studiu

Cronologie

1919
5/18 ianuarie – S-au deschis lucrarile Conferintei de Pace de la Paris.
24 februarie – Sectia Partidului Socialist din Braila s-a autointitulat Partidul Socialist-Comunist, editând ziarul „Republica Sociala”.
2–6 martie – La Moscova s-a desfasurat Congresul de constituire al Internationalei a III-a, sub conducerea lui Lenin.
17/30 martie – Comitetul Partidului Socialist Comunist din Braila a solicitat Conferintei de la Bucuresti organizarea tuturor formatiunilor social-democrate si socialiste pe principii socialist-comuniste.
23–26 mai – La Bucuresti s-a desfasurat prima conferinta a miscarii socialiste din România, care a adoptat Programul Partidului Socialist din România.
august-septembrie – Greve ale muncitorilor portuari la Galati si Braila.
29 decembrie – Au fost votate de catre Parlament legile de ratificare a unirii Transilvaniei, Basarabiei si Bucovinei cu România.

1920
13 ianuarie – La Sofia s-a desfasurat cea de-a III-a Conferinta a Federatiei Socialiste Balcanice. Prin hotarârile adoptate a devenit Conferinta de constituire a Federatiei Comuniste Balcanice, hotarându-se si aderarea la Internationala Comunista. La Conferinta au participat si reprezentanti ai Partidului Socialist din România.
4 iunie – La Trianon s-a încheiat Tratatul de Pace între Puterile Aliate si Ungaria. Este recunoscuta unirea Transilvaniei, Banatului, Crisanei si Maramuresului cu România.
1 iulie – A aparut la Bucuresti revista „Lupta de clasa”, editata de sectiunea din Bucuresti a Partidului Socialist din România.
19 iulie–7 august – A avut loc la Moscova cel de-al II-lea Congres al Internationalei Comuniste. Au fost adoptate Statutul si Conditiile de primire în Comintern.
8 august 1920 – a luat fiinta Sectia Externa a Internationalei a III-a (din noiembrie 1920 – Sectia Conspirativa).
august – Partidul Socialist din România a hotarât trimiterea unei delegatii la Moscova care sa discute problema afilierii la Internationala a III-a.
5 septembrie – A fost adoptata Legea Trancu-Iasi privind reglementarea conflictelor colective de munca.

1921
3–6 martie – La Iasi are loc Conferinta grupurilor comuniste din tara. Principalul obiectiv al acestora devine – intensificarea actiunilor, atât în interiorul partidului cât si în afara lui, pentru transformarea în partid comunist.
4–6 mai – În cadrul celei de-a II-a Conferinta a Federatiei Comuniste Balcanice desfasurata la Sofia a fost adoptat Statutul de functionare al organizatiei.
8–12 mai – La Congresul general al Partidului Socialist din România desfasurat la Bucuresti s-a hotarât transformarea partidului în Partidul Comunist din România precum si afilierea sa la Internationala Comunista.
21 iunie-12 iulie – La Moscova s-a desfasurat cel de-al III-lea Congres al Cominternului.
iunie – Sectia Conspirativa a Internationalei a III-a a devenit Sectia de Legaturi Internationale.
21 iulie – S-au deschis la lucrarile celei de-a III-a Conferinta a Federatiei Comuniste Balcanice.
14 decembrie – La Bucuresti a aparut primul numar al ziarului „Socialismul”, organ al P.C.dR.
1922
23 ianuarie–4 iunie – Are loc „Procesul din Dealul Spirii” intentat delegatilor la Congresul Partidul Socialist din România din mai 1921.
19–20 martie – La Conferinta generala a tineretului din România de la Bucuresti s-au pus bazele Uniunii Tineretului Socialist din România, viitoarea Uniune a Tineretului Comunist din România.
14–17 iunie – S-a desfasurat la Sofia cea de a IV-a Conferinta a F.C.B.
3–4 octombrie – La Conferinta Partidului Comunist din România desfasurata la Ploiesti devenita ulterior Congresul al II-lea al P.C.dR., a fost ales primul Comitet Central al partidului, secretar general fiind Gheorghe Cristescu.
15 octombrie – La Alba Iulia au fost organizate festivitatile de încoronare ale regelui Ferdinand si reginei Maria.
5 noiembrie–5 decembrie – S-au desfasurat lucrarile Congresului al IV-lea al Internationalei comuniste la Petrograd si Moscova. P.C.dR. a fost reprezentat de o delegatie oficiala.
decembrie – La Moscova s-au desfasurat lucrarile celei de a V-a Conferinta a F.C.B.

1923
4 martie – A fost înfiintata Liga Apararii National Crestine.
26–27 martie – A fost adoptata o noua Constitutie.
aprilie–mai – Ministerul de Razboi a atentionat pe toti sefii esaloanelor din subordine despre faptul ca „este informat ca anumiti agitatori bolsevici si-au luat rolul de a învenina constiinta gradatilor si soldatilor sai”.
septembrie – Gruparea de stânga (comunista) a fost exclusa la Congresul desfasurat la Cluj, din Centrala Generala a Sindicatelor Unitare, constituindu-se în octombrie 1923 în Sindicatele Unitare.
decembrie – A avut loc cea de a VI-a Conferinta a F.C.B. Pentru România s-au adoptat trei rezolutii: Problema agrara, Asupra situatiei generale în România, Asupra problemei nationale din România.
decembrie – A fost înfiintata Organizatia Interna Revolu-tionara Dobrogeana, considerata a fi „bratul înarmat al Societatii Dobrogea” (21 septembrie 1913).

1924
21 ianuarie – A încetat din viata V. I. Lenin.
martie – În Cadrilater au trecut primele bande reorganizate de comitagii ale V.D.R.O., conduse de Docio Mihailov, aflat în legatura cu Centrala balcanica a Cominternului de la Viena.
aprilie – Uniunea Tineretului Socialist a devenit Uniunea Tineretului Comunist din România.
10 aprilie – La Bucuresti, urmând aceeasi linie a „Socialistului”, apare primul numar al organului de presa al P.C.dR., „Lupta comunista”.
27 aprilie–2 mai – Conferinta diplomatica româno-sovietica de la Viena s-a încheiat cu un esec.
17 iunie–8 iulie – La Moscova s-a desfasurat cel de-al
V-lea Congres al Internationalei a III-a. Delegatia româna a
fost alcatuita din: Boris Stefanov, G. Moscovici, Al. Crisan,
D. Fabian, Ecaterina Arbore, Al. Butureanu s.a.
12–13 iulie – A avut loc cea de-a VII-a Plenara a Comitetului Executiv al Federatiei Comuniste Balcanice.
27 iulie – Au fost scoase în afara legii Uniunea Tineretului Comunist din România, asociatia cultural-sportiva Prietenii naturii si Comitetul femeilor comuniste.
iulie – La Moscova au avut loc lucrarile celei de a VII-a Conferinta a F.C.B.
august – La Viena a avut loc cel de-al III-lea Congres al Partidului Comunist din România, fiind ales secretar general Elek Koblos.
septembrie – Esecul revoltei de la Tatar Bunar.
septembrie – A luat fiinta Ajutorul Rosu International – patronat de Comintern. O sectiune a acestei organizatii a functionat în România din 1925, în ilegalitate.
decembrie – Apare la Bucuresti primul numar al „Tânarului leninist”, organul de presa al Uniunii Tineretului Comunist din România.
19 decembrie – A fost adoptata Legea Mârzescu. Activi-tatea P.C.dR. a fost interzisa.
1925
februarie – Un document elaborat de M.St.M. semnala ca „din cercetarile facute la Galati, organizatia P.C.dR. si-a extins activitatea si printre militari”.
21–24 iulie – Plenara C.C. al P.C.dR. desfasurata la Targu Mures.
31 decembrie – Consiliul de Coroana ratifica renuntarea printului Carol la succesiunea tronului în favoarea fiului
sau, Mihai.
– C.C. al P.C.dR. a editat brosura Epistola soldatilor.
– Din comitetele revolutionare dobrogene formate de Docio Mihailov a fost înfiintata Organizatia Revolutionara Dobrogeana .

1926
4 ianuarie – Prin „Actul de la 4 ianuarie” se recunoaste ca principe mostenitor al României, printul Mihai.
5 iunie – La Bucuresti a aparut primul numar al saptamânalului „Înainte”, organul de presa al Blocului Muncitoresc Taranesc (din aprilie 1926-noua denumire a Blocului Democratic Muncitoresc Taranesc creat în toamna anului 1925 din initiativa P.C.dR. ca organizatie legala).
26 iunie – Gheorghe Cristescu a fost exclus din P.C.dR.
15 septembrie – A aparut la Bucuresti revista legala a P.C.dR.-„Cultura proletara”.

1927
24 iunie – S-a creat Legiunea Arhanghelului Mihail (Garda de Fier – din 1930; din 1935-Totul pentru Tara).
20 iulie – A murit regele Ferdinand I al României. La tron a urmat nepotul acestuia, Mihai.
octombrie – La Oradea a fost convocata Conferinta pe tara a U.T.C.
1928
28 iunie–7 iulie – La Ciuguevo, lânga Harkov a avut loc o conferinta convocata de Comitetul Executiv al Internationalei a III-a devenita ulterior Congresul al IV-lea al P.C.dR. Secretar general a fost desemnat Vitali Holostenco care l-a înlocuit pe Elek Köblös.
17 iulie–11 septembrie – La Moscova s-a desfasurat Congresul al VI-lea al Internationalei Comuniste. Pe 1 septembrie au fost adoptate Programul si Statutul Cominternului. P.C.dR. a fost reprezentat de V. Holostenco, Elek Köblös, Imre Aladar, Ion Heigel s.a.
1 septembrie – A aparut la Braila sub îndrumarea P.C.dR. ziarul „Luptatorul”.

1929
– A fost creata Liga (Uniunea) Balcanilor Liberi aflata sub conducerea Cominternului, având sediul la Paris sau Berlin.
– C.C. al P.C.dR. a elaborat Textul de directive pentru munca printre soldati.

1930
8 iunie – Printul Carol de Hohenzollern-Sigmaringen a fost proclamat de catre Parlamentul României rege, sub numele de Carol al II-lea. Fiul sau, Mihai devenit print mostenitor, a primit titlul de „mare voievod de Alba Iulia”.
13 iunie – A fost format un guvern taranist condus de Iuliu Maniu.

1931
15 august – A aparut la Bucuresti primul numar al ziarului „Scânteia”, organul central de presa al C.C. al P.C.dR.
3-24 decembrie – S-a desfasurat Congresul al V-lea al P.C.dR. la Gorkovo, lânga Moscova.

1932
20 octombrie – În guvernul national-taranist condus de Iuliu Maniu, Nicolae Titulescu a detinut portofoliul Ministerului de Externe.
1933
14 noiembrie – S-a format un nou guvern liberal condus de I.G. Duca, presedintele P.N.L.
29 decembrie – I.G. Duca a fost asasinat pe peronul garii din Sinaia.

1934
7 iunie – La Geneva au loc convorbiri Titulescu-Litvinov.
9 iunie – S-au reluat relatiile diplomatice dintre România si U.R.S.S.
– C.C al P.C.dR. a adoptat circulara intitulata Catre toate organizatiile de partid. Sarcinile comunistilor din armata. S-a insistat pentru satisfacerea stagiului militar si desfasurarea activitatii revolutionare în cadrul armatei; prin comportarea zilnica trebuiau sa câstige simpatia si încrederea tuturor soldatilor; sa îndrume pe soldati sa fraternizeze cu muncitorii sau taranii rasculati; sa actioneze pentru organizarea celulelor de partid, pentru constituirea de grupe de simpatizanti din rândul soldatilor cât si pentru extinderea propagandei de partid în rândul acestora.

1935
25 iulie–20 august – La Moscova a avut loc Congresul al VII-lea al Cominternului. Delegatia P.C.dR. a fost alcatuita din Boris Stefanov, Nicolae Goldberger, Vanda Nicolski, Marcel Pauker, Moise Dubinschi s.a.
24 august – „Pentru cultivarea prieteniei dintre România si U.R.S.S.” a aparut la Galati revista „Faclia”.
14–16 septembrie – La Drobeta Turnu-Severin s-au desfasurat lucrarile Congresului Uniunii Muncitorilor din Porturi, Transporturi si Marina Comerciala.

1936
21 iulie – A fost perfectat un protocol privind pactul de neagresiune între România si U.R.S.S. dupa negocierile dintre Nicolae Titulescu si Maksim Litvinov.
iulie – La Plenara C.C. al P.C.dR. de la Praga, Boris Stefanov a devenit secretar general al partidului.
1937
8 octombrie – A fost înfiintata „Straja Tarii”.
28 decembrie – S-a format un guvern national-crestin, prezidat de Octavian Goga.

1938
10 februarie – A fost instaurat regimul de autoritate monarhica. În fruntea guvernului este numit patriarhul Miron Cristea.
27 februarie – A fost promulgata o noua Constitutie, în concordanta cu noul regim instaurat de regele Carol al II-lea.
30 martie – Prin decret-regal au fost desfiintate toate partidele politice si instituit ca organ permanent cu rol consultativ-Consiliu de Consultativ, ai carui membrii erau numiti de rege.
14 aprilie – A fost publicat decretul privind apararea ordinii în stat, potrivit caruia dizolvarea unei grupari sau asociatii cu caracter politic atragea si închiderea cluburilor sau localurilor de întruniri.
27 mai – Corneliu Zelea Codreanu a fost condamnat la 10 ani munca silnica pentru crima de „reproducere în public de secrete interesând securitatea statului”, pentru „delictul de uneltire contra ordinei sociale” si pentru „crima de razvratire”.
12 octombrie – S-au desfiintat sindicatele si au fost înfiintate prin decret-regal - breslele.
20/30 noiembrie – În timp ce erau transportati de la închisoarea din Râmnicu Sarat la Jilava, Corneliu Zelea Codreanu împreuna cu alti legionari, au fost suprimati.
15 decembrie – A luat fiinta „Straja Tarii”.
16 decembrie – A fost constituit Frontul Renasterii Nationale, „unica organizatie politica în stat”.

1939
1 septembrie – Trupele germane au atacat Polonia. A fost declansat cel de-al doilea razboi mondial.

1. 1919 februarie 9 – Telegrama cifrata nr. 23.657 a Ministerului de Interne catre Prefectura Constanta cu privire la raspândirea manifestelor bolsevice, în special în Dobrogea si Basarabia.

Nr. 23.657/9. 2.1919
Va atragem atentiunea ca agentii bolsevici de propaganda sau agentii români în legatura cu cei aflati pe teritoriul tarii, în special în Dobrogea si Basarabia, raspândesc manifeste catre muncitorii, taranii si soldatii români purtând semnatura Armata Rosie din Ukraina, Grupul Comunist Român sau Comitetul Revolutionar Dobrogean. Aceste manifeste sunt redactate în limbile româna, rusa sau bulgara.
Va invitam sa dati cele mai viguruase instructiuni si ordine ca agentii de Siguranta si de Politie precum si jandarmii sa fie foarte vigilenti si sa confiste imediat manifestele, sa aresteze pe distribuitorii lor care trebuie sa fie trimisi imediat înaintea Curtii Martiale.
ss/Indescifrabil

• ANC, fond Prefectura Constanta, dosar 1/1919, f. 105.
2. 1919 august 6 – Circulara Ministerului de Interne cu masurile privind combaterea actiunilor bolsevice.

Absolut secret
Personal
Din ordinul domnului ministru de Interne, G. Mârsescu va trimitem alaturata circulara absolut secreta de care va rugam a lua personal cunostinta si a da toata atentiunea dvs. pentru executarea întocmai a dispozitiunilor cuprinse.
Circulara va fi personal pastrata de dvs. sub cheie.
Rugam a ne confirma telegrafic primirea.

