ANEXE 

Doc. nr. 1

Satu-Mare, 13 august 1956

 

Imputernicitul raional Ioan Cenan către Ministerul Cultelor 

In cursul acestei săptămāni, de la 7 la 12 august 1956 īn diferite comune din raion s-a continuat īntocmirea listelor şi adunarea semnăturilor de trecere la cultul greco-catolic. Astfel s-au īntocmit liste şi s-au adunat semnături īn Medişa, acţiune pusă la cale de fostul preot greco-catolic nerevenit Soran Felician domiciliat īn Valea Vinului, raionul Şomcuţa Mare. La fel s-a continuat cu adunarea semnăturilor cu mai multe liste, o listă s-a umblat(sic) pentru adunarea semnăturilor la aşa zisa"intelectualitate". Această acţiune a fost pusă la cale de către preotul revenit dr. Coman Gheorghe, apoi de Sabo (sau Sabău -n.n.) preot nerevenit, Sever Paul şi alţi preoţi greco-catolici nereveniţi care sunt īn Satu-Mare. Menţionez că pentru adunarea semnăturilor īn ultimul timp nu mai umblă preoţii reveniţi ci diferiţi credincioşi.

In satul Petea, comuna Dorolţ, īn această săptămānă au acţionat foştii preoţi greco-catolici nereveniţi dr. Iliuţ Petru, dr. Morna, care au lansat īn sānul credincioşilor diferite zvonuri cum este cu īnfiinţarea cultului greco-catolic, apoi cu"Curtea de la Haga "şi că se vor restitui terenurile pānă la 50 ha şi alte zvonuri dăunătoare transformării socialiste a agriculturii. In ziua de 10 august dr. Iliuţ Petru a făcut şi slujbă religioasă īn biserică cu consimţămāntul preotului dr. Petru Suciu, titularul parohiei.

In ceea ce priveşte atitudinea preotului dr. Petru Suciu, arăt că sus-numitul preot se consideră greco-catolic şi īn biserică pomeneşte pe Papa şi pe episcopul Alexandru, adică pe fostul episcop Rusu. In cameră sus-numitul preot are afişată pe perete fotografia papei Pius XII, iar fotografia episcopului Valerian a acoperit-o să nu se vadă. Mi-a declarat că īn cazul cānd nu se īnfiinţează cultul greco-catolic, el atunci trece la cultul romano-catolic cu toţi credincioşii. In ultimul timp sus-numitul preot dr. Petru Suciu, are strānse legături cu preotul romano-catolic Bagosi Ladislau din Dara şi cu preotul romano-catolic Agoston Stefan din Lazuri.

In ziua de 8 august prim-protopopul dr. Ludovic Czumbel din Satu-Mare a prelucrat cu preoţii romano-catolici ca de aici īnainte preoţii romano-catolici să nu mai sprijine acţiunea greco-catolică pe faţă. Aceasta īn urma sesizării şi discuţiilor pe care le-a avut cu tov. Vişan, inspector general īn Ministerul Cultelor.

Menţionez că īn urma sesizării faptului că īn săptămāna trecută preotul dr. Coman Gheorghe din Satu-Mare, a īntocmit liste şi a adunat semnături, această sesizare a fost discutată la episcopie,  iar după aceasta sus-numitul preot m-a tras la răspundere că de ce am sesizat aceasta problemă deoarece nu este adevărat, deoarece el nu a adunat nici un fel de semnături. Mai arăt că după şedinţa ce a fost la episcopie şi la care a participat dr. Pop Carol, protopopul din Satu-Mare şi Coman Andrei, protopopul din Carei, īn ziua următoare protopopul Coman Andrei a venit la Satu-Mare şi s-a prezentat la dr. Coman Gheorghe, cu care este rudă şi i-a spus toate problemele care s-au discutat atāt la minister cāt şi la episcopie şi īn urma acestui fapt am fost tras la răspundere de către susnumitul preot.

 ss/ Ioan Cenan

 

Arhivele Departamentului Cultelor, Problema 80/1956, vol. nr. 10-3, f. 123 

 

 

Doc. nr. 2 

Mănăstirea Cocoş, 18 august 1956

 

Episcopul Alexandru Rusu către Chivu Stoica, Preşedintele Consiliului de Miniştri 

 

