Ioan Scurtu,Theodora Stănescu-Stanciu, Georgiana Margareta Scurtu

ISTORIA ROMÂNILOR ÎNTRE ANII 1918–1940

<<

>>

CUPRINS

Cuvânt înainte

I. RATIFICAREA ACTELOR DE UNIRE A BASARABIEI, BUCOVINEI ŞI TRANSILVANIEI CU ROMÂNIA; ÎNCORONAREA REGELUI FERDINAND LA ALBA IULIA

1.1. Decret-regal cu privire la hotărârea Sfatului Ţării din Chişinău (10 aprilie 1918)

1.2. Decret-regal cu privire la hotãrârea Congresului general al Bucovinei din Cernãuţi (19 decembrie 1918)

1.3. Decret-regal cu privire la hotărârea Adunării Naţionale din Alba-Iulia (13 decembrie 1918)

1.4. Lege pentru ratficarea Unirii Transilavaniei cu România (31 decembrie 1919)

1.5. Lege pentru ratificarea Unirii Bucovinei cu România (31 decebrie 1919)

1.6. Lege asupra ratificării Unirii Basarabiei cu România (31 decembrie 1919)

1.7. Regina Maria despre înfăptuirea Marii Uniri

1.8. Proclamaţia regelui Ferdinand, cu prilejul încoronării sale la Alba Iulia (15 octombrie 1922)

II. ROMÂNIA LA CONFERINŢA PĂCII DE LA PARIS

2.1. Declaraţiile lui Ion I. C. Brătianu privind situaţia României la Conferinţa de pace (decembrie 1919)

2.2. André Tardieu despre atmosfera de la Conferinţa păcii în jurul problemei româneşti

2.3. Tratatul de pace cu Germania (Versailles, 28 iunie 1919)

2.4. Ziarul american “The New York Times” despre semnarea tratatului cu Austria din perspectiva românească

2.5. Tratatul de pace cu Austria (Saint-Germain, 10 septembrie 1919)

2.6. Tratatul de pace cu Bulgaria (Neuilly sur Seine, 27 noiembrie 1919)

2.7. Tratatul de pace cu Ungaria (Trianon, 4 iunie 1920)

2.8. Tratatul de pace de la Paris (28 octombrie 1920)

III. VIAŢA COTIDIANÃ ÎN PERIOADA INTERBELICÃ

3.1. Restaurante, librãrii, magazine

3.2. Din activitatea şi preocupãrile liderilor politici

3.3. Mihail Manoilescu despre modul de viaţã al românilor

3.4. Scriitorul Mihail Sebastian despre preocupările sale intelectuale şi senti-mentale

3.5. Timpul liber petrecut de un profesor universitar

3.6. Imaginea Bucureştilor şi a bucureştenilor

3.7. Consideraţii privind condiţiile de muncă şi de viaţă ale ţărănimii

3.8. Articol privind “Luna Bucureştilor” (9 mai-9 iunie 1935)

3.9. Constantin Rădulescu-Motru despre “individualismul sufletului românesc”

3.10. Emil Cioran şi “adamismul românesc”

3.11. Mircea Eliade despre “Ţara lui bacşiş-bacşiş”

IV. PARTIDELE POLITICE ÎN PRIMUL DECENIU INTERBELIC

4.1. Actul de constituire a Ligii Poporului (3/16 aprilie 1918)

4.2. Procesul-verbal de constituire a Partidului Ţărănesc (5/18 decembrie 1918)

4.3. Manifestul Partidului Conservator-Progresist (3/16 decembrie 1918)

4.4. Proiectul de program al Partidului Socialist – Declaraţie de principii (9/22 decembrie 1918)

4.5. Programul Partidului Conservator-Democrat (22 octombrie 1919)

4.6. Programul de muncă al Partidului Naţional-Român (29 aprilie 1920)