Manifestele comuniste revolutionare ce s-au raspândit la 21 iulie în mai multe orase de catre lucratorii sindicati, agitatia permanenta ce se întretine de sindicatele rosii în rândurile muncitorimii si manifestatiunile cu caracter international ale Partidului Socialist, în special cele care tind a paraliza politica statului român si a ajuta actiunea comunistilor din Ungaria si Rusia, cu care ne gasim în (sters în text) învedereaza ca si curentul maximalist stapâneste înca la Comitetul Central al Partidului Socialist. În aceasta situatie, toate autoritatile civile si militare au datoria sa fie foarte vigilente si, printr-o actiune contrara, bine organizata si continua sa caute sa previna propaganda revolutionara, sa o împiedice sau sa-i îngradeasca efectele acolo unde s-au produs. Aceasta actiune de supraveghere si de combatere a propagandei revolutionare trebuie sa se exercite asupra tuturor categoriilor de functionari si de lucratori în conditiunile aci prevazute.
În primul rând, aceasta actiune trebuie sa se exercite în rândurile functionarilor si lucratorilor din institutiile si stabilimentele statului, judetelor si comunelor precum si acelora din industriile private care îndeplinesc servicii publice precum sunt morile, brutariile, uzinele de apa, în genere serviciile pentru luminatul si alimentarea oraselor cu apa, serviciile de transporturi si oricare altul care satisface necesitati primordiale ale statului sau ale populatiunii.
Propaganda revolutionara urmarind sa puna stapânire pe aceste servicii publice si deocamdata prin greve generale sau partiale sa paralizeze functionarea normala a aparatului statului, propovaduieste sindi-calizarea functionarilor si lucratorilor din aceste servicii. În acest chip s-a încercat si se încearca înca formarea de sindicate rosii, adica socialist-revolutionare la caile ferate, posta si telegraf, în corpul sergentilor de oras, în serviciile de apa, lumina, ori, unde necesitatile statului si ale populatiei apar mai vitale. Actiunea revolutionara în miscarea sindicalista si a Partidului Socialist se ascunde pretutindeni sub forma intereselor profesionale si a campaniei electorale.
Pentru prevenirea si combaterea propagandei revolutionare în serviciile publice se va proceda în chipul urmator: înauntrul fiecarei institutii sau fiecarui stabiliment public, trebuie sa se exercite de personalul conducator devotat statului o politie riguroasa si permanenta si o actiune de îndrumare a functionarilor si lucratorilor. Toate miscarile functionarilor si lucratorilor în fiecare sala sau în fiecare atelier, trebuie de aproape supravegheate, mai cu seama acolo unde exista nemultumiti, de cei cunoscuti a face parte din Partidul Socialist sau dintr-un sindicat rosu sau cel putin a avea legaturi cu vreunul din acestia. Consfatuirile sau întrunirile acestora nu trebuie permise în localul institutiei decât cu autorizarea si în prezenta sefilor. Când ele s-ar produce în afara de local trebuie sa aiba autorizatia Politiei sau autoritatilor militare si sub controlul lor. Asemenea autorizatii sa nu se acorde decât când autoritatile vor fi pe deplin convinse ca nu au obiect decât interese pur profesionale si ca se vor desfasura
într-un spirit de ordine si nationalism. Dimpotriva, asemenea întruniri trebuie încurajate când ele vor avea de scop o manifestare de desolidarizare de actiunea sindicatelor rosii si a Partidului Socialist sau conferinte pentru combaterea bolsevismului. E chiar de dorit a se determina prin manifestatiuni colective, prin întruniri, motiuni sau manifeste curentul de desolidarizare a functionarilor, lucratorilor publici de miscarea sindicalist-socialista. Institutiile sau stabilimentele care au nevoie de o supraveghere mai strânsa, cu ajutorul Sigurantei statului de vor adresa (sters în text) serviciului local de siguranta care le va da agentii (sters în text) necesari, care vor fi introdusi cu titlul de functionari sau lucratori ai institutiei. Prin consfatuiri între capii autoritatilor civile si militare si capii institutiilor publice se vor stabili necesitatile fiecareia si actiunile de urmat.
Consideram însa ca actiunea individuala si consfatuirile restrânse de camaraderie sunt cele mai eficace. Astfel, pe aceasta cale, fiecare functionar si lucrator e bine sa fie desteptat asupra caracterului propagandei socialiste, pentru a fi pus în masura sa-i aprecieze gravitatea si urmarile dezastruoase pentru stat si pentru toate clasele sociale, sa fie într-un cuvânt pregatit sufleteste pentru a respinge încercarile ce s-ar face asupra sa.
Atentiunea autoritatilor si a capilor institutiilor trebuie sa fie în principal îndreptata asupra nemultumitilor si a elementelor noi venite si insuficient cunoscute.
Tactica sindicatelor este de a exploata nemultumirile, nevoile, greutatile traiului si de a introduce în fiecare institutie sau stabiliment elemente sindicaliste sau sa-si exercite actiunea înauntrul institutiei sau stabilimentului.
Asemenea agenti au fost introdusi în rândurile factorilor postali, a sergentilor de oras, a functionarilor de la caile ferate, a lucratorilor de la Imprimeria Statului si nu este exclus sa fie introdusi si în alte categorii. Actiunea acestora trebuie paralizata îndepartându-se imediat din functiune. Aceasta se poate realiza usor la început, daca vigilenta si actiunea conducatorilor va fi neadormita. Ea devine mai greu de realizat când actiunea agentilor si-a produs efectele si îndepartarea lor ar da loc la solidarizarea tuturor functionarilor si lucratorilor, adica la greva. Prin urmare, sefii institutiilor trebuie invitati sa fie foarte circumspecti în numirile noi ce se fac si, fara sovaire, sa îndeparteze din institutie în primul moment în care conduita noilor numiti apare ca suspecta.
Toate cererile si plângerile functionarilor sau lucratorilor sa fie imediat cercetate si solutionate favorabil daca se vor gasi întemeiate si legale si daca capii institutiilor au caderea de a nedeslega prin propria lor putere. În caz contrar, sa se aduca la cunostinta autoritatii superioare respective. Pretutindeni trebuie întarita încrederea în legalitate si în spiritul de dreptate al superiorilor, acestia trebuie sa-si strânga legaturile cu subalternii lor pentru a dobândi înrâurire asupra lor. Dreptatea trebuie recunoscuta repede, fara sovaire si fara sicane, iar abaterea de la datorie, incorectitudinea, vinovatia, cu toate garantiile legale, pedepsita fara crutare, ori de unde ar veni.
În situatia actuala, în care greutatile traiului si scumpetea dau loc la atâtea suferinte si la atâtea nemultumiri, conducatorii institutiilor si autoritatile locale trebuie sa arate o solicitudine deosebita functionarilor si lucratorilor si, prin masuri bine chibzuite, sa le aduca toate înlesnirile posibile, permise de legi si de morala. Înfiintarea depozitelor de aprovizionare pe lânga fiecare institutie, cooperativele si oricare alte mijloace pentru înlesnirile traiului si procurarea obiectelor de prima necesitate, trebuie sa faca obiectul preocuparii tuturor. În acest scop, fiecare institutie sa intervina la Ministerul Industriei si Comertului, Directia Aprovizionare. Autoritatile comunale trebuie sa asigure dreapta repartitie a alimentelor si Politia sa-si faca datoria în supravegherea si urmarirea speculatorilor. Dispozitiunile Decretului lege cu nr. 8.969 din 10 iulie trebuie aplicat cu rigoare si comisiunile de judecata sa functioneze regulat. Aceiasi dreapta repartitie si politie a abuzurilor, trebuie sa se exercite în fiecare institutie sau stabiliment.
Institutiile statului, judetelor si comunelor trebuie sa fie înconjurate de cea mai curata atmosfera morala. Ele trebuie sa îndeparteze din jurul lor pe toti acei care nu urmaresc decât exploatarea nevoilor si suferintelor obstesti. Intermediarii, samsarii si traficantii de influenta care încurajeaza specula determina si mai mult scumpetea traiului, discrediteaza autoritatile si revolta spiritul public trebuie cu energie îndepartati din institutiile si stabilimentele publice si trimisi înaintea justitiei.
Legatura functionarilor si lucratorilor cu sindicatele rosii trebuie bine cercetata si stabilita si în localitatile unde nu exista înca organizatie socialista sau sindicaliste trebuie bine stabilit, acei care au luat contact cu delegatii sau agentii Comitetului Central socialist sau sindicalist sau delegatii si agentii comitetelor din orasele unde exista asemenea organizatii. Toti acesti delegati si agenti trebuie bine cunoscuti, supravegheati si urmariti. În acest scop, Serviciile de siguranta îsi vor face direct schimbul necesar de informatii pentru ca fiecare judet sa fie în masura de a cunoaste organizatiile formate sau în curs de formatiune, conducatorii si agentii miscarii. Judetele în care organizatii socialiste si sindicaliste n-au existat pâna acum trebuie sa fie cu deosebire atente pentru ca si Comitetul Central urmareste a-si da organizatia în întreaga tara si actiunea lui devine mai primejdioasa în judetele sau în comunele fara industrie, pentru ca actiunea lor cauta a câstiga patura taraneasca si pe mahalagii gospodari.
Nu este a judeca situatia dupa trecut si, cu totii, trebuie sa va dati seama ca o miscare ce urmareste revolutia sociala se îndreapta pretutindeni în masele mari populare, si reuseste sigur acolo unde actiunea de propaganda ramâne libera, neobservata, nesupravegheata, neurmarita si necombatuta. Jandarmeria rurala trebuie sa fie cu deosebire vigilenta asupra propagandei revolu-tionare ce Partidul Socialist si sindicatele încearca sa introduca la sate sub cuvântul propagandei electorale.
Regimul sub care se face campanie electorala se va face ulterior. În momentul de fata nu se vor îngadui nici o întrunire la sate, bineînteles cu exceptia acelora pe care Prefectura judetului sau Comandamentul militar le va autoriza, având siguranta ca ele sa se tina într-un spirit nationalist si de ordine. Nu se va permite decât raspândirea de ziare, manifeste si brosuri trecute prin controlul ei. Serviciile de cenzura sunt îndatorate sa comunice autoritatilor civile si militare locale, publicatiunile ce au fost autorizate si pe manifeste si brosuri sa faca mentiunea autorizat pentru imprimare si raspândire. Ziarele nu vor purta aceasta mentiune. Orice alte publicatiuni neautorizate, prin urmare clandestin imprimate, vor trebui sa fie confiscate si distribuitorii lor, trimisi în judecata Curtilor Martiale.
Autoritatile civile si militare vor da toate instructiunile necesare pentru ca aceasta masura sa nu dea loc la abuzuri si sa împiedice în mod arbitrar raspunderea publicatiunilor autorizate, sau în ce priveste raspunderea publicatiunilor imprimate, înaintea de instituirea cenzurii, adica înainte de razboi, se va cere de la cenzura numai autorizarea de a le raspândi. Publicatiunile cu caracter subversiv propavaduind revolutia sociala, ca si acele ce ar cuprinde atacuri si injurii la adresa Suveranului si a Dinastiei, schimbarea formei de guvernamânt, îndemnuri la asasinate, la rebeliuni, ultraje la adresa autoritatilor publice si corpurilor constituite în stat, se vor confisca si distribuitorii lor trimisi în judecata Curtilor Martiale. În aceasta privinta, autoritatile civile si militare vor face scoala subalternilor lor precizându-le toate faptele de aceasta natura si care constituie delicte, cazând sub prevederile Codului Penal, a codului de justitie militara, a legilor sau decretelor speciale. În institutiile si stabilimentele publice, conducatorii care vor exercita actiunea de politie si de îndrumare, în conditiile aratate mai sus, vor preveni pe functionari si lucratori de circumstanta agravanta pe care o constituie calitatea de functionar public în comiterea unor asemenea delicte.
Orice act de instigatiune la revolta, la nesupunere la legi si fata de autoritati se va constata în formele cerute de legi si vinovatul oricine ar fi el se va trimite înaintea justitiei. Daca propaganda revolutionara este exercitata în principal de agentii sindicalisti si socialisti maximalisti, nu mai putin ea poate sa fie exercitata, desi determinata de alte motive, de alti agenti apartinând altor organizatii. Ori de unde ar veni asemenea instigatiuni ele vor trebui împiedicate si reprimate, potrivit legii. În cazul când efectele actiunii revolutionare se vor manifesta prin greve în executarea muncilor agricole sau altele cu acelasi caracter grav, se va aduce la cunostinta autoritatii centrale si cere instructiuni de procedare. Autoritatile civile si militare, prin neadormita lor vigilenta trebuie sa faca totul pentru ca asemenea efecte grave sa nu se produca.
În actiunea de supraveghere a propagandei revolutionare, autoritatile civile si militare trebuie sa supravegheze si sa urmareasca de aproape pe toti supusii statelor în care a izbucnit revolutia comunista, precum si pe toti supusii statelor cu care ne-am gasit în razboi, sau care având interese potrivnice noua, ar fi interesati în turburarea ordinii din launtru. În aceasta categorie intra în primul rând rusii, ungurii, austriecii, bulgarii si germanii, apoi sârbii. Supusii rusi oricare ar fi noua formatiune a statului carora apartin, ucrainienii sau altii, trebuie supravegheati de aproape, supusi la dispozitiunile legii controlului si la dispozitiunile noastre anterioare. Se va cere internarea sau expulzarea acelora constatati suspecti în actiunea lor, se vor aresta si trimite imediat în judecata Curtilor Martiale pe toti acei care se vor fi constatat a duce propaganda revolutionara sau se vor fi asociat la actiunea uneia din gruparile noastre revolutionare. În aceasta privinta nu se va face nici o distinctiune între straini si aceeasi masura chiar împotriva supusilor statelor aliate, daca s-au constat în mod neîndoios si cu toate formele cerute de lege, ca au participat la o actiune revolutionara. Cazul se va aduce telegrafic la cunostinta autoritatii centrale.
Capii institutiilor si stabilimentelor publice vor trebui sa-si exercite o deosebita supraveghere asupra strainilor ce se gasesc în serviciile publice si vor face totul pentru a elimina pe acei suspecti. Atragem tuturor îndeosebi atentiunea asupra elementelor care vin din Basarabia, din Bucovina si din Transilvania. În capitala (sters în text) mai multi dezertori români care au facut parte din Batalionul Revolutionar de la Odesa, Politia si serviciile de siguranta în unire cu Comandamentul militar vor cauta prin mijloacele ce vor gasi mai practice sa descopere asemenea dezertori si aresta si trimite în judecata Curtilor Martiale. Siguranta Generala va trimite serviciilor de siguranta locale numele dezertorilor ce au fost denuntati ca se gasesc în tara, cu indicatiunea localitatii lor de origine. Cu aceeasi deosebita atentiune se vor supraveghea si urmari actiunea localitatii evreilor veniti din Basarabia si care au luat contact cu organizatiile socialiste si sindicaliste. Într-un cuvânt cerem un riguros control al tuturor serviciilor. Calmul aparent trebuie sa slabeasca, întru-nimic exercitarii acestui control potrivit dispozitiunilor noastre anterioare. Tinem raspunzatori pe prefecti, sefii Politiilor si Sigurantei de orice neglijenta în aceasta directie.
În rândurile functionarilor si lucratorilor din institutiile statului, judetelor si comunelor si a tuturor stabilimentelor care îndeplinesc un serviciu public, personalului conducator si de va fi nevoie cu concursul autoritatilor administrative civile si militare vor împiedica organizarea lor în sindicat si, daca se constata tendinta de asociere, sa o canalizeze spre o asociatie pur profesionala si cu caracter declarat nationalist de ordine. Pentru împiedicarea formarii sindicatelor rosii în aceste institutii se va putea utiliza dispozitiunile Legii de la 20 decembrie 1909 în contra sindicatelor, asociatiunilor profesionale, a functionarilor statului, judetelor, comunelor si stabili-mentelor publice. Functionarii si lucratorii care vor voi sa se organizeze sub aceasta forma sau sa se afilieze sindicatelor socialiste vor trebui preveniti de consecintele actului lor prevazute în art. 1 al acestei legi. În institutiile sau stabilimentele publice unde miscarea sindicalista a patruns si functionarii si lucratorii se gasesc de fapt organizati sau afiliati organizatiilor sindicaliste rosii, conducatorii institutiilor si autoritatilor prin elementele devotate lor dinlauntru institutiei sau prin alte elemente introduse în rândurile lor, trebuie sa lucreze a rupe solidaritatea impusa de sindicate, în interesul actiunii revolutionare, sa produca sciziunea si sa încurajeze curentul de desolidarizare si de transformare a asociatiei în sindicat national. Ceea ce trebuie urmarit este ca acesti functionari si lucratori sa nu se mai asocieze la grevele hotarâte de partidul Socialist sau Comitetul Uniunii Sindicatelor Rosii si nici la o alta manifestare sau eventual miscare revolutionara. În mod discret se poate încuraja prin premii sau gratificatii acei care vor putea determina ruperea functionarilor si lucratorilor statului, judetelor si comunelor de la organizatii sindicaliste si motiunii publice de desolidarizare si de reprobare a miscarii sindicaliste si socialiste cu caracter revolutionar. Prin actiunea individuala recomandata mai sus, prin articole ce veti cauta sa obtineti de la presa, prin publicatiuni, prin conferinte, prin orice mijloace ce veti crede mai eficace si mai usor de realizat veti cauta a destepta functionarii si lucratorii Statului si în genere toti lucratorii, asupra tintei urmarita de miscarea sindicalista de sub influenta Partidului Socialist.
Veti arata cum de pilda greva de la 21 iulie la care au renuntat toate statele mari: Franta, Italia si Anglia, în interesul cauzei nationale, s-a produs, redus, dar s-a produs numai la noi, cu scopul de a paraliza actiunea statului român în Rusia si în Ungaria cu care suntem în razboi si care se gasesc prada revolutiei comuniste. Greva se produce automat în ziua în care comunistii unguri lucra ofensiva împotriva noastra. A produce asemenea miscare în interiorul tarii, miscari care sa serveasca actiunea vrajmasului cu care ne gasim în razboi, constituie un act de tradare. Daca la asemenea acte se pot deda câtiva capi ai Partidului Socialist care au ramas devotati (sters în text) dinainte de razboi, când era conducatorul Partidului Socialist Român, functionarii si lucratorii si, îndeosebi acei care se gasesc în serviciul statului, judetelor si comunelor trebuie luminati si feriti de a se angaja în actiuni primejdioase pe care astazi le servesc inconstient. Aceasta vie propaganda trebuie facuta statului, prin ziare si prin brosuri, prin manifeste si apeluri care vor fi cu atât mai eficace cu cât vor iesi din rândurile lor. Încurajati în aceasta directie si cu fondurile ce va stau la dispozitie ajutati aparitia de ziare muncitoresti si de brosuri în acest sens.
Pentru orice precautiune, însa, în special autoritatile comunale, acolo unde lucrul este mai usor de realizat, trebuie sa ia toate masurile ca serviciile publice sa functioneze, în cazul când actiunea nu si-ar produce efectele si o noua greva s-ar mai declara. Functionarea morilor, brutariilor, uzinei de apa si de iluminat, tramvaie etc. trebuie asigurata cu brate militare, sau cu personal suplimentar sau de rezerva, prezentat din vreme. Aceleasi masuri în unire cu Comandamentul militar trebuiesc luate de capii institutiilor publice ale statului, oriunde aceasta este posibil de realizat.
În fine aceasta actiune de supraveghere si de combatere a propagandei revolutionare trebuie exercitata si în rândurile celorlalte categorii de functionari si lucratori si anume:
a. în rândurile functionarilor si lucratorilor din stabilimentele industriale private, de orice natura;
b. în rândurile lucratorilor întrebuintati de mese-riasi si patroni;
c. în rândurile meseriasilor lucratori care lucreaza pe cont propriu, în pravalii sau la domiciliu;
d. în rândurile lucratorilor ambulanti;
e. în rândurile lucratorilor sau functionarilor comerciali, a functionarilor din institutiile comerciale, financiare, de banca sau de credit, ori unde se gasesc în numar mai mare si s-au produs manifestatiuni solidare cu actiunea sindicatelor si a Partidului Socialist.
Pentru organizarea sistematica a actiunii fiecarei autoritati civile si militare trebuie sa cunoasca toate stabilimentele industriale, institutiile, meseriile din judet sau din comuna. E bine a se forma tablouri pentru fiecare categorie în parte, cu indicatiunea numarului de lucratori întrebuintati, daca sunt organizati sau nu, daca fac parte din vreun sindicat, si anume care este caracterul acelui sindicat, care sunt delegatii sindicatului si agentii de propaganda, care sunt cunoscuti ca socialisti maximalisti si revolutionari. Actiunea de supraveghere si combatere trebuie exercitata înauntrul fiecarui stabiliment care a manifestat tendinte revolutionare. Actiunea sa se exercite prin elementele devotate ce se pot gasi înlauntrul fiecarui stabiliment si acolo unde focarul pare mai primejdios prin agenti acoperiti care sa intre cu titlul de functionari sau lucratori. Actiunea trebuie sa urmareasca în primul loc ca în spiritul (sters în text)
(sters în text) socialist, pentru a-i face sa manifeste hotarârea ca daca înteleg sa se organizeze în sindicate, pentru apararea intereselor lor profesionale, nu înteleg ca prin aceasta sa se angajeze si libertatea actiunii lor politice. Fiecare lucrator sa ramâna liber de a avea ideile si servi actiunea politica ce corespunde ideilor lui. Pentru aceasta trebuie urmarit ca ei sa ceara dezlipirea localurilor sindicale de localul Partidului Socialist; autoritatile trebuie sa lucreze asiduu în aceasta directie, ca sindicatele sa-si aiba localuri proprii, sa combata si sa refuze ideea unirii sindicatelor, care nu apartin aceleiasi industrii sau aceleiasi meserii.
În al doilea rând, trebuie urmarit sa se împiedice înscrierile lucratorilor si functionarilor în         Partidul Socialist, slabindu-se curentul împotriva actiunii acestui partid aratându-se caracterul lui international si revolutionar. Si pentru a dovedi aceasta se va învedera caracterul grevei de la 21 iulie, pe consideratiile mai sus aratate si prin raspândirea în rândurile lucratorilor a ordonantei Comisariatului (sters în text), dl. Chiru, care se va obtine direct de la domnia sa prin Serviciul de Siguranta Braila. Se va cauta a se obtine concursul presei si se vor face publicatiuni de contra propaganda, în afara de cele ce se vor trimite de aci. Fiecare localitate îsi va organiza propaganda dupa conditiile proprii în care miscarea se dezvolta în localitate si cu argumentele care veti gasi ca poate înrâuri mai bine spiritul lucratorilor si functionarilor. Se va destepta atentiunea lucratorilor asupra faptului ca Comitetul Uniunii Sindicatelor este politic, afiliat Partidului Socialist si, daca, sindicatele trebuie sa aiba un caracter pur profesional si de educatiune a lucratorilor, ele trebuie sa fie deschise tuturor oamenilor de bine si mai pot contribui la educatiunea lucratorilor, nu numai conferentiarilor socialisti care nu urmaresc decât un scop politic, educatia socialista a lucratorilor si dobândirea fortei lor în serviciul actiunii comuniste revolutionare. Prin aceasta se va tinde ca, chiar în sindicatele astazi rosii, sa se introduca elementele partidelor de ordine, profesori, oameni de stiinta etc. care pot contribui în mod util la educarea maselor. Daca veti izbuti în aceasta directie, veti cauta sa obtineti concursul intelectualilor din judetul dvs. si sa organizati într-alt spirit decât acel al conferentiarilor de astazi. Infiltratiunea spiritului de ordine si a desteptarii simtamântului national înauntrul sindicatelor rosii mai trebuie urmarita si prin crearea scolilor de adulti, cantinelor cooperativelor, caselor de citire. Sub influenta elementelor dvs., sa cautati a sustrage pe lucratori si functionari de sub îndrumarea Uniunii Sindicatelor si a Partidului Socialist. pretutindeni înlauntrul acestor sindicate trebuie urmarit a se produce mai întâi sciziunea si apoi cum masa mai importanta de lucratori ce ati putut câstiga sa determine desolidarizarea de actiunea comunist-revolutionara. Pentru aceasta trebuie sa luati bine seama ca elementele ce veti întrebuinta sa fie elemente abile si are sa inspire suficienta încredere.
        Pe de alta parte trebuie urmarit ca lucratorii sa ceara libera alegere a delegatilor lor si sa retraga încrederea acelora care sunt agenti militanti ai Partidului Socialist cautând a influenta alegerea delegatilor în care veti avea dvs. încredere, pentru a putea stapâni orice miscare de greva.
Prin presa, prin publicatiuni, prin consfatuiri restrânse, prin conferinte produse între rândurile lucratorilor si mai cu seama prin agenti de propaganda si de înrâurire individuala de personal sau prin agentii ce veti utiliza, veti combate cu ultima energie spiritul de greva, aratând cu însusi programul si manifestul Partidului Socialist ca greva e ceruta de ei ca mijloc de lupta politica, pe tarâm economic, iar nicicum ca mijloc extrem de realizare a drepturilor si intereselor personale ale muncitorilor. În masura legitima revendicarile profesionale au fost satisfacute pretutindeni si, totusi, agitatia în vederea unei greve generale cu caracter eminamente politic, continua. Cum în aceasta privinta în rândurile mecanicilor si functionarilor de la C.F. se gaseste un spirit sanatos, trebuie cautat ca ei sa-si întinda actiunea în atelierele cailor ferate si în alte stabilimente publice sau private, pentru a încerca solidarizarea tuturor lucratorilor sau cel putin a marii lor majoritati în acelasi spirit. În toate categoriile de lucratori si de functionari trebuie urmarit sa se câstige nucleul sanatos pentru actiunea în sensul aici indicat.
      În aceasta actiune de propaganda contra grevelor trebuie patruns adânc în spiritul lucratorilor ca grevele nu reusesc decât daca sunt drepte si pot dobândi simpatia opiniei publice. Ori, grevele continue care paralizeaza functiunea organelor care satisfac necesitatile primordiale ale statului si ale populatiunii, nu fac decât sa oboseasca si sa revolte spiritul public. Ele izbesc mai mult paturile muncitoare si populatia nevoiasa, întrucât paturile diriguitoare si cu stare sunt în masura de a preveni (sters în text) în afara ca paralizeaza aprovizionare regulata a oraselor, priveaza pe bravii ostasi în concediu de câteva zile, sa-si vada caminurile si familiile lor. Ea poate lua caracterul unui adevarat asasinat când conduce la foamete si la împiedecarea asistentei.
În afara de aceasta actiune de însanatosire a spiritului lucratorilor pe cale de propaganda, nu trebuiesc omise acolo unde necesitatea o va cere mijloacele legale de represiune. Libertatea muncii trebuie garantata si lucratorii si functionarii feriti de presiunile, violentele si amenintarile agentilor si delegatilor care voiesc a munci, într-un scop politic sau într-alt scop. Pâna la o noua legislatiune a muncii care va reglementa exercitiul dreptului de greva, dispozitiunile Legii de la 20 decembrie 1909, trebuie aplicate – art. 2 al acestei legi prevede pedeapsa cu închisoarea pentru acei care prin violenta sau amenintari, va provoca sau face sa dureze o încetare partiala sau totala a muncii pentru a impune fie muncitorilor, fie antreprenorilor sau patronilor o miscare sau ridicare de salariu, sau conventii diferite de acele adoptate.
Asupra acestei dispozitiuni trebuie atrasa atentia Comandamentelor militare si Comisarilor Regali. Când prin mijloacele de persuasiune recomandate nu veti izbuti a stapâni miscarea, veti face uz de aceasta dispozitiune si veti trimite în judecata pe grevicultori, pe agentii sau delegatii sindicatelor sau oricare altii care ar întretine spiritul de greva (sters în text) trebuie sa urmareasca de aproape pe delegatii si agentii sindicatelor si a comitetului Partidului Socialist care cutremura tara pentru a organiza pe lucratori si functionari în sindicate si printr-aceasta a organiza actiunea revolutionara. Serviciile de siguranta trebuie sa-si semnaleze reciproc plecarea si sosirea acestor delegatii sau agenti.
     Circulatiunea vehiculelor dintr-o comuna în alta, în cuprinsul unui judet, trebuie supusa controlului Jandarmeriei sau Comandamentului militar. Se va interzice trecerea delegatilor sau agentilor straini de la o localitate de la o comuna la alta, când în mod neîndoios va apare autoritatilor ca acesti agenti sau delegati sunt în exercitiul actiunii de propaganda. Aceasta masura nu trebuie sa dea loc la abuzuri si arestarile trebuie sa se produca atunci când agentul sau delegatul a fost surprins savârsind cu fapta sau cu vorba un act de nediscutat caracter revolutionar. Simplul fapt al unei conversatiuni sau a unei întâlniri nu trebuie sa dea loc la asemenea masura. Autoritatile, dupa împrejurari, vor autoriza tinerea de consfatuiri sau întruniri în timpul sederii în localitate a celor delegati sau agenti si actiunea lor se va supraveghe pas cu pas. Agentii de contrabanda utilizati trebuie sa-si exercite actiunea imediat asupra lucratorilor cu care au venit în contact. În definitiv, masurile de combatere a actiunii delegatilor si agentilor sindicalisti (sters în text) a fi luati în fiecare localitate de catre autoritatile civile de acord cu cele militare apreciind împrejurarile si (sters în text) ceea ce nu trebuie îngaduit însa sub nici un (sters în text) este ca acesti delegati si agenti sa intre în contact cu Comandamentele militare, în consfatuiri particulare.

