Ioan Scurtu,Theodora Stănescu-Stanciu,
ISTORIA ROMÂNILOR ÎNTRE ANII 1918–1940
<< |
(26 martie 1938)
Pentru profesorul Iorga
Comerțul legionar de la Obor
și de la Lazăr
Astăzi, sâmbătă 26 martie 1938,
orele 9 dim., cele două restaurante, de la Obor și de la Liceul
Lazăr, au fost închise de autorități.
La
cel dintâi s-a prezentat comisarul Șef Furducescu, de la Circ.
a 18-a, însoțit de trei comisari ajutori și de un pluton de
jandarmi sub comanda unui sergent.
La cel de al doilea, comisarul
șef Malamuceanu, însoțit de doi comisari ajutori, punând în
vedere personalului să se retragă, deoarece au ordin să evacueze
și să închidă imediat localul. [
]
Când acum 15 ani în urmă, tineretul
manifesta zgomotos împotriva cuceririi iudaice (nu mai zgomotos
decât dl. Iorga la 1906), domnii de astăzi ne spuneau:
Nu așa veți rezolva problema evreiască.
Apucați-vă de comerț. Faceți comerț, ca ei!
Iată, ne-am apucat, cu sufletul
plin de speranțe. Cu dor de muncă.
Când ați
văzut însă că pornim, că suntem corecți, că suntem capabili,
că munca noastră e binecuvântată de Dumnezeu, veniți tot voi,
și distrugeți acest început de comerț românesc, poate cel
dintâi început serios din vremea noastră, veniți și, fără
milă, înăbușiți aceste încercări, tot avântul nostru și atâtea
speranțe.
Ce epitete
pot să vă dau? Ce cuvânt din limba română vi s-ar potrivi?
Ne acuzați că am greșit în trecut? Dar cine n-a greșit dintre
voi? Spuneți-ne însă ce am greșit acum? Ne scoateți o crimă din ceea
ce voi înșivă ne îndemnați ieri să facem?
Vine profesorul
Iorga, care striga acum 4 luni, dând alarma în linia comerțului
românesc creștin răpus de jidani, și făcând apel, chiar la
violența noastră, vine, ne murdărește gândurile noastre curate
și ne răpune el pe noi, pe români.
Sub guvernarea fericită și
creștină a I.P.S. Patriarhul Miron, nu mai există în România
nici jidani, nici comerț jidănesc, nici problema jidănească.
Nu mai
existăm decât noi, care trebuie să fim nimiciți prin orice
mijloace.
Niciodată nici un cuvânt rău
pentru profesorul Iorga. Totdeauna cu respect și bună cuviință.
De câtva timp plouă cu articole
de otravă peste noi.
Între bliduri (adică la restaurantele noastre)
facem comploturi, punem la cale revoluții îngrozitoare și
vrem să ucidem oameni. Suflete de asasini, oameni cu revolverele
în mână și în buzunare.
Ei bine, nu mai pot!
Din marginile puterilor mele
omenești, cu care te-am respectat, îți strig:
Ești un incorect. Ești un necinstit
sufletește.
Datoria elementară a unui om
corect este să se informeze și la omul pe care îl judecă,
nu numai la agenții mincinoși ai domnului Armand Călinescu
(care lansaseră ieri pe piață că 16 echipe sub conducerea
lui Alexandru Cantacuzino vor să-l omoare pe d-sa.).
Eu nu mă pot bate cu d-ta.
N-am nici geniul, nici vârsta, nici condeiul și nici situația
d-tale.
N-am nimic. D-ta ai totul.
Dar din adâncul sufletului
lovit și nedreptățit îți strig și îți voi striga din adâncul
gropii: ești un necinstit sufletește, căci ți-ai bătut joc
pe nedrept de sufletele noastre nevinovate!
Voi, care ne acuzați de violență, după ce ați
întrebuințat în contra noastră cele mai mari violențe, împingându-ne
la disperare și păcat, voi, cărora dacă cineva v-ar fi dat
numai o palmă, ați fi reacționat la fel ca mine, fără
ca să mai fi trecut prin chinurile fizice și umilințele
prin care am trecut noi, voi necinstiților sufletește, vă
vom dovedi acum, că nu vom reacționa în nici un fel la toate
provocările voastre.
Nu să ne înăbușiți comerțul
nostru, să ne înăbușiți avântul, ci ca să ne bateți la tălpi,
să ne trimiteți în Insula Șerpilor, să ne ucideți cu pietre,
să ne spânzurați cu tălpile în sus, și să ni le bateți în
cuie, să ne supuneți la cele mai mari umilințe.
Nu veți întâmpina nici dvs.,
Domnule Profesor Iorga și nici ceilalți toți care v-ați asumat
răspunderea unei sângeroase și nedrepte opresiuni, nu numai
o violență, ci nici măcar o opunere.
Dar de acum și până voi închide ochii, domnule Iorga, și după aceea,
te voi privi așa cum meriți.
București,
26 martie 1938
Corneliu
Zelea Codreanu
Apud Mihail Sturdza, România și sfârșitul Europei. Amintiri
din țara pierdută, Editura Fronde, Alba Iulia-Paris,
1994, pp. 299-300
<< | 8.1 | 8.2 | 8.3 | 8.4 | 8.5 | 8.6 |
©
University of Bucharest 2002. All rights reserved. No part of this text may be reproduced in any form without written permission of the University of Bucharest, except for short quotations with the indication of the website address and the web page. Comments to:Ioan Scurtu Last update: December 2002 Text editor&Web design:Raluca OVAC |