4.7. Programul Partidului Naţional-Liberal (ianuarie 1922)

4.8. Contextul instalării liberalilor la putere (ianuarie 1922)

4.9. Programul Partidului Naţional-Ţărănesc (octombrie 1926)

4.10. Programul de acţiune al Partidului Social-Democrat din România (mai 1927)

V. CONSTITUŢIA DIN 1923 ŞI LEGILE DE UNIFICARE A STATULUI ROMÂN

5.1. Constituţia din 1923

5.2. Ştefan Zeletin despre Constituţia din 1923

5.3. Declaraţia Partidului Naţional şi a Partidului Ţărănesc cu prilejul adoptării Constituţiei României (29 martie 1933)

5.4. Legea pentru unificarea adiministrativă din iunie 1925

5.5. Legea învăţământului primar al statului şi a învăţământului normal-primar (iunie 1924)

5.6. Legea pentru organizarea învăţământului universitar (aprilie 1932)

5.7. Legea pentru regimul general al cultelor (aprilie 1928)

VI. MONARHIA ÎN ANII 1918-1930

6.1. Regina Maria despre regele Ferdinand

6.2. Căsătorii princiare

6.3. Principesa Elena şi relaţiile sale cu familia regală

6.4. Legile votate de Adunarea Naţională Constituantă privitoare la renunţarea principelui Carol la succesiunea tronului şi instituirea Regenţei (4 ianuarie 1926)

6.5. Testamentul regelui Ferdinand (2 iunie 1925)

6.6. Codicil la testamentul regelui Ferdinand (11 ianuarie 1926)

6.7. Scrisoarea regelui Ferdinand, cuprinzând ultima sa dorinţă (15 iulie 1927)

6.8. Carol al II-lea despre situaţia din România după moartea regelui Ferdinand (31 iulie 1927)

6.9. Documente privind “restauraţia” din 8 iunie 1930

VII. CONFRUNTĂRI POLITICE; EXTREMA STÂNGĂ ŞI EXTREMA DREAPTĂ

7.1. Extrema stângă

7.1.1. Articol privind rolul Partidului Comunist (aprilie 1922)

7.1.2. Sarcinile comuniştilor în viziunea lui Gheorghe Cristescu (martie 1923)

7.1.3. Legea pentru reprimarea unor infracţiuni contra liniştii publice (decem-brie 1924)

7.1.4. Articolul de fond din primul număr al ziarului “Scânteia” (august 1931) .

7.2. Extrema dreaptă

7.2.1. Relatarea lui Corneliu Zelea Codreanu privind întemeierea Legiunii Arhanghelul Mihail, la 24 iunie 1927

7.2.2. Manifestul “Crinul Alb” (septembrie 1928)

7.2.3. Aprecieri privind activitatea Mişcării Legionare şi rolul lui Corneliu Zelea Codreanu

7.2.4. Jurnalul Consiliului de Miniştri din 9 decembrie 1933 privind dizolvarea Gărzii de Fier

7.2.5. Documente privind asasinarea lui I. G. Duca, preşedintele Consiliului de Miniştri, la 29 decembrie 1933

7.2.6. Legea pentru apărarea ordinei în stat (7 aprilie 1934)

7.2.7. Moţiunea studenţimii creştine, adoptată de Congresul general de la Târgu Mureş (5 aprilie 1936)

7.2.8. Documente privind poziţia Mişcării Legionare faţă de problemele societăţii româneşti (1937)

7.2.9. Pactul de neagresiune electorală încheiat între Mişcarea Legionară, Partidul Naţional-Ţărănesc şi Partidul Naţional-Liberal, la 25 noiembrie 1937