• ANC, fond Prefectura Constanta, dosar 1/1919, ff. 146–163.
3. 1919 septembrie 2 – Adresa Politiei si Sigurantei Generale catre Prefectura Constanta cu privire la urmarirea si arestarea agentilor bolsevici si filo-bulgari.

MINSTERUL DE INTERNE
DIRECTIUNEA POLITIEI SI SIGURANTEI GENERALE
2.9.1919
Personal-Confidential
DOMNULE PREFECT,

Avem onoarea a va ruga sa binevoiti a dispune prin oganele administrative, de Siguranta si Jandarmerie, sa se ia masuri urgente si serioase pentru urmarirea si arestarea agentilor de propaganda bolsevica si filo-bulgara trimisi în tara de centrele de propaganda din Varna si Burgas si de comitetul Societati ,,Dobrogea” sau alte organizatiuni similare de peste granita.
Printre cei veniti deja în tara în scopul sus aratat, va semnalam pe urmatorii indivizi, care vor fi arestati deîndata, avizându-ne telegrafic:
1. Enciu Ghencev, 35–36 ani, mijlociu, par rosu, mustata mica tunsa, fata rosie cu pistrui mici. A trecut Dunarea cu barca pe la Rusciuk, la 25 februarie a.c., luând directia Bucuresti-Buzau-Braila si urmeaza a se înapoia prin Dobrogea.
2. Krum Ivanov de origine polonez, dezertor, fost în banda lui Racovski la Odesa în 1917; vârsta 24–25 ani, destul de înalt, saten, mustata mica, parul pieptanat cu carare la dreapta, fata putin bruna, vorbeste perfect limbile româna, rusa si bulgara.
A fost intrat în tara la 27 februarie pe soseaua Varna-Dobrici.
3. Nicoln Rahagiski, 34–35 ani, înalt, parul negru pieptanat în sus, ochi mici, negri, mustatile castanii, putin tunse, fata lunguiata, barba, putin brun.
4. Boiu Oficev, 23–24 ani, mijlociu parul castaniu, carare în dreapta, ochii verzi mari, mustati mici blonde castanii, fata ovala-blonda.
5. Jeciu Mihalov, 32 de ani, înalt, parul blond tuns mic, ochii albastrii, ras complect, fata blonda.
Cei trei din urma au plecat în ziua de 14 martie a.c. din curtea hotelului Pristav din Varna, cu carute dobrogene, pentru a intra în tara pe soseaua Dobrici. Ei sunt oameni inteligenti si vorbesc bine româneste.
ss/indescifrabil

4. 1919 septembrie 21 – Nota Politiei si Sigurantei Generale catre Prefectura Constanta pentru arestarea dezertorilor din marina militara româna.

