe piaţa internã şi mondialã. Modalitatea de concurenţã
engl. dumping
Broker
intermediar în acţiunile de bancã, mijloceşte încheierea contractelor fãrã a intra în relaţiile contractuale de duratã, nici cu cumpãrãtorul, nici cu vânzãtorul
engl. broker
Cliring
operaţie de compensaţie globalã a tuturor creanţelor şi angajamentelor dintr-o ţarã faţã de alta
engl. clearing - se observã o uşoarã încercare de adaptare foneticã
Design
mijloc de creare a produselor
engl. design
Dispatching
sistem de repartizare a activitãţilor de producţie
engl. dispatching
Drawback
facilitate vamalã în cadrul mãsurilor de încurajare a exportului intratã în vigoare în România de la 1 ianuarie 1991
eng. drawback
Engineering
ansamblul operaţiilor ce se referã la concepţia, elaborarea şi conducerea lucrãrilor pentru realizarea unui obiectiv în condiţii cât mai bune de execuţie şi eficienţã
engl. engineering
Consulting
engl. consulting
Factoring
operaţiune de cumpãrare fermã de cãtre un intermediar specializat numit ,,factor", a creanţelor unei întreprinderi asupra clienţilor sãi
engl. factoring
Informating
ansamblu de activitãţi cu caracter de servicii în domeniul informaticii, prestate de firme specializate
engl. informating
Input/output
fiecare întreprindere şi chiar fiecare sector de activitate face apel la unii factori (inputs) provenind din alte sectoare şi vinde produse (outputs) altor sectoare; tehnicã utilizatã în contabilitatea naţionalã care permite construirea unui tablou economic care este o descriere a fluxurilor materiale circulând între diferitele sectoare ale economiei unei ţãri
engl. input/output
Jobber
intermediar în comerţul internaţional, în special în domeniul comerţului cu materii prime, care face legãtura între exportator şi clientul importator, fãrã sã urmãreascã deţinerea proprietãţii mãrfii pe o perioadã mai îndelungatã
engl. Jobber
Management
engl. management
Marketing
engl. marketing
Kanban
metodã de organizare şi de lucru în procesul de producţie, conform cãreia aprovizionarea cu materii prime şi materiale sã se facã în condiţii ideale, cu stocuri 0
jap. Kanban
Krach
prãbuşire brutalã de bursã sau financiarã
germ. krach
Leasing
sistem special de finanţare a investiţiilor, prin intermediul cãruia agenţii economici închiriazã pe termen scurt utilaje şi maşini moderne, tehnicã de calcul, electronicã etc.
engl. leasing
Merchandising
adaptarea sistemului de servicii ante şi postvânzare, la nevoile consumatorilor, prezentarea mãrfurilor cât mai atractivã şi lansarea lor în momentul cererii maxime
engl. marchandising
Outright
operaţie care constã în stabilirea condiţiilor cumpãrãrii sau vânzãrii de valutã, inclusiv a cursului valutar, urmând ca tranzacţia sã se producã la o datã ulterior convenitã
engl. outright
Spot (publicitar)
reclamã de mici dimensiuni, o fracţiune de timp dintr-un anunţ publicitar, un segment dintr-o acţiune publicitarã mai mare
engl. spot
Swap
operaţiune valutarã complexã de creditare la valori echivalente în valute diferite şi la anumite perioade de timp, realizatã între douã sau mai multe bãnci
engl. swap (schimb, troc, tranziţie)
Swing
linie de credit convenitã între douã ţãri semnatare ale unui acord de cliring
engl. swing
Switch
modalitate de platã a importului de mãrfuri în cazul în care debitorului îi lipsesc mijloacele de platã. Decontarea se face prin intermesiul unei terţe ţãri
engl. switch

 

Menţionãm cã pentru explicarea corectã a tuturor unitãţilor lexicale neadaptate fonetic am consultat Dicţionar de management (material citat în lista bibliograficã).

Ne vom ocupa acum de unitãţile frazeologice specifice LC, care constituie un argument puternic în justificarea existenţei acestui limbaj. Distingem în rândul unitãţilor frazeologice mai multe categorii, dupã numãrul elementelor componente.

UNITÃŢI FRAZEOLOGICE ALCÃTUITE DIN DOUÃ ELEMENTE

Subst, sg. + Adj

Act autentic
Acţiune comercialã
Aport social
Contract sinalgamatic
Clauzã penalã

Caz fortuit

Creanţã lichidã

Cerere solvabilã
Cerere zero
Ciclu economic
Ciclu financiar
Ciclu jugular

Comerţ interior
Comerţ exterior
Comerţ mobil

Concurenţã imperfectã

Concurenţã perfectã

Conjucturã economicã
Consum final
Control gestionar

Curs liber

Curs flotant

Curs valutar

Datorie arieratã

Echilibru bugetar
Echilibru financiar

Echilibru valutar

Economie mondialã

Economie naţionalã

Etalon bãnesc

Evaziune fiscalã
Lege economicã
Management strategic

Masa bãneascã
Masa monetarã
Mecanism economic
Mesaj publicitar

Metoda statisticã

Model economic

Obligaţie externã

Ofertã realã

Parietate monetarã

Parietate valutarã

Participaţie bancarã

Penetraţie economicã

Perioadã bugetarã

Persoanã juridicã

Permis vamal

Subs.pl. + Adj.

