Nicolae ISAR
Pagina de start
Cuprins
eBooks
Despre autor
 


I. RelatĂri privind cĂlĂtoria domnitorului
Gh. Bibescu la Constantinopol
(august – octombrie 1843)

10. Scrisoare de la Giurgiu relatând revenirea în ŢarĂ
Şi sfârŞitul cĂlĂtoriei [octombrie 1843]

Giurgiu, 15 octomvrie. Mai nainte de a sosi Măria Sa la Smârda, vaporul “Argos” a slobozit un tun ca să vestească venirea strălucitului său oaspăţ. Deodată au început a detuna tunurile carantinei cu necontenire. După ce s-a apropiat vaporul de Smârda, a mai slobozit două tunuri şi a tras la schela gătită într-adins. M. Sa a ieşit din vapor împreună cu toată suita şi, în sunetul tunurilor, a fost întâmpinat de către Prea-sfinţia Sa părintele Episcopul Ilarion,1 dom. marele ban Gheorghie Filipescu2 şi dom. marele logofăt al dreptăţii, Alexandru Vilara,3 trimişi din partea ţării, de către d.d. miniştri şi logofeţi mari Ioan Filipescu4 şi Manolache Florescu,5 de către Ex. Sa sfetnicul de stat N. Mavru, obştescul inspector al carantinelor, însoţit de d. marele clucer Dimitrie Topliceanu, viţe-inspector, de către ştabul M.S. Prea-luminatului nostru Prinţ, împreună cu maior Lăcusteanu6 şi un escadron de cavalerie, de către d. paharnicul Dimitrie Polizu,7 cârmuitorul judeţului şi, în sfârşit, de către o însemnată mulţime de norod care înălţa către cer strigări de bucurie pentru norocita dobândire a doritului părinte al obştii.

Primirea s-a făcut într-un pavilion pregătit pe malul Dunării prin stăruirea d-lui clucerului Topliceanu, cu păreţii de pomi înverziţi, presăraţi cu flori, şi acoperit pe d-asupra cu pânză albă, încreţită cu eleganţă şi despărţit prin mijloc cu un parmaclâc, zugrăvit cu feţele ţării. După ce Prea-sfinţia Sa părintele episcopul Ilarion a cetit cu obicinuita elocvenţă frumosul cuvânt ce l-am publicat în numărul trecut, M. Sa a răspuns că bucuria ce simte, văzându-să iarăşi în iubita I. Sale Patrie, este atât de covârşitoare, încât îl opreşte de a putea să arate sintimentele ce are în adâncul inimii. După aceea, M. Sa a cercetat escadronul, s-a suit în trăsură şi încunjurat de cavalerie a tras la casele d. cârmuitor, unde avea să facă zilele de carantină, şi îndată s-a apucat de lucru.

Seara a sosit d.d. marele vornic B. Ştirbei8 şi Ex. Sa marele spătar. A doua zi, miercuri, M. Sa, săvârşindu-şi trebile cu d.d. miniştri, a cercetat toate jelbile, şi a priimit pe d. Sadic-Efendi, triimis spre felicitaţie din partea Excelenţii sale paşii dela Ruşciuk. A treia zi, joi, pornind de acasă în sunetul tunurilor, a luat pe d. marele logofăt M. Băleanu,9 secretar al statului, pe Ex. Sa, d. sfetnicul de stat Nicolae Mavru, pe d.d. aghiotanţi şi pe d. aga Vlangali, şi a mers de a făcut vizita numitului paşă, puind cu acest prilej la orânduială şi osebite prigoniri de vecinătate. Întorcându-să la 4 ceasuri după amiaz, d. Efstatie Ioan, prezidentul maghistratului,10 împreună cu mădulările, a rostit un cuvânt, care să va publica, şi a înfăţişat M. Sale pâine şi sare, ca un semn de respectuoasă recunoştinţă, din partea orăşanilor pentru îmbilşugarea şi buna petrecere de care să bucură prin părinteasca îngrijire a M. Sale.

A patra zi, Vineri, M. Sa a cercetat tribunalul şi grefa cu osebita băgare de seamă şi cu acest prilej a zis d.d. prezident şi judecători să judece jurând şi drept, căci M. Sa, începând cercetarea pricinilor judecătoreşti de la citirea hotărârilor tribunalurilor, cunoaşte îndată buna sau reaua aplecare a fiecăruia şi poate deosebi greşalele cele izvorâte din neştiinţă sau din rea voinţă. Apoi a gratificat pe d.d. amploiaţi ai carantinei cu leafă pe şase luni pentru osârdnica dumnealor slujbă, şi, la 10 ceasuri de dimineaţă pornind de aici, a sosit la 3 ceasuri după amiaz la mănăstirea Văcăreşti, unde a fost priimit după cum s-a arătat prin no. 82 ale aceştii foi.

[Nesemnat],
”Vestitorul românesc”, VII, 1843, nr. 84, 22 octombrie, p. 333-334.

Note

1 Ilarion Gheorghiadis, episcop al Argeşului în două rânduri (1820-1821; 1828-1845).
2 Gheorghe (Iordache) Filipescu, mare ban (1765-1855).
3 Al. Villara, mare logofăt al Dreptăţii, figură binecunoscută încă de la 1821.
4 Ioan Filipescu, mare logofăt, decedat 1846; în “Almanahul Statului”, ţara Românească, pentru anul 1844, figurează ca ministru la Departamentul Finanţelor; precizăm că pentru anul 1843, care ne interesează, “Almanahul” a apărut într-o formă incompletă, fără “listele dregătorilor Statului”, iar în numărul pe anul 1842, pe acest post figurează marele logofăt C. Herescu.
5 Manolache Florescu, mare logofăt, decedat în 1854, tatăl generalului I.Em.Florescu.
6 Maior Lăcusteanu: Nicolae Rusu Locusteanu, fiul lui Barbu Locusteanu; viitor prefect de Romanaţi la 1848 şi exilat la Brusa (Cf. O.G.Lecca, Familii boiereşti române, Bucureşti, 1899, p. 324).
7 Paharnic Dimitrie Polizu: cârmuitorul judeţului Vlaşca.
8 Barbu Ştirbei, mare vornic, fratele domnitorului (în “Almanahul” pe anul 1844, ministru la Departamentul Treburilor din Lăuntru); viitor domnitor al ţării Româneşti (1849-1856).
9 Manolache Băleanu, mare logofăt, secretarul Statului, fiul marelui ban Grigore Băleanu; căsătorit cu Elisa Florescu.
10 Efstatie, prezidentul maghistratului Giurgiu; vezi şi nota 1.

Despre autor

©Universitatea din Bucureşti 2003. All rights reserved. No part of this text may be reproduced in any form without written permission of the University of Bucharest, except for short quotations with the indication of the website address and the web page. This book was first published by Editura Universităţii din Bucureşti ISBN 973-575-818-0
Comments to: Nicolae ISAR
Last update: Aprilie 2004
Web designer, Text editor: Annemarie LIHACIU