MISTERUL DE INTERNE
DIRECTIUNEA POLITIEI SI SIGURANTEI GENERALE
Personal- Confidential

Va rog sa binevoiti a dispune, prin organele (sters în text) de Siguranta si Jandarmerie, sa se ia masuri pentru numitii Gh. Baciu, de fel din Braila, dezertor; Stroici, mecanic în atelierele Santierului ,,Fernic” din Galati, revolutionar al lucratorilor; Ioan Popovici, casatorit, a fost condamnat 10 ani închisoare si a evadat; Jean, telegrafist (sters în text) pe Elisabeta; Tusca, mecanic, dezertor din marina militara si, (sters în text) cazangiu pe vaporul Împaratul Traian.
Toti acesti indivizi ne-au fost semnalati ca au facut parte din comitetele revolutionare bolsevice din Odesa si au terorizat românii aflati acolo, care au fost arestati si maltratati de (sters în text), dupa arestarile acestora.
Vom fi avizati telegrafic îndata ce vreunul din ei va sosi în localitate.

ss/indescifrabil

• ANC, fond Prefectura Constanta, dosar 1/1919, f. 41.

5. 1919 septembrie 27 – Nota Politiei si Sigurantei Generale cu informatii despre miscarea socialista din Bulgaria.

MISTERUL DE INTERNE
DIRECTIUNEA POLITIEI SI SIGURANTEI GENERALE

Avem urmatoarele informatiuni despre miscarea socialista din Bulgaria:
În Bulgaria sunt doua grupe socialiste: ,,latii” si ,,strâmtii”. Primii, minimalisti, ceilalti maximalisti (teroristii bolsevici).
Minimalistii lucreaza în mod lent si treptat, pe când ceilalti vor ca realizarea programului lor sa se faca imediat prin teroare.
Majoritatea o formeaza ,,largii” (minimalistii social-democrati) care au în guvern patru ministrii.
Sediul acestei grupari este la Sofia.
Miscarea bolsevica din Bulgaria are ca centre Sofia, Varna, Rusciuk, Nova, Stara Zagora, Iambol, Sliven, Gabrova si Pernic iar ca sef al gruparei este Blagoev.
Acestia s-au manifestat în zilele de 3-4 martie, fiind provocati de Dimitrov, deputat si dr. Teniu Socalov.
Revolta aceasta a fost reprimata de catre soldatii bulgari.

6. 1920 septembrie 2 – Nota Directiei si Sigurantei Generale cu informatii privind trimiterea în tara a noi agenti de propaganda de catre Comitetul Comunist Rus.

Nr. 44.126
Directia Politiei si Sigurantei Generale
Catre
Politia Portului Braila

Comitetul Comunist Rus din Viena are intentia de a trimite în Galitia de Est si în nordul Bucovinei agenti de propaganda, pentru a pregati populatia în vederea unei revolutii. În acelasi timp, acestia urmeaza sa faca legatura între organizatiile bolsevice din România, Ungaria si Austria.
Printre cei destinati a veni mai curând în tara se numara Alperu Breim si Josef Ibugeesberger.

ss/indescifrabil

• AMBr, fond Politia Portului Braila, dosar 25 B/1929, ff. 86–87.
7. 1921 mai 9 – Nota Diviziei de Mare catre Capitania Portului Constanta cu informatiile trimise de Inspectoratul Marinei pentru supravegherea navelor straine sosite în port.

Am onoarea de a trimite în copie informatiunile trimise cu Ordinul Inspectoratului Marinei nr. 2/1921 – secret, rugandu-va sa binevoiti a lua masuri discrete prin organele de legatura ale dvs. despre vasele care sosesc în port, asupra chestiunilor ce privesc informatiunile aratate a ni le comunica, pentru a se lua masuri de urmare.
Din ordin
Sef Stat Major
ss/indescifrabil

Copie dupa Ordinul Nr. 2, Secret, din 20 aprilie 1921 al Inspectoratului Marinei catre Divizia de Mare:
Am onoarea a înainta copie dupa nota informativa data de Subinspectoratul General de Siguranta Constanta, cu rugamintea sa binevoiti a dispune pe cât este posibil sa fie controlata, prin informatiuni luate de la vapoarele ce ating portul Constanta.
Din Ordin
p. Seful de Stat Major al Marinei.
ss/indescifrabil

13 aprilie 1921
Subinspectoratul General de Siguranta Constanta raporteaza cum comandantul unui vas care vine de la Odesa în trecere spre Burgas, da urmatoarele informatiuni: bolsevicii continua sa întareasca cu trupe si artilerie mare, frontul Nistrului; prin Odesa trec mereu spre Nistru baterii de artilerie, infanterie si cavalerie, care vin din Crimeea.
Divizia 5-a din Odesa a plecat spre Nistru pe la mijlocul lunii martie.
Trupele sunt cantonate prin diferire comune din vestul Ukrainei.
Flota bolsevica dispune de 2 (doua) submarine în buna stare, care fac politia marii în regiunea Odesa-Cetatea Alba si merge pâna în dreptul Sulinei.
Unul din submarine a fost adus din (sters în text) Cronstadt, iar celalalt a ramas în santierele de la (sters în text) de la Denichinisti.
În Santierele Navale din Nicolaevsk, se construiesc în present 12 submarine si un (sters în text), iar în santierul din Odesa se repara un submarin care fusese înecat de Dechin, la parasirea Odesei.

ss/indescifrabil

• ANC, fond Capitania Portului Constanta, dosar 3/1921–1923, ff. 44–45.

8. 1921 august 1 – Circulara nr. 3 a Inspectoratului General al Navigatiei si Porturilor catre Capitania Portului Constanta în vederea sprijinirii actiunilor agentilor de siguranta pentru prevenirea atentatelor.

INSPECTORATUL GENERAL al NAVIGATIEI si PORTURILOR
Nr. 3
Galati, anul 1921, luna august, ziua 1
Confidential

Comunicandu-va alaturat copie dupa adresa Ministerului de Interne (Directiunea Politiei si Sigurantei Generale) Nr. 42.549 S. din iulie 1921, vi se recomanda a da concursul agentilor de siguranta în cercetarile ce se vor întreprinde pentru descoperirea autorilor si prevenirea atentatelor.

9. 1921 august 23 – Nota Inspectoratului General al Navigatiei si Porturilor catre Capitania Portului Constanta pentru urmarirea activitatii coman-dantilor navelor straine sosite în port.

Ministerul Lucrarilor Publice Galati 23 august 1921
Directiunea Generala a Apelor si a Cailor de Comunicatie pe Apa
Inspectoratul General al Navigatiunei si Porturilor
Nr.8 SECRET
Capitaniei Portului Constanta

Conform Adresei Inspectoratului Marinei, Serviciul Stat Major Nr. 66/1921, binevoiti a urmari foarte discret activi-tatea comandantilor de vase straine de razboi, raportând acelui serviciu în scris (dupa ce conform Ordinului circular Nr. 4.722 din 15 august veti comunica telegrafic sosirea) asupra rostului stationarii în apele noastre al acestor vase.
Aceste informatiuni, cum si acele despre care trateaza Ordinul nostru circular Nr. 4.722/1922, se vor comunica si acestui Inspectorat în scris, adica nu telegrafic.
INSPECTOR GENERAL
ss/indescifrabil

• ANC, fond Capitania Portului Constanta, dosar 3/1921–1923, f. 56.
10. 1921 august 25 – Circulara nr. 9 a Inspectoratului General al Navigatiei si Porturilor cuprinzând ,,Prescriptiunile comuniste în scop de a scapa de control în porturile straine”.

Inspectoratul General al Navigatiei si Porturilor
Nr. 9, Galati, anul 1921, luna august, ziua 25

CAPITANIEI PORTULUI CONSTANTA
Vi se trimite în copie alaturata prescriptiune comunista, binevoind a elibera câte o copie Biroului vamal si Serviciului pasapoartelor din acel port daca nu le va fi primit si dânsele.
Inspector General

Prescriptiuni comuniste în scop de a scapa de control în porturi straine

1. Dupa ce documentele bordului vor fi fost transmise în mod automatic noului proprietar, el va putea dupa ce va fi intrat în posesea bunului sau, sa navigheze sub pavilionul de care s-a servit posesorul sau.
2. Pentru vasele cu pânze, va fi usor de intrat noaptea în toate porturile fara a fi semnalat si sa arunce ancora la locul somat dinainte. Încarcatura indispen-sabila va putea atunci sa fie transportata pe uscat înainte de venirea vamesilor dimineata.
3. Încarcatura va putea fi descarcata în vapoare mari în partea vasului dinspre mare, iar îmbarcarea marfurilor se va putea efectua în acelasi fel.
4. De obicei, nu este pe bord decât un singur functionar pentru examinarea documentelor, încarcaturii si echipajului vasului si acest fuctionar poate fi usor înselat.
5. Debarcarea pasagerilor, dupa ce vasul a aruncat ancora, e foarte usor de efectuat. Totusi, aceasta se poate face numai în Estonia.
6. În Letonia, în Finlanda, la Dansig, unde examenul este mai sever, trebuie procedat în felul urmator:
Vasul trebuie înregistrat fie într-un port estonian, fie într-un port finlandez si apoi expediat de la Narva la Dansig cu o încarcatura de lemn (dupa declaratia oficiala).
Astfel, literatura secreta etc. va putea fi ascunsa în mod efectiv. Daca echipajul e prevazut cu pasapoarte estoniene sau finlandeze nu se vor ivi banuieli.
7. Va fi foarte usor echipajului sa transporte pe uscat literatura etc., întru-cât bastimentele cu pânza ancoreaza de obicei în partea exterioara a portului, departe de vasele mari si nu atrag atâta atentie si
întru-cât e usor sa mituiesti un singur functionar sau un singur martor.
8. Toti agentii care vor fi trimisi în expeditie vor putea fi prevazuti cu documente personale în felul urmator:
a. Functionarii de pe coasta vor fi ademeniti sa cedeze documentele cu bautura. Îndata ce vor fi predate documentele lor, acesti functionari vor fi pusi în stare de arest pe bord si nu li se va da drumul decât în Rusia. Acest procedeu este eficace spre ai împiedica de a vorbi în urma.
b. Proprii nostrii oameni vor putea fi trimisi pe uscat în spitale, prevazuti cu documente false. Pâna ce vasul va putea parasi portul si pâna la înapoierea lui, oamenii nostrii vor putea lega relatiuni cu amicii nostri de pe uscat si sa organizeze o retea de agenti. Agentii care vor opera pe uscat vor trebui sa cunoasca limba si obiceiurile tarii. Când vasele vor face escala în porturile mentionate, agentii vor trebui de fiecare data sa fie prevazuti cu barcile necesare. Agentii trebuie alesi cu îngrijire caci cea mai usoara greseala poate pierde întreaga organizatie. Trebuie sa se dea atentie speciala pentru Reval, Riga, Helzingfort si Danzig.
Agentii porturilor vor alege (sters în text) bastimentelor. Vasele în chestiune vor fi amenajate în mod special în vederea transporturilor clandestine de literatura si alte obiecte prohibite. Capitanii de vase vor fi finlandezi sau estonieni, dupa pavilionul care-l va arbora vasul si absolut necesar ca ei sa fie comunisti încercati.
Echipajele vor fi compuse din comunisti si pentru fiecare vas, majoritatea oamenilor va trebui sa apartie nationalitatii careia apartine pavilionul.
Pentru a evita de a atrage atentia, vasele nu vor stationa mult prin porturi. Echipajele se vor purta la fel ca si echipajele celorlalte vase care navigheaza sub acelasi pavilion. Vizitele pe care aceste vase le vor face în porturile Rusiei, se vor tine secrete.
Intermedierile cu agentii vor avea loc departe de vas.
(Rapoartele trimise de catre Serviciile de Informatiuni din strainatate)

11. 1922 iunie – Fragment din Rezolutia cu privire la situatia din Balcani adoptata la a IV-a Conferinta a Federatiei Comuniste Balcanice.