VIII. VIAŢA POLITICĂ ÎN PERIOADA FEBRUARIE 1938-SEPTEMBRIE 1940

8.1. Decret-lege privind introducerea stării de asediu (11 februarie 1938)

8.2. Constituţia din februarie 1938

8.3. Decret-lege privind înfiinţarea Consiliului de Coroană (martie 1938)

8.4. Decret-lege pentru dizolvarea asociaţiilor, grupărilor şi partidelor politice (martie 1938)

8.5. Decret-lege pentru apărarea ordinei în stat (aprilie 1938)

8.6. Decret-lege pentru înfiinţarea Frontului Renaşterii Naţionale (decembrie 1938)

8.7. Decret-lege pentru reforma electorală (mai 1939)

8.8. Martha Bibescu despre Parlamentul ales în iunie 1939

8.9. Scrisoarea Lui Corneliu Zelea Codreanu către Nicolae Iorga (26 martie 1938)

8.10. Comunicatul Parchetului Militar al Corpului II Armată cu privire la uciderea lui Corneliu Zelea Codreanu (30 noiembrie 1938)

8.11. Comunicatul oficial privind asasinarea lui Armand Călinescu, preşedintele Consiliului de Miniştri, la 21 septembrie 1939

8.12. Decret-lege pentru transformarea Frontului Renaşterii Naţionale în Partidul Naţiunii (22 iunie 1940)

8.13. Decret-lege pentru apărarea ordinei politice unice şi totalitare a statului român (22 iunie 1940)

IX. ECONOMIE ŞI SOCIETATE

9.1. Economia românească

9.1.1. Vintilă Brătianu despre “Economia naţională a României Mari” (mai 1919)

9.1.2. Reforma agrară şi evoluţia agriculturii

9.1.3. Legea pentru stabilizarea monetară din februarie 1929

9.1.4. Legea minelor din 4 iulie 1924 şi reacţia trusturilor petrolifere internaţionale

9.1.5. Constantin Argetoianu despre sistemul bancar în anii crizei economice.

9.1.6. Acordul de cooperare tehnică-consultativă între România şi Societatea Naţiunilor (“Planul de la Geneva”, 28 ianuarie 1933)

9.1.7. Date statistice privind sistemul bancar şi situaţia economică a României

9.2. Viaţa socială

9.2.1. Legea pentru reglementarea repausului duminical şi a sărbătorilor legale (iunie 1925)

9.2.2. Articole din presă privind mişcările greviste din ianuarie-februarie 1933

9.2.3. Aprecieri privind mişcările greviste din ianuarie-februarie 1933

9.2.4. Decret-lege privind recunoaşterea şi funcţionarea breslelor (octombrie 1938)

9.2.5. Relatare privind viaţa studenţilor

9.2.6. Situaţia legală, materială şi morală a profesorilor universitari

X. MINORITĂŢILE NAŢIONALE

10.1. Decret-lege pentru acordarea drepturilor cetăţeneşti evreilor născuţi în ţară (28 mai 1919)

10.2. Deciziile adoptate de Adunarea Generală a germanilor cu privire la poziţia acestei minorităţi în cadrul statului român (6 septembrie 1919)

10.3. Tratatul privind minorităţile (Paris, 9 decembrie 1919)

10.4. Programul Patidului Maghiar (28 decembrie 1922)

10.5. Expunerea lui Nicolae Titulescu, reprezentantul României la Societatea Naţiunilor, în legătură cu optanţii unguri (20 aprilie 1923)

10.6. Document conţinând lămuririle ministrului Instrucţiunii Publice şi Culte-lor, cu privire la reclamaţia Partidului Maghiar din România adresată Secretariatului Societăţii Naţiunilor (2 septembrie 1930)

10.7. Raportul lui Charles S. Wilson, ministrul SUA la Bucureşti, către Departamentul de Stat, privind înfiinţarea unui Subsecretariat de Stat pentru Minorităţi, pe lângă Preşedinţia Consiliului de Miniştri (24 aprilie 1931)