Autentificarea actelor
Analiza ecarturilor
Anularea contractului
Alocarea resurselor
Analiza valorii

Arie a pieţii

Asalt al inteligenţei

Axioma preferinţei

Capacitatea pieţei
Diviziunea muncii
Elasticitatea cererii

Elasticitatea ofertei

Foarfeca preţurilor

Locaţia gestiunii

Înmatricularea societãţii

Valoarea banilor

 

Veniturile populaţiei
Masa profitului
Modelul promovãrii

Obiect al muncii

Obţinerea avizului

Omogenitatea produsului

Piaţa serviciilor

Rentabilitatea capitalurilor

Registrul comerţului

Renta pãmântului
Solicitarea autorizãrii
Schimbarea sediului

Strategia elitei

Strategia costurilor

Structura pieţei

Valoarea mãrfii

UNITÃŢI FRAZEOLOGICE ALCÃTUITE DIN TREI ELEMENTE

Subst. + prep. + subst. (Ac)

Acte de administraţie
Act de dispoziţie
Acţiune în repetiţie

Acord de cliring

Arbore de decizie
Anchetã prin sondaj
Anchetã prin panel

Agent de bursã

Acord de barter
Acord de plãţi
Activitate de depozitare

Cambie fãrã acoperire

Capacitate de finanţare

Canal de distribuţie
Cartelã de credit
Casa de cont

Cercetarea de reclamã

Cercetarea de marcheting

Cerere de consum

Cerere de mãrfuri
Cerere de muncã
Coeficient de lichiditate

Comerţ de colectãrie

Contract de transport

Contract de împrumut

Contract de asociere
Contract de consignaţie
Curs la termen

Curs la vedere

Decizii de direcţie

Decizii în colectiv

Durata de aprovizionare

Economia de piaţã

Efecte de stat

Factori de producţie

Fond de rulment
Fond de acumulare
Fond de asigurare
Fond de salarizare
Fonduri de circulaţie

Fond de amortizare

Fond de consum

Fond de împrumut
Forma de vânzare

Funcţii de producţie

Grafic de sprijin
Prospect de emisiune
Publicitate de sprijin

Purtãtor de reclamã

Renta de monopol

Reţea de distribuţie

Sancţiune de credit

Scrisoare de credit

Scrisoare de garanţie

Secţie de producţie
Segment de piaţã
Sisteme de depozitare

Bancã de depuneri
Bancã de emisiune

Beneficiar de acreditiv

Bilet de ordin

Bilet de bancã

Buget de aprovizionare

Buget de producţie

Buletin de bursã
Bursa de mãrfuri
Interval de aprovizionare

Jeton de prezenţã

Joc de bursã

Joc de inteprindere

Obligaţia de impozit

Oferta de muncã

Operaţie de casã

Ordin de încasare

Ordin de platã

Ordin de virament

Orizont de timp
Panica de bursã
Perioada de graţie
Perioada de impunere
Permis de cabotaj

Permis de descãrcare
Potenţial de livrare
Prestãri de servicii
Preţul de piaţã
Preţul de platã

Preţul de monopol
Preţul de oligopol
Producţia de comandã

Promovarea în vânzare

Societate pe acţiuni

Speculaţie de bursã

Stoc de acoperire

Stoc de producţie

Stoc de siguranţã

Stocul de conjuncturã
Stocuri peste prevederi
Stocuri fãrã mişcare
Strategia de dezvoltare

Strategia de stimulare

Tariful de licitaţie

Terenuri din intravilan

Tichet de credit

Tipuri de gestiune

Titlu de credit

Titlu de valoare

Traficul de influenţã

Uncie de aur

Unitate de cont

Unitate de încãrcãturã

Uzul de fals

 

Subst. + şi + subst.

Asamblare şi amenajare
Cerere şi ofertã

Transparenţã şi fluiditate

Subst. + Prep. + Subst. + Adj.

Act sub semnãturã privatã
Asimilare de produse noi

Bãnci de credit ipotecar

Buletin de verificare metrologicã

Cantitate de bani lichizi

Comitet de produse noi

Scrisoare de credit comercialã

Scrisoare de garanţie bancarã

Societate în nume colectiv

Stocul pentru transport intern

UNITÃŢI FRAZEOLOGICE ALCÃTUITE DIN PATRU ELEMENTE

Contract de asistenţã tehnicã
Efecte de pârghie financiarã

Fond de împrumut atras

Norma de consum tehnologicã

Piaţã cu concurenţã oligopol

Protecţia împotriva riscului valutar
Scrisoare de credit necomercialã
Societate în comanditã simplã
Societate cu rãspundere limitatã
Stoc de producţie tampon



[1] Teoria Semanticã, Ediciones Alcala, Madrid, 1970, p. 126

Pagina anterioara :: eBooks:: Cuprins :: Pagina de start:: Despre autor :: Pagina urmatoare

© Universitatea din Bucuresti 2003. All rights reserved.
No part of this text may be reproduced in any form without written permission of the University of Bucharest, except for short quotations with the indication of the website address and the web page.
This books was first published on paper at the Editura Universitatii din Bucuresti, under ISBN 973-575.
 Comments to: Olga BALANESCU-  Last update: July, 2003 - Web design§Text editor: Monica CIUCIU    
Recommended resolution: 1024x768 px.