CONFERINTA FEDERATIEI COMUNISTE BALCANICE
Rezolutia cu privire la situatia din Balcani
ÎN ROMÂNIA
(…)
2. România devastata de catre razboiul care a fost dus pe teritoriile ei si încarcata cu mari datorii de catre Antanta, devine totusi o prada neputincioasa în mâinile capitalului antantist si aceasta în ciuda aparentelor sfortari pe care le face burghezia ei de a se elibera de sub tutela capitalului francez si englez, care patrunde repede în tara, acaparând marile întreprinderi industriale de petrol, minele s.a.m.d.
Pentru a preîntâmpina revolutia taranilor iobagi, care îndata dupa razboi devenise de neînlaturat, boierii si capitalistii români au fabricat o reforma agrara prin care marii proprietari români cedeaza taranilor o parte din pamânt în schimbul unei plati grase. Prin aceasta taranii trec de sub exploatarea boierilor, sub aceea a bancilor. Din aceasta reforma agrara, care în realitate nu e altceva decât o specula în stil mare, cei ce trag profitul cel mai mare sunt boierii si capitalistii. Numai unui mic numar de tarani i-a fost de un adevarat folos. Pamântul capatat cea mai mare parte însa, nu poate fi eliberata din iobagie prin exproprierea actuala. Aceasta se refera fie la acei care, cei mai multi, au primit prea putin pamânt sau care din motive economice nu-si pot pastra pamântul sau nu-l pot lucra, fie la acei care atât de multi nu au primit de loc pamânt.
De altfel, chiar a doua si completa expropriere nu ar putea împroprietari toti taranii.
Industria tarii a capatat o mare extindere prin anexarea în urma razboiului a noi tinuturi industriale.
Proletariatul orasenesc a început sa joace prin aceasta un rol mai important, iar avangarda clasei muncitoare capata forme noi. În acelasi timp, exploatarea maselor muncitoare si taranesti devine tot mai nerusinata.
Sprijinita pe un regim de salbatic de prigoana si teroare, puterea oligarhiei capitaliste boieresti exprima nemultumirile crescânde ale claselor exploatate ca si minoritatile nationale: rusi, ucraineni, unguri, bulgari etc., pe care le-a cucerit cu forta.
(…)
6. Politica nationalista a burgheziei balcanice a suferit o înfrângere completa. Aceasta politica n-a dus la unificarea nationala si la eliberare, ci s-a terminat cu o noua farâmitare si divizare si cu o noua înselaciune economica si nationala a popoarelor balcanice. Razboaiele îndelungate, nu numai ca n-au rezolvat chestiunea nationala în Balcani, ci au îngreunat-o si înasprit-o si mai mult. Burghezia nationalista exploateaza aceasta situatie, pentru a zgândari din nou dusmaniile si rivalitatile nationale dintre popoarele balcanice, pentru a înflacara din nou iredentismul, si, sub valul eliberarii nationale, sa reînceapa vechea ei politica de cucerire care a dus la devastare, farâmitarea si subjugarea tarilor balcanice.
Regimul de violenta pe care îl duce burghezia sârba în Macedonia, cum si agitatia nationalista a burgheziei bulgare, ridica din nou chestiunea Macedoniei, care ameninta sa înaspreasca si mai mult relatiile dusmanoase si sa duca chiar la un conflict armat între Serbia si Bulgaria. Chestiunea Traciei si Dobrogei maresc înca rivalitatile si pregatesc noi conflicte între Bulgaria de o parte si Grecia si România de alta. Chestiunea Albaniei, a orasului Fiume etc. ameninta relatiile pasnice între Iugoslavia si Italia.
Politica deznationalizarii si a terorii fata de minoritatile nationale are ca urmare emigrarea lor silita; sute de mii de bajenari din fiecare tara balcanica, îsi parasesc câmpurile, se expun unor mizerii înfricosatoare, marind în acelasi timp crizele, în celelalte tari balcanice. Chestiunea eliberarii nationale nu poate fi rezolvata decât prin revolutia proletara care va constitui Republica Socialista Federativa a Sovietelor din Balcani.
7. Antanta a reunit noile state balcanice si duna-rene, formate de pe urma desfacerii monarhiei habsbur-gice, într-un bloc al Micii Antante – formate din Iugoslavia, România si Cehoslovacia, i-a pus completa ei dependinta, îndreptându-l nu numai împotriva Ungariei si Germaniei, ci, mai ales, împotriva Rusiei. Antanta mai respinge în aceeasi directie si pe celelalte state din sud-est sau din Balcani, cum ar fi: Ungaria, Polonia si Bulgaria, pe care le-a legat între ele si ca statele Micii Antante printr-o serie de tratate militare secrete, ce au drept scop pregatirea unui viitor razboi, contrarevolutionar împotriva Republicii Sovietice Ruse.
Asemenea tratate s-au încheiat între România, Iugoslavia si Grecia si, tot în acelasi scop s-au încheiat conventiuni între Wranghel si guvernele iugoslav si român.
Guvernele statelor balcanice si dunarene sunt niste unelte oarbe în mâinile Antantei. Clasele stapânitoare din aceste state, burghezia si marii proprietari de pamânt au renuntat la orice politica neatârnata, ele au vândut imperialismului Antantei independenta popoarelor lor în schimbul sprijinului financiar si armat de care au nevoie pentru a-si mentine stapânirea ruinata asupra claselor exploatate si popoarelor asuprite.
Cu toate acestea, statele Marii si Micii Antante, nu sunt cu totul de acord în politica lor balcanica. Rivalitatea crescânda dintre ele a iesit cu totul la iveala la conferinta de la Geneva.
Franta care a bagat zeci de miliarde în datoriile de stat ale tarilor balcanice si de sud-est si al caror capital bancar si industrial, patrunde cel mai repede în aceste tari, Franta se sforteaza, sa cucereasca cu totul aceste tari, iar pe popoarele lor sa le utilizeze în modul cel
mai nerusinat pentru politica ei imperialista si contrarevolutionara.
Anglia, care se vede amenintata de superioritatea militara si economica a Frantei în tarile Europei Centrale si de Sud-Est cum si în Balcani si lovita în interesele ei, care nu urmaresc atât cucerirea directa a acestor tari, cât întretinerea lor ca piete de desfacere pentru marfurile si capitalurile sale, Anglia cauta ca printr-o politica de promisiuni si de amenintari, de intrigi si zigzag-uri (când încolo, când încoace) fata de statele dunarene si balcanice, sa le sustraga de sub influenta Frantei. În mod clar reiese antagonismul, potrivnicia dintre Franta si Anglia, în politica lor fata de Turcia, dupa disparitia adversarilor, imperialisti mai importanti din rasaritul apropiat – Germania si Rusia tarista – Anglia vrea sa se foloseasca de superioritatea ei actuala pentru a împarti Turcia, retinând pentru sine partea leului, punând mâna pe Constantinopol si pe Dardanele pentru a-si asigura astfel drumul pe uscat spre coloniile ei asiatice. Iar Franta, sub masca integritatii Turciei, îsi apara capitalurile investite în datoriile de stat turcesti si politica sa coloniala în Asia Mica.
Nici statele Micii Antante nu sunt lipsite de neîntelegeri politice între ele. Cehoslovacia, din pricina grelei crize prin care trece industria ei dezvoltata, se vede silita sa lege relatii comerciale cu Republica Sovietica Rusa si sa restabileasca cu dânsa relatii pasnice; România, dimpotriva, anexându-si Basarabia si alte teritorii straine, duce o politica obraznica si provocatoare fata de Rusia.
Boierii români, industriasii cehoslovaci, sovinistii sârbi socotesc Ungaria drept prada lor viitoare; iar fata de Bulgaria, burghezia nationalista a Iugoslaviei, Greciei si României nu a renuntat la nimic din intentiile lor cuceritoare.
Ea ramâne izolata, ca o unealta, lipsita de vointa, la discretia Frantei si a Angliei, care se folosesc de dânsa pentru politica lor imperialista si contrarevolutionara în Balcani, cum si pentru exploatarea rivalitatilor lor fata de Rusia.
ANTANTA COMANDA REACTIUNEA ÎMPOTRIVA
MUNCITORIMII BALCANICE

8. Ca sa curete drumul pentru politica ei contrarevolutionara în Balcani, ca sa prefaca tarile balcanice în coloniile sale si ca sa atraga popoarele balcanice într-un razboi împotriva Republicii Sovietice Ruse, Antanta vrea sa zdrobeasca în întregime lupta clasei muncitoare si partidele comuniste în Balcani, care singure si numai ele lupta pentru mentinerea independentei si a pacii popoarelor balcanice.
Pentru ajungerea acestor scopuri ale sale, imperialistii Antantei gasesc sprijinul complet al burgheziilor balcanice reactionare si tradatoare care, dupa completul faliment al politicii lor nationaliste si, ca un calau platit al imperialismului Antantei si al contrarevolutiei internationale îsi mai pot sprijini domnia lor peste popoarele balcanice ruinate numai cu o teroare sângeroasa fata de lucratori si tarani.
Burgheziile româna si sârba care au iesit din razboi învingatoare si care mentin ca auxiliare ale Antantei, o armata si jandarmerie si mai numeroasa decât înainte de razboi, au întreprins cele dintâi o cruciada salbatica împotriva partidelor comuniste din tarile lor. Ele au organizat provocatiuni, au executat arestari în masa, au supus pe lucratorii militanti la torturi grozave, au înscenat procese tendentioase, au pregatit asasinate împotriva comunistilor, au distrus organizarea muncitorilor, au rapit drepturile de vot, libertatea presei si a întâlnirilor, le-au ridicat deputatilor comunisti mandatele, cu un cuvânt, nu s-au dat înapoi din fata crimelor celor mai mari, mai lase si mai grozave pentru a înabusi miscarea comunista revolutionara.
Dupa ce ultima sa aventura sângeroasa în Asia Mica a sfârsit cu un complet fiasco si cu sacrificarea nesocotita a poporului grec, burghezia greaca a recurs la violentele cele mai necrutatoare, la un regim de exceptie fata de Partidul Comunist Grec, pentru a înabusi nemultumirea crescânda si lupta maselor muncitoare.
Burghezia bulgara a încercat sa faca acelasi lucru cu ajutorul partidelor "de stânga”. Înfrângerea Bulgariei în razboi si dezarmarea ei au zdruncinat domnia si au micsorat puterea burgheziei bulgare. Datorita organizarii sale puternice si tacticei sale încercate, Partidul Comunist Bulgar a putut sa utilizeze criza si nemultumirile maselor muncitoare, provocata de razboi pentru a-si înmulti de mai multe ori forta, pentru a crea o miscare considerabila în tara aceasta mica si, în acest chip a reusit sa respinga pâna acum loviturile reactiunii burgheze.

12. 1923 februarie 15 – Articolul Situatia generala în Balcani publicat în „Socialismul”.

Confirmând din nou rezolutiile Conferintei a IV-a a Federatiei Comuniste Balcanice, care a avut loc la Sofia în iunie 1922 si bazându-se pe aceleasi rezolutii, Conferinta a V-a declara cele ce urmeaza asupra noilor evenimente survenite de la sus-zisa conferinta.
I.
Singura salvare: Republica Sovietica Balcanica

1. Înfrângerea Greciei, urmare a politicii criminale si aventuriere a burgheziei nationaliste grecesti, a modificat atât situatia din Grecia cât si aceea din peninsula Balcanica în general. Dupa înfrângerile politicii nationaliste cuceritoare a burgheziei în 1913 si 1918, a burgheziei sârbe în 1915–1918 si a burgheziei române în 1916–1918, înfrângerea Greciei în 1922, demonstreaza în mod definitiv tuturor popoarelor balcanice, ca politica nationalista cuceritoare a burgheziei si dinastiilor balcanice, duce aceste popoare – în ciuda succeselor lor vremelnice în cutare sau cutare tara – în mod inevitabil catre catastrofe consecutive, catre ruina si catre dezastre înfricosatoare. Înfrângerea Greciei, este o noua dovada de falimentul politicii nationaliste cuceritoare a burgheziei balcanice si o noua confirmare a politicei pentru Republica Sovietica Federativa Balcanica, urmata de catre Partidele comuniste din Balcani.
(…)

13. 1923 martie 15 – Nota Prefecturii judetului Constanta catre Capitania Portului Constanta cu informatiile privind actiunile greviste ale C.C. al P.C.dR. în portul Constanta.

Ministerul de Interne cu Ordinul cifrat Nr. 14.462/923, ne încunostiinteaza ca are informatiuni cum Comitetul Central al Partidului Comunist ar fi organizat o propaganda prin curieri astfel încât cu ocazia votarii proiectului de Constitutie, sa provoace o greva demonstrativa de 10–30 minute.
De asemenea, cu acelas prilej, aceiasi organizatie politica impreuna cu altele afiliate, cauta sa intensifice propaganda de împingere la dezordine.
Facîndu-va si dvs. cunoscut cele mai de sus, cu onoare va rog sa binevoiti a observa orice tentative de asemenea natura care s-ar produce prin personalul de sub conducerea dvs, totodata pe cât posibil, a împiedica aceste încercari fie de greva demonstrativa, fie la dezordine.
Am gasit necesar a va comunica cele de mai sus pe de o-parte fiindca acesta e spiritual ordinului de mai sus, iar pe de alta, stiind ca se pot gasi printre personalul de sub conducerea dvs. unele elemente în legatura cu organizatia centrala comunista.

Confidential
16/4/923
D-l ministru de Interne ne comunica Ordinul Nr. 1.605 din 13 aprilie pe care îl aduc în întregime la cunostinta dvs.
Cunoasteti solicitudinea care guvernul o are pentru fuctionari. Astfel, din disponibilitatile bugetare s-a destinat un fond de 500 milioane lei pentru îmbunatatirea situatiei lor materiale ramânând ca repartizarea acestui fond sa se faca neîntârziat. Pe de alta parte, Statutul functionarilor este definitiv alcatuit si va veni în dezbaterile Camerilor în actuala sesiune. Statutul astfel cum se prezinta, satisface cele mai legitime cerinte ale functionarilor, întrucât îi garanteaza în contra oricarui arbitrar administrativ, le reglementeaza avansarea si stabilitatea lor în functiune.
Cu toate aceste masuri menite sa asigure functio-narilor viata în conditii multumitoare se cauta de anu-mite persoane calauzite de interese straine acestui corp, sa se agite masele slujitorilor statului îndemnându-i chiar sa proclame greva cu prilejul congresului ce au fixat pentru ziua de 22 aprilie.
Pentru a preveni o asemenea eventualitate daunatoare atât ordinii în stat cât si celor dintre functionari care ar cadea victime agitatorilor, avem onoarea a va ruga sa binevoiti a-i sfatui sa nu ia parte la congresul de la 22 aprilie, care nici nu este autorizat de guvern, ci sa astepte încredintati înfaptuirea îmbunatirilor promise a se aduce situatiunei lor.
Veti supraveghea starea lor de spirit si în caz când veti constanta ca este posibilitatea grava de a interveni cu toata autoritatea pentru a împiedica producerea ei.
În aceasta privinta veti lucra de acord cu sefii de servicii ale autoritatilor dependente de celelalte ministere.
Urmator acestui ordin voi veni spre a avea o convorbire cu Dvs.
PREFECT
N. Negulescu
PREFECTURA JUDETULUI CONSTANTA
Se publica spre stiinta tuturor autoritatilor locale urmatoarul comunicat:
Guvernul nu admite ca functionarii publici sa participe la un congres care se tine pe temeiul declararii grevei. Aceasta participare este socotita de catre guvern ca o amenintare a intereselor statului si, prin urmare, se crede dator ai convinge si a lua toate masurile pentru impiedicarea pe toate caile o unor asemenea fapte.
p. conformitate N. Negulescu

• ANC, fond Capitania Portului Constanta, dosar 3/1921–1923, f. 49.

14. 1924 martie 25-26 – Articolul Rusia sovietica este aparatorul tuturor popoarelor oprimate aparut în ziarul „Socialismul”.