10.8. Programul Partidului Evreiesc din România (8 noiembrie 1933)

10.9. Lege pentru modificarea, abrogarea şi adăugarea unor articole la legea învăţământului secundar (7 mai 1934)

10.10. Lege pentru învăţământul primar al statului şi învăţământul normal primar (5 iulie 1934)

10.11. Tabel privind numărul de studenţi, după naţionalitate, în anul universitar 1934-1935

10.12. Decret-regal pentru revizuirea cetăţeniei evreilor din România (21 ianuarie 1938)

10.13. Decret-lege privitor la starea juridică a locuitorilor evrei din România (8 august 1940)

10.14. “Enciclopedia României” despre structura etnică a proprietarilor de întreprinderi industriale din România 178

XI. ROMÂNIA ÎN RELAŢIILE INTERNAŢIONALE interbelice

11.1. România şi Societatea Naţiunilor

11.1.1. Pactul Societăţii Naţiunilor (Versailles, 28 iunie 1919)

11.1.2. Atitudinea forţelor politice din România fată de Societatea Na-ţiunilor

11.1.3. Declaraţia lui Nicolae Titulescu în faţa Subcomisiei pentru regle-mentarea paşnică a diferendelor internaţionale (Geneva, 19 septembrie 1925)

11.1.4. “Dinamica păcii”, conferinţă rostită de Nicolae Titulescu în Reichstag (Berlin, 6 mai 1929)

11.2. Sistemul de alianţe

11.2.1. Convenţia de alianţă defensivă între România şi Polonia (3 martie 1921)

11.2.2. Convenţia de alianţă româno-polonă, reînnoită la 26 martie 1926

11.2.3. Convenţia de alianţa defensivă între România şi Cehoslovacia (23 aprilie 1921)

11.2.4. Convenţia de alianţă defensivă între România şi Regatul Sârbo-Croato-Sloven (Iugoslavia) din 7 iunie 1921

11.2.5. Acordul complementar la tratatele de amiciţie şi de alianţă între statele Micii Înţelegeri (Strbske Pleso, 27 iunie 1930)

11.2.6. Pactul de reorganizare a Micii Înţelegeri (Geneva, 16 februarie 1933) .

11.2.7. Pactul Înţelegerii Balcanice (Atena, 9 februarie 1934)

11.2.8. Aprecieri privind România şi Înţelegerea Balcanică

11.2.9. “România – în balanţa forţelor”

11.2.10. Tratatul de prietenie între Franţa şi România (Paris, 10 iunie 1926).

11.2.11. Tratatul de prietenie între Italia şi România (Roma, 17 septembrie 1926)

11. 3. România şi dinamica relaţiilor internaţionale până în septembrie 1930

11.3.1. Aprecieri privind politica externă a României: deziderate, oameni, reuşite

11.3.2. Pactul Renan, privind garantarea frontierelor (1 decembrie 1925)

11.3.3. Pactul Briand-Kellogg (Paris, 27 august 1928)

11.3.4. Discursul lui Nicolae Titulescu după alegerea sa în calitate de preşedinte al celei de-a 11-a sesiuni ordinare a Adunării Generale a Societăţii Naţiunilor (Geneva, 10 septembrie 1930)

11.3.5. Discursul ţinut de Nicolae Titulescu, în calitate de preşedinte al celei de-a 12-a sesiuni ordinare a Adunării Generale a Societăţii Naţiunilor (Geneva, 7 septembrie 1931)

11.3.6. Convenţia pentru definirea agresiunii (Londra, 4 iulie 1933)

11.3.7. Declaraţia lui Nicolae Titulescu privind regimul navigaţiei prin Strâmtorile Mării Negre (Montreux, 22 iunie 1936)

11. 4. Relaţiile României cu Uniunea Sovietică

11.4.1. Jurnalul lui M.M. Litvinov despre problema Basarabiei (9 februarie 1929)

11.4.2. Protocolul de la Moscova pentru punerea în vigoare a Pactului de la Paris (Briand-Kellogg), 9 februarie 1929

11.4.3. Telegrama lui Nicolae Titulescu adresată ministrului de externe în legătură cu negocierile între România şi URSS (Geneva, 24 iulie 1932)