Am vazut ca Rusia Sovietica, contrar celei tariste, este preocupata exclusiv de organizarea societatii socialiste. Cerintele noului sistem economic si social-politic, ce-i sta la baza, sunt în contrazicere cu orice aspiratiuni imperialiste. ,,Imperialismul sovietic” este una din nenumaratele nascociri ale burgheziei.
Pe când diplomatia tarista subordona toata politica externa rusa intereselor clicii capitalistilor si feudalilor, Puterea Sovietica subordoneaza politica sa externa numai intereselor muncitorilor si taranilor din Rusia. Primul semn de viata al Sovietelor în politica externa a fost strigatul catre toate popoarele lumii: ,,Pace fara anexiuni si despagubiri! Anularea oricaror datorii de razboi”.
Pentru realizarea acestor cerinte, muncitorii si taranii rusi au facut sfortari supraomenesti, s-au ridicat de la mic pâna la mare, pentru a respinge atacul capitalului mondial coalizat, hotarât sa înabuse în sânge primul stat proletar. Caci Puterea Sovietelor nu a avut de dus razboiul civil numai cu capitalistii si mosierii rusi. În ajutorul acestora au sarit capitalistii din toate tarile.
De partea Rusiei Sovietice însa a sarit proletariatul international care a facut tot ce a putut în acele momente, pentru apararea si întarirea Revolutiei Ruse: caci proletariatul international simtea ca mentinerea si întarirea Rusiei Sovietice asigura propria sa dezrobire. Proletariatul international dupa razboi a dat dovada de atâta spirit de sacrificiu, de atâta vointa de lupta, încât, daca n-ar fi intervenit tradarea cauzei proletare de catre social-democrati, revolutia sociala europeana i-ar fi urmat celei ruse.
Pe de alta parte, Rusia Sovietica, un corp strain în mecanismul economic si politic al capitalismului în declin, nu va putea realiza în întregime societatea comunista în Rusia decât atunci când revolutia sociala va învinge în toata lumea.
Astfel, interesele clasei muncitoare internationale si ale Rusiei Sovietice sunt aceleasi. Interesele Rusiei ca stat proletar nu se pot ciocni niciodata cu interesele revolutiei sociale. Dimpotriva, Rusia Sovietica devine fortareata, centrul de strângere si organizare a tuturor fortelor revolutiei sociale. Clasa muncitoare internationala o pazeste ca ochii din cap, catre ea îsi îndreapta speranta, asteptând cel mai mare ajutor, toate nationalitatile oprimate, toate popoarele coloniale pe care capitalismul le-a înjugat la carul sau de aur.
Si, din primul moment al fiintarii sale, Puterea Sovietica n-a înselat aceste sperante.
Ea a lansat si realizat lozinca: ,,Dreptul de autodeterminare integrala a popoarelor!”. Puterea Sovietica a consimtit la deslipirea de Rusia a atâtor popoare. Ea a aparat si apara cu abnegatie popoarele coloniale, a sprijinit din rasputeri lupta de eliberare a poporului turc, dupa cum sprijina neconditionat acum si miscarea si emanciparea poporului chinez. Puterea Sovietica a intervenit cu hotarâre întotdeauna, când a fost vorba de apararea nationalitatilor si popoarelor oprimate de imperialism.
Punctul de vedere al Sovietelor asupra Basarabiei este conform cu linia generala a politicii externe sovietice. Rusia Sovietica va respecta vointa poporului basarabean, orice ar voi acesta sa hotarasca si chiar daca prin votul poporului sau, Basarabia s-ar dezlipi complet de Rusia.
Oligarhia româna se simte însa cu musca pe caciula. Pentru dânsa, libera hotarâre a poporului este o imposibilitate, tot asa ca si alegerile libere. Într-adevar, Basarabia, ca si celelalte provincii anexate, a suferit în sase ani de domnie a oligarhiei române, mai mult decât în cei 100 de ani ai stapânirii tariste.
Politica economica de jaf nerusinat, practicata aici de imperialismul român ca într-o tara inamica invadata în mod provizoriu, asuprirea salbatica a nationalitatilor, rapirea oricaror drepturi cetatenesti taranimii si muncitorimii, metode de administratie incapabila si corupta, starea de asediu înasprita, viata cetatenilor la dispozitia oricarui jandarm, acest iad a ridicat împotriva imperialismului român întreaga populatie basarabeana fara deosebire de clasa.
Un taran spunea: ,,Am ajuns pâna acolo, ca ne vine sa strigam mortilor: – sculati din mormintele voastre ca sa intram noi.”
În Basarabia într-adevar domneste liniste de cimitir. ,,Nici un glas de protestare, nici cel mai mic suflu de bolsevism”. Aceasta o recunosc si cei putin burghezi cinstiti care se exprima: ,,trebuie sa câstigam simpatia poporului din Basarabia”.
Partidele politice burgheze sau mic-burgheze din România, nu numai ca n-au miscat macar un deget pentru usurarea minima a situatiei nenorocite din Basarabia, dar au aprobat fara rezerve si cu tarie ,,politica de consolidare nationala” a imperialismului român.
Devine mereu mai limpede: oligarhia, burghezia – clasele stapânitoare din România – nu pot pastra unitatea nationala decât prin baioneta. N-au autoritate de a putea striga lumii, ca poporul român, liber sa-si spuie dorinta, voieste mai departe starea actuala.
Singur, Partidul Comunist, care nu exprima nici imperialismul oligarhiei române, nici politica ,,imperialista” Sovietica, ci este portcuvântul muncitorimii de la orase si sate, lupta pentru emanciparea provinciilor anexate pe baza ,,dreptului de autodeterminare pâna la deslipire”.
Guvernul Muncitoresc si Taranesc, pentru care lupta Partidul Comunist, va face o realitate din principiul de autodeterminare si acel guvern va putea tocmai de aceea sa fie guvernul Unitatii Nationale.

Timotei Marin
• ,,Socialismul”, anul XIX, nr. 33 si 34 din 25 si 26 martie 1924.
15. 1924 aprilie 10 – Articolul Pentru ce înasprirea starii de asediu? publicat în „Lupta comunista”.

PENTRU CE ÎNASPRIREA STARII DE ASEDIU ?
Ce sta la baza masurilor dictatoriale luate de oligarhie împotriva miscarii muncitoresti

De la primele cuvinte spuse în Camera de catre dl. Tatarascu, subsecretar de stat la Interne, în privinta aplicarii masurilor exceptionale, ne-a facut sa credem ca ele vor fi îndreptate împotriva altora, decât a Partidului Comunist si a întregii miscari muncitoresti. Ceea ce s-a întâmplat din primul moment al înaspririi starii de asediu, perchezitiile, descinderile, sigilarile la unele locuinte ale tovarasilor de ai nostri si la localurile noastre. Ca si expulzarea ilegala a tovarasului Lestean, redactor la ziarul „Munkas”, am dovedit complet ceea ce am asteptat noi a fost întocmai îndeplinit.
Oligarhia care dispune de forta armata si de complicitatea celorlalte partide ce se pretind democrate ca si de sprijinul presei asa-zise independente nu putea îngadui ca în fata ei sa stea luptând, un partid comunist, singur în stare sa se aseze în fata maselor pe care sa le conduca la lupta de rasturnare a oligarhiei.
Oligarhia crede ca momentul pentru sugrumarea Partidului Comunist, este acum venit, în urma atitudinii deschise pe care „Socialismul”, gazeta partidului nostru a avut-o în chestia Basarabiei.
Lovitura data acum, era de mult planuita dar daca oligarhia crede ca atitudinea noastra în chestia Basarabiei poate fi un motiv trebuie sa stie toti ca o gazeta este îngreunata si un partid înabusit pentru ca a sustinut sus si tare dreptul popoarelor de a hotarî singure soarta lor, pentru ca s-a ridicat cu hotarâre contra asupririi minoritatilor nationale si a cerut plebiscit, forma democratica afirmata sub presiunea revolutionara a maselor, dar calcata apoi de burghezia internationala si sustinuta azi pretutindeni în chestia minoritatilor nationale si a coloniilor de toate partidele comuniste din lume.
Sa se stie ca oligarhia din România, sugrumând un partid si presa care a sustinut si sustine dreptul popoarelor de a hotarî singure soarta lor, gâtuie orice tendinta de libertate a nationalitatilor minoritare.
Dar starea de asediu si masurile exceptionale nu sunt îndreptate numai contra Partidului Comunist ca atare, ci si împotriva miscarii sindicale muncitoresti.
Descinderea si sigilarea pentru un timp a localului sindicatelor din str. Academiei, arata deslusit intentia oligarhiei, care pe lânga ca vrea sa înlature orice pericol pe care o miscare muncitoreasca îl constituie pentru domnia ei despotica, urmareste si altceva.
Burghezia româna este în plina ofensiva contra clasei muncitoare. Capitalul da atacuri care tintesc la întarirea lui prin exploatare din ce în ce mai apasatoare a muncitorimii. Pretutindeni în tara, capitalistii cauta sa înmulteasca orele de munca si sa scada salariile. Ei profita de ivirea somajului, provoaca si înrautatesc acest somaj, care le îngaduie exploatarea fara margini a maselor producatoare.
Dar, în acelasi timp cu agravarea opresiunii capitalului, muncitorimea reactioneaza.
Din cele ce noi am publicat în trecut, ca si din reportajul nostru de ieri, reiese limpede ca muncitorimea din mai multe ramuri de productie, din Bucuresti mai ales se agita, ca navala în sindicate începe sa se produca si ca o rezistenta organizata împotriva capitalului este din ce în ce mai vizibila.
Acest lucru însa nu poate fi îngaduit de oligarhie în mâinile sau în jurul careia este îngramadit întreg capitalul. Masurile luate pâna acum contra muncitorilor n-au dus la rezultatele dorite de oligarhie. Se impuneau alte masuri si s-a ajuns la înasprirea starii de asediu.
Tinta oligarhiei este clara. Prin distrugerea Partidului Comunist si a miscarii sindicale muncitoresti, nationalitatile minoritare vor fi mai departe asuprite, muncitorimea va fi supusa unei exploatari si mai apasatoare, capitalul se va întari si, cu el odata, si oligarhia îsi va statornici si mai temeinic domnia sa despotica.
Dar socoteala de acasa nu se potriveste cu cea din târg. Miscarea muncitoreasca a trecut prin multe perioade de neagra reactiune pentru a putea fi acum distrusa.
Partidul Comunist stie ca sub regimul brutal al burgheziei nu se poate astepta la libertate si legalitate.
El stie si s-a asteptat ca teroarea sa creasca tot mai mult împotriva lui. Dar atât de bine stie ca oricare ar fi teroarea, el nu va parasi postul sau de conducator al maselor muncitoare exploatate de conducator ai taranimii jecmanite si al nationalitatilor minoritare asuprite, post la care va ramâne cu hotarâre pentru completa doborâre a oligarhiei si întreaga aplicare a principiilor democratice si liberatoare pentru clasa muncitoreasca.

• „Lupta de clasa”, an I, nr. 1/10 aprilie 1924.
16. 1924 iulie 19 – Instructiunile M.St.M. „pentru împiedicarea spionajului si a propagandei inamice”.

Vamii Constanta
Marele Stat Major al Armatei, în scop de a da o cât mai buna si eficace organizatiune Serviciului de Informatiuni, împiedicarea spionajului si a propagandei inamice, a hotarât ca împreuna cu organele militare sa conlucreze în aceasta privinta si celelelte autoritati ce se gasesc în masura de a da concursul folositor si anume: Politia, Posta, Calea Ferata, Vamile, Capitaniile de Porturi, Marina Militara si Comerciala, Granicerii si Jandarmii.
Pâna la întocmirea unui regulament special care sa stabileasca organizarea si functionarea Serviciului de Informatii, s-a elaborat si trimis autoritatilor de mai sus o serie de instructiuni de felul cum trebuie sa conlucreze cu organele militare si s-a dat Corpurilor de armata însarcinarea de a coordona si lua masurile necesare pentru ca aceasta conlucrare între autoritati sa fie cât mai efectiva.
În ceea ce priveste Vamile, instructiunile primite trebuie aplicate în asa fel încât sa nu se cauzeze vexatiuni si nemultumiri calatorilor care intra sau care ies din tara. La revizia bagajelor, veti cauta sa vedeti daca printre dânsele nu se gasesc scrisori, publicatiuni, explozibile, arme sau orice alte obiecte care ar periclita siguranta sau interesele statului. Din examinarea de aproape a calatorilor si convorbirilor ce veti avea cu ei, veti putea deduce daca va gasiti în fata unor persoane suspecte. În ambele cazuri, de comun acord cu Serviciul de Siguranta si celelalte organe veti lua masurile dictate de împrejurari pentru a împiedica orice actiune vatamatoare tarii.
Ramâne bine stabilit, ca prin concursul cel veti da organelor militare în ce priveste actiunea informativa, nu trebuie sa se aduca nici o atingere dispozitiunilor din legea vamilor (sters în text). În special, procedura relativa la constatarea contrabandelor trebuie mentinuta în cadrul strict secret al legii vamale.
Veti cauta de asemenea, ca aplicarea instruc-tiunilor sa nu provoace întârzierea trenurilor si vapoarelor sau alte neajunsuri daunatoare statului.
Depinde de chibzuinta, tactul si patriotismul dvs. si al celorlalte organisme puse într-u îndeplinirea activitatii informative pentru ca aceasta straduinta sa dea roadele necesare apararii statului român.

1. Atributiuni
Concura la actiunea de cautarea informatiilor, împiedicarea spionajului si propagandei inamice.
2. Organizare
În fiecare oficiu vamal va trebui sa functioneze Consiliul care se întruneste dupa nevoi si care va fi compus din:
– seful vamii sau un delegat al sau,
– un ofiter delegat al marii unitati al zonei în care se afla vama,
– un agent al Sigurantei Statului.
În fiecare oficiu vamal de frontiera va trebui sa existe una sectie fotografica. Comisia avizeaza mijloacele pentru realizarea nevoilor cerute.

3. Mijloace
Urmatoarele mijloace sunt la dispozitia comisiilor vamale:
– agentii de politie vamali si vamesii,
– cercetarea bagajelor,
– cercetarea coletelor,
– convorbiri cu calatorii,
– fotografierea persoanelor si a diferitelor obiecte suspecte.

4. Functionarea
Organele vamale constituite dupa cum s-a aratat mai sus, vor avea de executat însarcinarile:
– a culege date asupra tarilor vecine si care intereseaza Comandamentele Militare (Divizia/pe zona careia se afla, informatiile se vor trimite prin delegat direct Diviziei),
– a controla persoanele si obiectela ce se introduc sau ies din tara ca sa ni fie periculoase si contra inte-reselor statului si sigurantei lui
Mijloacele de care se va servi în aceste doua actiuni vor fi:
– controlul si cercetarea bagajelor,
– convorbiri cu calatorii,
– fotografierea persoanelor si a obiectelor suspecte.
În al treilea rând, organele vamale vor trebui sa concure la actiunea de cercetare a persoanelor suspecte din interiorul tarii, dusa de catre Siguranta Generala a Statului, mijloc în aceasta directie va fi ajutorul vamal dublat de un agent al Sigurantei, în actiunea de cercetare a contrabandelor banuite.
Instructiuni de detaliu din punct de vedere tehnic precum si aplicarea dezideratelor de mai sus, se vor da de catre Directiunea Generala a Vamilor.

5. Prescriptiunile din alaturatele instructiuni sunt aplicabile si functionarilor Capitaniilor de Porturi, în comisiile vamale contra spionajului, care vor functiona în porturi, va trebui sa figureze si capitanul de port sau girantul capitaniei portului, fara de care agentii vamali si ai Sigurantei Statului nu au posibilitatea a se introduce pe bordul navelor.

17. 1924 august 4 – Circulara nr. 4.583 a Inspectoratului General al Navigatiei si Portu-rilor cu instructiunile privind Subirourile de informatii din porturile dunarene.

Domnului Cpt. Comandor Popescu Stefan
Capitania Portului Constanta

Ministerul de Razboi ne face cunoscut ca situatiunea actuala impune a se lua cele mai întinse masuri, pentru a fi exact si la timp informat de toate intentiile vecinilor nostri de la sud si est. Un pretios concurs în aceasta directie, îl pot da capitaniile de porturi de Dunare, Mare si Nistru, care sunt conduse de ofiteri din activitate sau din rezerva marinei, dvs. facând parte dintre acestia. Informatiunile ce veti culege le veti trimite direct Diviziilor de Dunare si Mare, dupa caz, si pentru aceasta, veti avea în vedere instructiunile dupa care vi se alatura o copie.
O copie dupa acele informatiuni, veti trimite totdeauna si Inspectoratului General al Navigatiei si Porturilor.

INSPECTOR GENERAL
ss/indescifrabil
Instructiuni
pentru Subirourile de informatiuni din porturile dunarene
Pentru o buna organizare a Serviciului de Informatiuni al Diviziei de Dunare, s-a gasit necesar a se înfiinta în toate porturile dunarene Subirouri de informatiuni, care sa fie conduse de capitanii de porturi fosti ofiteri activi sau de rezerva.
Activitatea acestor Subirouri consta în culegerea de informatiuni de orice natura si în special acele ce se refera la pregatirea militara a Bulgariei, Iugoslaviei, Ungariei si Rusiei Sovietice.
Aceste informatiuni pot fi culese de la persoane ce trec prin porturi si vin din acele tari pe vasele în trecere, sau care stationeaza în porturi pentru încarcare si descarcari de marfuri.
Informatiunile astfel capatate, trebuie trimise de urgenta Biroului de Informatiuni al Diviziei de Dunare, precizându-se data când au fost culese si persoana de la care au fost primite, pentru a se putea fi controlate de Marele Stat Major.
Se va transmite Biroului de Informatiuni al Diviziei de Dunare orice fel de informatiuni relativ la armata, chiar daca par a nu prezenta nici un interes caci de multe ori, informatiuni fara însemnatate, în fata unui cunoscator, capata o deosebita importanta.
Întreaga corespondenta între Subirouri si Biroul central al Diviziei de Dunare, se considera strict secreta si domnii capitani de porturi sunt rugati a o pastra sub cheie si daca se poate, în casa de fier.
Se va înfiinta un registru de intrare si iesire. În acest scop se aloca fiecarui Subirou suma de lei 100 ca cheltuieli de cancelarie si care suma va fi trimisa prin mandat postal.
Pentru cazuri când Subirourile ar fi nevoite sa plateasca o informatiune pretioasa, domnii capitani de porturi sunt rugati a face aceasta plata din fondurile ce le ar avea la îndemâna, cerând rambursarea sumei odata cu transmiterea informatiunii.
Se atrage însa atentia ca Biroul de Informatiuni al Diviziei Dunarene dispune numai de suma de 5.000 lei (cinci mii) din care se sustin si cheltuielile de cancelarie de la toate Subirourile pe întregul parcurs al Dunarii.
În caz ca suma pretinsa de individ pentru informatiunea ce o da sau pentru carti sau brosuri cu caracter de organizatie militara pe care le vinde trece peste 500 de lei, domnii capitani de porturi sunt rugati a cere întâi aprobarea acestui birou sau a trimite pe individ în persoana pentru a fi platit de Biroul de Informatiuni al Diviziei Dunarene, la nevoie cu ajutorul M.St.M. Domnii capitani de porturi sunt rugati a pastra secretul functiunii, ca sefii ai Subirourilor de informatiuni si a proceda cât se poate de discret în culegerea informatiunilor.
Se va lua contact cu Siguranta locala cu care se va lucra de comun acord dupa cum se procedeaza la Birourile de Informatiuni din întrega tara.
Concursul va fi reciproc.
În atributiunile acestor birouri nu intra urmaririle si arestarile care vor fi facute numai de Siguranta.
Corespondenta va fi înaintata în plic sigilat, peste care se va trece si o banda lipita cu guma arabica si adresata Diviziei de Dunare, Biroul de Informatii.
Orice alte deslusiri vor fi cerute direct acestui serviciu.