11.4.4. Nicolae Titulescu despre principiile politicii externe a României în 1936

11.4.5. Protocolul semnat de Nicolae Titulescu şi Maksim Litvinov privind pactul de asistenţă mutuală între România şi URSS (Montreux, 21 iulie 1936)

XII. ROMÂNIA ÎN CONTEXTUL RELAŢIILOR INTERNAŢIONALE DIN ANII 1938-1940

12.1. Grigore Gafencu despre politica externă

12.2. Articolul “Fereşte-te popor al meu, căci mari primejdii ţi se pregătesc”, de Nicolae Iorga (13 martie 1938)

12.3. Mesajul oficial difuzat de postul de radio Praga în legătură cu poziţia României faţă de Cehoslovacia (2 noiembrie 1938)

12.4. Tratat asupra promovării raporturilor economice între Regatul României şi Reichul German (23 martie 1939)

12.5. Garanţiile Marii Britanii şi Franţei acordate Greciei şi României (13 aprilie 1939)

12.6. Comunicat privind neutralitatea României (6 septembrie 1939)

12.7. Notă privind iniţiativa României pentru constituirea unui “bloc al neutrilor” (Moscova, 14 noiembrie 1939)

12.8. Raoul Bossy despre “blocul neutrilor”

XIII. PIERDERILE TERITORIALE DIN VARA ANULUI 1940

13.1. Protocolul adiţional secret la Pactul de neagresiune semnat de Molotov şi Ribbentrop, la 23 august 1939

13.2.Alexandru Cretzeanu despre impactul înfrângerii Franţei asupra României

13.3.Nota lui Joachim von Ribbentrop către Viaceslav Molotov privitoare la Basarabia şi Bucovina (25 iunie 1940)

13.4. Notele ultimative ale guvernului sovietic din 26-27 iunie 1940 şi răspun-surile guvernului român

13.5. Diplomatul Raoul Bossy despre poziţia Italiei faţă de notele ultimative sovietice

13.6. Grigore Gafencu despre ocuparea Basarabiei şi nordului Bucovinei

13.7. Hotărârea Consiliului de Miniştri al României de a renunţa la garanţiile anglo-franceze (1 iulie 1940)

13.8. Declaraţiile primului ministru Ion Gigurtu privind “noua orientare” a poli-ticii externe a României (8 iulie 1940)

13.9. Scrisoarea lui Adolf Hitler cărtre regele Carol al II-lea (17 iulie 1940)

13.10. Aprecieri privind evoluţia revizionismului maghiar

13.11. Mihail Manoilescu despre dictatul de la Viena

13.12. Textul “arbitrajului” de la Viena (30 august 1940)

13.13. Problema acceptării “arbitrajului” de la Viena

13.14. Comunicat privind cedarea Cadrilaterului (Craiova, 7 septembrie 1940)

13.15. Decret-regal privind investirea generalului Ion Antonescu cu depline puteri (5 septembrie 1940)

13.16. Manifestul către români semnat de Carol al II-lea, la 6 septembrie 1940

13.17. Decret-lege privitor la depunerea jurământului de către regele Mihai (6 septembrie 1940)

XIV. PERSONALITĂŢI POLITICE. APRECIERI. PORTRETE

14.1. Mircea Eliade despre “imoralitatea clasei politice”

14.2. Grigore Gafencu despre oamenii politici

14.3. Regele Ferdinand

14.4. Regina Maria

14.5. Carol al II-lea

14.6. Principesa Elena

14.7. Regele Mihai şi familia regală

14.8. Alexandru Averescu

14.9. Ion I. C. Brătianu

14.10. Iuliu Maniu

<<

>>

© University of Bucharest 2002. All rights reserved.
No part of this text may be reproduced in any form without written permission of the University of Bucharest, except for short quotations with the indication of the website address and the web page.
Comments to:Ioan Scurtu
Last update: December 2002
Text editor&Web design:Raluca OVAC