Seful Biroului de Informatiuni
Lt. comandor Constantinescu
Pentru conformitate,
E. Mârza

• ANC, fond Capitania Portului Constanta, dosar 4/1923-1934, ff. 13–14.
18. 1924 septembrie 17 – Circulara nr. 5.204 a Inspectoratului General de Siguranta, Circum-scriptia a II-a Constanta continând numele muncitorilor comunisti portuari care au lucrat la nava Praga, sub pavilion italian.

1924, luna septembrie, ziua 17
MINISTERUL DE INTERNE
DIRECTIUNEA POLITIEI SI SIGURANTEI GENERALE

INSPECTORATUL GENERAL DE SIGURANTA Circ-II A DIN CONSTANTA
Nr. 5.204 Personal Confidential

Avem onoarea a va înainta, în copie pe contra pagina o nota de informatiuni, rugându-va sa binevoiti a o examina si dispune.

Inspector General Delegat,
ss/indescifrabil
Am respectul a raporta ca în ziua de 16 septembrie a.c. la sosirea vaporului Praga sub pavilion Lloyd-ului Italian, care a venit de la Odesa, au lucrat lucratorii comunisti de sub conducerea lui Eremia Ion, si anume: Radu Dobrica, Nicolae Rusu, Painski, Aurel Stefanescu si Zamfir care sunt capii lucratorilor comunisti din localitate; ori, cum acest contact între ei si evreii care vin din Rusia si sunt în cea mai mare parte comunisti, ar periclita siguranta statului, sunt de parere a interveni ca pe viitor acesti lucratori sa nu mai lucreze la aceste vapoare.
Supun cazul cunostintei dvs., rugându-va sa binevoiti a dispune.

• ANC, fond Capitania Portului Constanta, dosar 4/1923-1934, ff. 19–20.
19. 1924 octombrie 24 – Fragment din „Declaratia Federatiei Comuniste Balcanice cu privire la problema dobrogeana”.

În toate regiunile anexate si în mod special în Dobrogea veche si noua, fata de populatia autohtona burghezia româna duce o politica brutala de desnationalizare si de jaf.
(…)
Este timpul, ca dobrogenilor sa le fie clar ce scopuri trebuie si pot sa urmareasca si cine sunt aliatii si dusmanii lor.
Dobrogea - nu colonie româna, nu obiectiv de jefuire al burgheziei bulgare, Dobrogea libera si independenta cu posibilitatile sale economice, geografice, etnografice, Republica Dobrogea ca o parte a Federatiei Republicilor Muncitorilor si Taranilor din Balcani – acestea sunt lozinci clare pentru toti cei care azi în Dobrogea sufera sub jugul politic, economic, national cât si de consecintele târguielilor infame duse pe spinarea sa între burghezia tâlhareasca din Bulgaria si România.
Sunt si vor ramâne pe mai departe dusmani ai dobrogenilor. Si tocmai aceasta burghezie tâlhareasca si guvernele lor fasciste, sub (sters în text) carora ar vrea sa si le imagineze si masele muncitoare din Dobrogea. Învatatura cu macedonenii trebuie sa tina treji pe toti luptatorii poporului macedonean. Trebuie sa se fereasca de acei care patrund în miscarea lor ca pretinsi prieteni si tovarasi de lupta si, în realitate, asteapta momentul potrivit, ca asa cum au facut-o adeptii lui Protogherov, sa sugrume si sa nimiceasca miscarea din Dobrogea, pe placul sângerosilor lor stapânitori bulgari si români.
Aliati si dobrogenilor pot fi si sunt în realitate numai masele largi muncitoare, în Bulgaria si în România, care de asemenea lupta pentru libertate si conditii de trai suportabile, împotriva oricarui jug national, împotriva oricarei asupriri si exploatari din partea capitalistilor, mosierilor si imperialistilor, care duc lupta pentru republica muncitoreasca taraneasca în Bulgaria si în România.
Aliati ai poporului dobrogean pot fi si sunt în realitate natiunile asuprite în toate tarile balcanice, care de asemenea merg mâna în mâna cu masele muncitoare din aceste tari, în Basarabia, Transilvania, Macedonia, Tracia, Croatia, Slovenia, Muntenegru, Serbia, Albania, Grecia etc. care de asemenea lupta pentru crearea în tarile si regiunile lor a unei republici muncitoresti taranesti si pentru unirea tuturor popoarelor balcanice într-o federatie balcanica libera si puternica.
Un aliat fidel si de neclintit are poporul dobrogean în lupta sa de eliberare si în popoarele eliberate de sub jugul capitalistilor si marilor mosieri unite în mare Uniune a Republicilor Sovietice Socialiste.
Dobrogenii vor obtine libertatea lor nationala si politica numai în asa fel, daca se îngrijesc de independenta miscarii lor fata de influenta si planurile de cucerire ale capitalistilor, marilor mosieri si imperialisti si pasesc înainte în front unic cu aliatii lor naturali.
Federatia Comunista Balcanica în modul cel mai hotarât sprijina cauza dreapta a eliberarii populatiei dobrogene dorind în mod sincer, ca aceasta populatie asuprita sa dobândeasca libertatea sa nationala si politica în cadrul unei Republici Dobrogene libere si apeleaza la partidele si organizatiile muncitoresti si taranesti, la toti muncitorii si taranii din tarile balcanice sa urmareasca miscarea de eliberare din Dobrogea cu simpatie frateasca si interes viu, sa priveasca problema dobrogeana ca o problema generala balcanica, sa foloseasca orice ocazie, pentru a protesta împotriva asupririi populatiei din Dobrogea, sa înfiereze faptele barbare de violenta si de groaza ale mosierilor români îndreptate împotriva Dobrogei asuprite si chinuite si în toate felurile sa acorde un permanent si fratesc sprijin moral si politic dobrogenilor care lupta pentru dreptul lor la existenta.

20. 1924 – Fragment din Rezolutia asupra problemei nationale din România adoptata la a VI-a Conferinta a Federatiei Comuniste Balcanice.

România capitalista apartine statelor, care prin iesirea din razboiul imperialist mondial, prin „Unirea tuturor Românilor” si-au supus nationalitati cu mult mai dezvoltate din punct de vedere politic, economic si cultural. Nationalitatile din România Mare, cu toate ,,garantiile” pe care le prevede pentru ele diferitele tratate de pace, sunt asuprite fara de mila de catre oligarhia boierilor români. Toate încercarile disperate, care au fost facute din partea nationalitatilor pentru îmbunatatirea situatiei lor economice, politice si culturale s-au izbit pâna acum de tradarea propriei lor burghezii de nefrânata teroare politica si militara a clasei stapânitoare din România.
Marea burghezie româna, care preda deplin si fara scrupul „tara unita si liberata nationaliceste”, capitalului Antantei, rapeste în acelasi timp maselor nationalitatilor anexate, drepturile lor elementare si orice posibilitate de a dezvolta mai departe pe tarâmul economic, politic si cultural. Dintre nationalitatile din România, numai ungurii si nemtii au propriile lor partide, care însa pentru ca conducerea lor este în mâinile magnatilor si capitalistilor nu sunt în stare sa lupte pentru adevaratele interese ale acestor nationalitati.
Furioasa asuprire economica si politica a nationalitatilor face absolut inteligibil faptul ca masele largi lupta cu cea mai mare îndârjire în contra capitalismului panromânesc si pentru dezrobirea lor de sub jugul sau.
În sânul taranimii si muncitorimii proletare din Basarabia care au trait prima perioada a revolutiei ruse iar acum gem sub calcâiul dictaturii militare române, în fiecare zi creste manifestarea dorintei lor puternice si national-revolutionare, de a se uni ca Uniunea Republicilor Socialiste Ruse, si sa-si asigure prin aceasta dezvoltarea si realizarea intereselor lor vitale. În acelasi chip sufera masele taranesti si muncitoresti din Transilvania populatia muncitoreasca germana si ucraineana din Bucovina si Cadrilater. Politica sugrumatoare a burgheziei române, le rapeste orice posibilitate de existenta, le arunca în emigrare, în mizerie îndoita, într-o intolerabila înapoiere economica, politica si culturala. Nationalitatile din Transilvania, Dobrogea si Bucovina duc de aceea o lupta neîncetata si nu saraca în jertfe pentru a obtine posibilitatea unei libere si nesilite determinari sortii lor, ca si cele din Basarabia.
Fata de aceste miscari separatiste ale nationalitatilor din tara, Partidul Comunist Român are puse urmatoarele probleme generale:
1. Prin propaganda zilnica si activitatea sa sa arate caracterul antinational al burgheziei române stapânitoare, rolul tradator al magnatilor unguri, ai fabricantilor germani, al marilor proprietari rusi si bulgari si alianta lor cu oligarhia româna, ca si ipocrizia si incapacitatea social-democratiei de a solutiona problema nationalitatilor, sa demaste si sa ridice muncitorimea tuturor nationalitatilor contra sovinismului burgheziei lor si sa duca fara preget contra antisemitismului, ca si contra încercarii, de a îndeparta atentia maselor muncitoare de la chestiunea solutionarii problemei sociale; sa sublinieze faptul ca Partidul Comunist combate deopotriva capitalul evreiesc împreuna cu celelalte capitaluri; sa alature masele muncitoare evreiesti la rândurile comune ale proletariatului revolutionar: sa faca masele muncitoare ale poporului sa înteleaga, ca lupta nationalitatilor contra puterii burgheziei române, întareste lupta de dezrobire a proletariatului roman si ca este conform celor mai urgente interese ale victoriei revolutiei si dobândirea inde-pendentei reale a României, ca sa sprijine dorintele maselor muncitoare ale nationalitatilor pe baza prin-cipiilor drepturilor de autodeterminare ale natiunilor pâna la deplina lor despartire de corpul statului actual.
2. În numele tuturor asupritilor si exploatatilor, sa se ridice contra tuturor manifestarilor asupririi nationale si contra principiului natiunii si limbii dominante oficiale; sa se ridice pentru egalitatea în drepturi a nationalitatilor si sa combata cu energie actualele îngradiri economice, politice, culturale, în paguba acestor nationalitati (românizare fortata prin colonizare, scoli, biserici, etc.); sa apere neconditionat toate cererile nationalitatilor pentru libera lor participare la organismul statului si administratiile locale, pentru întrebuintarea nestingherita a limbii lor nationale si în scoli si în celelalte domenii a vietii de stat si religie.
3. Necesitatea aliantei între proletariatul revolutio-nar si a maselor nationalitatilor, fara încetarea evi-dentiata si probata, sa se arate ca deplina liberare a nationalitatilor se poate dobândi exclusiv pe calea revo-lutiei sociale a clasei muncitoare; sa puna în miscare masele luptatoare ale nationalitatilor si organizatiile lor legale sau ilegale fata de tactica frontului unic, fata de burghezia româna asupritoare si puterea statului sa lupte pentru instituirea guvernului muncitoresc si tara-nesc si Federatia Republicilor Muncitoresti si Taranesti liber formate de sine statatoare si egale în drepturi.

• „Socialismul”, an XIX, nr. 2–3/29 februarie 1924.
21. 1925 februarie 10 – Circulara nr. 355 a Serviciului Special de Siguranta Constanta prin care s-a interzis debarcarea personalului navelor Societatii „Lloyd Triestino”, ce veneau din porturile rusesti.

Pentru a împiedica introducerea în tara a corespondentei si publicatiilor cu caracter subversiv, am onoarea a va ruga sa binevoiti a dispune sa se puna în vederea comandantilor vapoarelor Lloydului Triestin, care vin din porturile rusesti, ca personalul acestor vase nu au voie a parasi bordul decât numai comandantul (si un ofiter pentru facerea formalitatilor de acostare si aprovizionare în portul nostru.
Daca însa vor fi cazuri care ar reclama debarcarea altor persoane din echipaj, va rugam sa binevoiti ca acestora sa li se libereze premise din partea dvs.

22. 1925 martie 25 – Nota nr. 1.720 a Serviciului Special de Siguranta Constanta în care sunt mentionati muncitorii comunisti din portul Constanta.

Seviciul Special de Siguranta 25 martie 925
Constanta
Strict secret
Domnule Capitan de Port,

Referindu-ne Adresei dvs. Nr. 7/1925, avem onoarea a înainta tabloul continând un numar de 30 muncitori cunoscuti îndeajuns de organele acestui serviciu ca si comunisti, rugându-va sa binevoiti a dispune fata de actuala stare de lucruri (sa dispuneti) luarea de masuri, întrucât în port fiind terenuri vulnerabile, se poate sa înregistram atentate.

1. Dobrica Radu – secretar casier, fost detinut la Jilava.
2. Stefan Tohaneanu – comunist convins.
3. Stoica Constantin – idem.
4. Mihai Visan – idem.
5. Pana Alexandru – presedintele societatii si comunist convins.
6. Mihail Damian – propagandist – comunist.
7. Costica Bulboaca – fost îmbarcat S.M.R. iar în timpul revolutiei ruse a arestat pe ofiterii lui.
8. Andrei Poznea – comunist.
9. Costica Pana – idem.
10. Barbu Gheorghe – idem.
11. Iacob Rust – idem.
12. Manea Obârsie – idem, fost condamnat la 5 ani pentru crima.
13. Petrica Pana – comunist.
14. Nicolae Prasovici – idem.
15. Dan Ioan – idem.
16. Vasile Radu – idem.
17. Nicolae Rusu – cunoscut comunist, arestat în mai multe rânduri.
18. Vasile Painschi – comunist.
19. Radu Vasile – idem.
20. Manole Stefanescu – adera la miscarea comunista.
21. Ioan Cornateanu – idem.
22. Nicolae Zamfir – idem.
23. Stoica Dumitru – idem.
24. Constantin Mohor – idem.
25. Ionescu Dumitru – idem.
26. Ganea Gheoghe – idem.
27. Andrei Marin – idem.
28. Costica Pavlovici – idem.
29. Danet Nicolae – idem.
30. Miltiade Tudor – idem.

23. 1925 iulie – Fragment din Rezolutia sedintei plenare a C.C. si C.C. de Control pentru bolsevizarea P.C.dR.

Rezolutia sedintei plenare a C.C. si C.C. de Control din iulie 1925.
Prima conditie pentru bolsevizarea P.C.R. este studierea si cunoasterea pe degete a realitatii de la noi în procesul dezvoltarii ei. Aici trebuie sa avem în vedere:
(…)
c. Situatia si miscarile minoritatilor nationale în Regatul Vechi – a evreilor, în Ardeal – a ungurilor si nemtilor, în Bucovina – a nemtilor si rutenilor, în Basarabia – a moldovenilor, rusilor, ucrainenilor, etc. în Dobrogea – a turcilor, bulgarilor etc.
(…)
14. În România, unde clasele stapânitoare cauta sa întareasca si sa întinda regimul neoiobag; unde industria este parazitara si înglodarea în datorii catre strainatate mai mare ca oriunde; unde oligarhia se straduieste a impune si maselor muncitoresti traiul mizerabil al taranului iobag din trecutul apropiat ai Vechiului Regat; unde oligarhia cauta sa jefuiasca si sa deznationalizeze cu mijloacele cele mai brutale nationalitatile mult mai multe si înaintate; în România luptele pentru revendicari partiale si imediate sunt îndeosebi necesare pentru a împiedica decaderea în barbarie a maselor poporului.
(…)
Bolsevizarea si politica proletariatului fata de minoritatile nationale
27. Congresul al III-lea al P.C. Român a elaborat directivele în chestiunea nationala. De atunci ofensiva contra minoritatilor nationale pornita de oligarhie (aplicarea legilor pentru verificarea cetateniei în teritoriile anexate, pentru verificarea titlurilor de proprietate în Cadrilater si Basarabia, exproprierile taranilor muncitori, colonizarile, legea bacalaureatului, proiectul de lege a Scolilor particulare, stabilirea ,,limbii de stat”, atâtarea maselor studentesti etc.) a facut si mai evidenta maselor minoritare, nevoia luptei lor hotarâte pentru apararea existentei lor economico-politice si a posibilitatii de dezvoltare culturala. Tratativele si acordurile claselor stapânitoare din tarile vecine cu oligarhia româna au aratat si mai luminos minoritatilor nationale din România ca aliatii lor nu pot fi gasiti în burgheziile nationale de peste granita, ca singurii lor aliati în lupta de dezrobire sunt masele muncitoare din România, care lupta sub conducerea Partidului Comunist.
Partidul Comunist la rândul sau trebuie sa faca totul pentru apararea minoritatilor si pentru cucerirea dreptului lor de autodeterminare pâna la dezlipire. În aceasta lupta, Partidul Comunist nu trebuie sa se simta împiedicat de faptul ca în regimul capitalist nu se poate realiza autodeterminarea ci dimpotriva, tocmai ajutând lupta minoritatilor, luptând cu ele în front unit va reusi sa doboare clasele stapânitoare.
28. Oligarhia cauta sa atâte masele înapoiate împotriva populatiei evreiesti, aratând-o pe aceasta ca singura vinovata pentru cresterea scumpetei si înrautatirea situatiei materiale a maselor populare, a celor mijlocii si a paturilor intelectuale. Atâtând ura de rasa si religie, oligarhia vrea sa sape prapastia între muncitorii si tarani de nationalitate si religie deosebite pentru a-i putea tine pe veci în robie. Ea organizeaza Liga de Aparare Crestina ca centru de raliere a tuturor elementelor fasciste încurajate si ajutate de oligarhie si de autoritati, pentru ca, sub pretextul luptei antisemite, sa se împiedice si înabuse cu violenta, orice organizare si manifestare a maselor muncitoare împotriva exploatarii, asupririi si înrobirii oligarhice.
Partidul Comunist trebuie sa duca o lupta necrutatoare împotriva antisemitismului si fascismului care nu sunt numai o încercare de a abate atentia maselor de la dezlegarea problemei sociale, ci si organizatia de lupta violenta în contra miscarilor muncitoresti.
(…)
• ANIC, cota A, c. IX-14, nr. inv. 162.

24. 1925 august 29 – Adresa nr. 1.037 a Diviziei a
9-a din cadrul M.St.M., Biroul 2 Informatii conti-nând informatii provenite din Raportul nr. 299 al Atasatului Militar român din Turcia cu privire la încarcatura navelor italiene ce ajungeau în Rusia.

Nr. 1.037
1925 august 29
STRICT SECRET
DIVIZIA a 9-a
Statul Major
Biroul 2 Informatii
catre
Capitania Portului Constanta

Am onoarea a înainta alaturat copie dupa Raportul Nr. 229 al Atasatului Militar în Turcia, rugându-va sa binevoiti a constata fie dupa conosamentele vaselor italiene cu destinatia Odesa ce fac escala la Constanta, fie în mod discret, si a dispune a se cerceta, asupra încarcaturii acestor vase, si a dispune sa se semnaleze acestui Comandament, orice încarcaturi de materiale pentru armata.
Comunicat:
(sters în text) Pietei Constanta, Sigurantei, Capitaniei Portului Constanta si Vama Constanta.

Copie dupa Raportul Nr. 299 al Atasatului Militar în Turcia, înregistrat sub Nr. 5.232 din 28.8.1925.
Am onoarea a va aduce la cunostinta ca în ziua de 8 august a trecut prin Constantinopole venind din Italia cu destinatia Odesa, vaporul italian Carnaro având la bord o încarcatura de avioane /aeroplane sau hidroavioane/ pentru Rusia. Aparatele au fost vazute în ambalajul lor de însusi agentul Serviciului nostru Maritim din Constan-tinopole, care însa n-a putut preciza si numarul lor.
Vapoarele italiene, în curse regulate la fiecare 15 zile spre porturile rusesti Odesa si Sevastopol fac escala la Constanta. Cum Codul International obliga ca ele sa faca declaratiuni de marfurile ce transporta, chiar punctelor unde fac escala în tranzit, cred posibil ca Vama noastra din Constanta sa aiba nota de încarcatura numitului vas, cu numarul aparatelor si fabrica de provenienta.
De asemenea, sunt de parere ca M.St.M. sa faca o interventie la Ministerul de Finante, spre a da ordin Vamei Constanta, ca la trecerea vapoarelor italiene prin acel port, sa se intereseze în mod discret asupra încarcaturei lor, si sa semnaleze direct Statului Major orice încarcatura de materiale pentru armata, întrucât se pare ca cele mai multe materiale de razboi importate de Rusia, sunt aduse din Italia.

25. 1925 septembrie 2 – Raportul Legatiei Române din Atena nr. 1.266 din 10 iulie 1925 prin care a fost adus la cunostinta Ministerului Afacerilor Straine faptul ca pentru România, un rol important în vederea propagandei bolsevice îl aveau comandantii navelor comerciale.

MINISTERUL COMUNICATIILOR
DIRECTIUNEA GENERALA A
PORTURILOR SI CAILOR DE COMUNICATIE PE APA

Binevoiti a lua la cunostinta de cele ce se spune în Raportul Legatiunii din Atena Nr.1.226/1925 ce vi se trimite în copie, privitor la unii capitani de vase si va rog sa depuneti toata sârguinta dvs., pentru ca în modul cel mai discret si cu tactul necesar, sa puteti da de urmele unor astfel de procedee, fiind o chestiune de o importanta capitala, la care e datoare sa contribute orice autoritate.

Confidential
Copie de pe Raportul Legatiunii Române din Atena Nr. 1.226 din 10 iulie 1925, catre Ministerul Afacerilor Straine, înregistrat sub Nr. 38.119 din 20/VII/1925.

Propaganda bolsevica în România.
Comunicatiile Moscova-Constantinopol-Constanta-Galati

Am putut capata zilele acestea o informatiune ce poate fi de mare pret în cazul în care s-ar da foloase si pe care ma grabesc a o aduce la cunostinta Excelentei Voastre.
La Constantinopol, se afla între alti fruntasi bolsevici, un reprezentant al Sectiunei Orientale a Propagandei Comuniste.
Acesta, într-un raport adresat Directiunei Centrale a Comitetului Oriental de Propaganda al Internationalei de la Moscova da textul urmatoarelor informatiuni:
Comunicatiunile cu comitetele tarilor balcanice sunt organizate în chipul urmator:
Comunicatiunile cu Serbia se fac prin mijlocirea personalului ,,Orient-Expres”, dintre care o buna parte este înscrisa în Partidul Comunist German. Comu-nicatiunile cu Bulgaria se efectueaza ca si în trecut, prin canalul Curierului Diplomatic al Legatiunei Bulgariei din Constantinopol, caruia i-a fost data aceasta însarcinare de catre comunistii din Bulgaria.
Cu România, comunicatiunile se fac prin mijlocirea capitanilor de vase de comert românesti.
Acestia asigura servicuil într-un chip admirabil, deoarece noi îi platim pentru aceasta foarte bine.
Raportul de mai sus e absolut autentic si poarta Nr. 245 B. din 6 noiembrie 1924.
Gravitatea faptului e adânca, caci e greu a fi pusa la îndoiala, comunicarea pe care reprezentantul bolsevic din Constantinopol a facut-o asta-iarna sefilor sai din Moscova.
Bineînteles, nu este vorba de comandantii vaselor Serviciului nostrum Maritim, ci de capitanii vapoarelor de comert petrolifere sau altele.
Siguranta Generala are deci, datoria a ordona supravegherea cea mai neadormita si o minutioasa si discreta ancheta.
Binevoiti a primi Domnule Ministru, asigurarea prea înaltei mele consideratiuni.

Langa Rascanu
• ANC, fond Capitania Portului Constanta, dosar 4/1924–1934, ff. 40–41.

26. 1925 octombrie 17 – Nota Ministerului Comu-nicatiilor continând Adresa nr. 3.896 a M.St.M. cu privire la navele Societatii ,,Lloyd Triestino” ce transportau hidroavioane la Odesa.

Copie de pe Adresa Nr. 3.896 din 17 octombrie 1925 a Ministerului de Rasboiu, Marele Stat Major
Ministerul Comunicatiilor

Ministerul Afacerilor Straine ne face cunoscut ca a fost informat de catre Legatiunea noastra din Constantinopol, cum ca de câtva timp, vapoarele Societatii Italiene ,,Lloyd Triestino” care se duc la Odesa, transporta regulat hidroavioane, comandate de Guvernul Sovietic în Italia.
Aceeasi informatiune a primit-o la timp si acest Departament de la Atasatul Militar român de la Constantinopol.
Cum aceste vopoare fac escala si la Constanta, actele lor de bord sunt prezentate autoritatilor noastre, astfel ca s-ar putea cu usurinta afla ce materiale transporta în realitate.
În scopul de a se putea stabili daca într-adevar se transporta avioane din Italia în Rusia, avem onoarea a va ruga Domnule Ministru, ca în unire si cu Ministerul de Finante, caruia de asemenea, ne-am adresat sa binevoiti de a da dispozitiuni autoritatilor respective din portul Constanta, sa se stabileasca în mod discret si sa comunice acestui departament, daca se fac trasporturi de avioane, de ce fel si în ce cantitate, cu ocazia cercetarii actelor de la fiecare escala facuta de vapoarele Societatii ”Lloyd Triestino”.

ss/indescifrabil

• ANC, fond Capitania Portului Constanta, dosar 4/1923–1934, f. 43.

27. 1925 octombrie 23 – Circulara nr. 28 a Inspectoratului General al Navigatiei si Porturilor prin care se cere Capitaniei Portului Constanta sa confirme daca navele Societatii ,,Lloyd Triestino” transportau hidroavioane pentru Rusia.

Strict Secret
Galati, 23 Octomvrie 1925
INSPECTORATUL GENERAL AL NAVIGATIEI SI PORTURILOR
NR. 28

D-lui Capitan Comandor Popescu Stefan,
Capitanul Portului Constanta

Am onoarea a va trimite alaturat în copie, Adresa
Nr. 3.896 din 17 octombrie a.c. prin care Ministerul de Rasboiu comunica faptul ca vapoarele societatii italiene ,,Lloyd Triestino” transporta în mod regulat, la Odesa hidroavioane comandate de Guvernul Sovietic în Italia si va rog ca, în modul cel mai discret posibil, sa binevoiti a lua masuri, în unire cu organele vamale si acelea ale Sigurantei Generale, pentru a afla daca într-adevar se fac transporturi de avioane, de ce fel si în ce anume cantitate, comunicându-ne rezultatul de urgenta.

ss/indescifrabil

28. 1925 octombrie 30 – Nota semnata de Eugen Cristescu cu privire la activitatea agentilor comunisti pentru România.

Domnule Prefect,
Suntem informati ca Internationala a III-a a hotarât sa trimita, în cursul acestei luni, 200 de agitatori comunisti în România, absolventi ai Scolii speciale de agitatie comunista din Moscova, în scopul de a reconstitui organizatiunile comuniste descoperite în ultimul timp si a crea pe cât posibil, nuclee în rândurile armatei.
Agentii vor intra în tara cu pasaport strain prin punctele de frontiera dinspre Polonia si Ungaria.
Centrul lor de activitate va fi mai ales, în provincie – o parte din ei se vor stabili în Vechiul Regat ca profesionisti liberi, comercianti si reprezentanti de comert.
Noii agenti trimisi au o tactica deosebita de a celor precedenti, pentru ca în cazul când o parte din nuclee
vor fi descoperite, restul organizatiilor sa ramâna necunoscute.
Comunicându-va cele ce preced, avem onoarea a va ruga sa binevoiti a lua masurile necesare pentru urmarirea si descoperirea acestora.
Cu rezultatul constatarilor, veti binevoi a ne tine
la curent.

Secretar de Stat
Romulus P. Voinescu
Director General
Eugen Cristescu

29. 1925 noiembrie 3 – Adesa nr. 1.253 a Diviziei a 9-a, Biroul 2 Informatii cu privire la masurile necesare pentru aflarea încarcaturii navelor Societatii ,,Lloyd Triestino”.

URGENT Nr. 1253
STRICT – SECRET 1925 noiembrie 3
Rog a se deschide de Dl. Capitan al Portului

DIVIZIA 9-A
Statul Major
Biroul 2 Informatii

Cu onoare vi se comunica, ca M.St.M. cu Ordinul
Nr. 1.011/1925 ne face cunoscut ca sâmbata, 26 sep-tembrie a.c. a plecat din portul Constantinopole vaporul Bucovina venind din Italia si având la bord un transport de avioane pentru Rusia.
Cu aceasta ocazie se reaminteste, ca vapoarele Serviciului Maritim Italian ,,Lloyd Triestino”, fac escala la Constanta în trecerea lor spre porturile rusesti din
Marea Neagra.
Pentru verificarea transporturilor de avioane din Italia în Rusia, având în vedere ca însusi Codul International obliga vasele sa declare marfurile ce transporta chiar porturilor unde fac escala în transit, va rugam sa binevoiti a dispune, ca Vama portului Constanta, prin organele de resort, cu ocazia îndeplinirei formalitatilor necesare, pe cât e posibil, sa se asigure daca vaporul contine în realitate marfurile declarate si ce anume.
Va mai rugam, ca ori de câte ori vi se anunta sosirea în portul Constanta a vapoarelor Serviciului Maritim Italian cu marfuri pentru Rusia sa ne comunicati de urgenta acest lucru la Comandamentul Diviziei, pntru ca prin organele noastre si de comun acord cu Inspectoratul General de Siguranta, Politia Portului, Capitania Portului Constanta, Vama Constanta, etc. sa putem lua masurile necesare spre a ne informa asupra eventualelor transporturi de materiale militare camuflate, care sunt cu destinatia porturile rusesti.

p. Seful de Stat Major
Seful Biroului 2
ss/indescifrabil
Comunicat si Vamei Cta.

© Universitatea din Bucuresti 2002. All rights reserved.
No part of this text may be reproduced in any form without written permission of the University of Bucharest, except for short quotations with the indication of the website address and the web page. This book was first published by the Editura Universitatii din Bucuresti under ISBN 973-575-770-2
Comments to: marian cojoc, Mariana Cojoc
Last update: January 2004
Web design & Text editor:Radu PREJBEANU