Ierarhia Bisericii Ortodoxe īn frunte cu P.F.Patriarh, a luat de curānd hotărārea, ca"revenirea"la ortodoxie, din 1948 a bisericii greco-catolice (făcută atunci īn condiţiile ce am arătat īn memoriul de la 23 aprilie 1956) să fie acum consolidată prin acţiune proprie a acestei biserici. La rāndul lor, īntemeiaţi pe dispoziţiile clare ale constituţiei, care garantează tuturor cetăţenilor R.P.R. libertatea de conştiinţă şi libertatea exercitării convingerilor religioase, libertăţi precizate răspicat şi īn legea cultelor, care are şi prevederea că"nimeni nu poate fi urmărit pentru credinţa sa religioasă" cetăţenii zişi reveniţi de fapt īnsă rămaşi (cu foarte puţine excepţii) credincioşi fideli ai bisericii lor greco-catolice, nu īnţeleg să mai fie consolidaţi īn ortodoxie. Ei vreau ca acum, cānd nu puterea de stat, ci numai ierarhia ortodoxiei, īmpietează asupra credinţei lor, să-şi poată exercita, deschis şi pe faţă, convingerea religioasă atāta vreme pe nedreptul īncătuşată . Cunoscānd ei atitudinea luată īn cauză, prin memoriul amintit mai sus, de episcopii lor rămaşi īn viaţă , aceşti cetăţeni s-au simţit īn drept si datori să uzeze de"libertatea de conştiinţă"legal şi solemn garantată, manifestāndu-se ceea ce au fost īntotdeauna, adică greco-catolici. Drept urmare ei au cerut preoţilor lor, ca la chestionarele menite a promova"consolidarea"să nu fie declaraţi ortodocşi, ci greco-catolici.

Aceste manifestări ale credincioşilor noştri din ultimul timp - provocate de acţiunea ortodoxă de «consolidare a unificării bisericeşti"- au nemulţumit profund ierarhia cultului ortodox, care, invocānd că răspunderea acestor manifestări ar avea-o episcopii prea liberi de la Curtea de Argeş, a reuşit să provoace şi să ducă la īndeplinire, la 14 iulie, o mutare precipitată a acestora la mănăstirea de maici din Ciorogīrla. Aceasta cu scopul vădit, de-a izola pe episcopi de credincioţii lor refractari la gīndul consolidării lor la ortodoxie. Vizitatorilor noştri s-a impus, de aceea să fie īnregistraţi īn cartea mănăstirii la fel cu cei"găzduiţi īn arhondaricul ei". Am cerut atunci On. Patriarhiei - al cărei vicar (...) [*] avusese rol hotărātor īn toată mutarea noastră de la Curtea de Argeş, să-şi respecte regulamentul mănăstiresc şi să nu forţeze controlul vizitatorilor episcopilor greco-catolici, care, evident, nu făceau şi nu puteau face parte dintr-o mănăstire de maici.

Avānd, se pare, pentru īntreaga acţiune de consolidare şi aprobarea On. minister al cultelor, On. Patriarhia a reuşit să angajeze īn sprijinul acţiunii sale de izolare a episcopilor"vinovaţi"şi acest On. minister, ai cărui trimişi ne-au şi făcut īn acest scop o seamă de vizite. Intr-una din aceste vizite mi s-a adus īnştiinţarea, că pe ziua de 13 august sīnt poftit din partea dlui ministru Constantinescu-Iaşi la o īntrevedere. O maşină a ministerului urma să mă ducă la această audienţă. Zis şi făcut. Dar pe drum spre capitală, īntr-un loc aproape viran, maşina, īn care mergeam, liniştit, spre audienţă, a fost oprită de o maşină de M.A.I. Insoţitorul meu de la culte (inspector Munteanu) a fost īnlocuit cu alţi doi īnsoţitori, de la care am aflat, că audienţa mea nu va mai avea loc şi că, īn schimb, voi fi dus, din ordin, la altă mănăstire. Urmarea a fost că, fără a mă putea īntoarce la Ciorogīrla, spre a-mi lua cele de lipsă pentru o atare deplasare, am fost dus, īn aceeaşi zi - numai cu ce aveam asupra-mi pentru audienţă - aici la mănăstirea Cocoş, din raionul dobrogean Tulcea. Dl. Florian, unul dintre īnsoţitori mi-a promis că va lua măsuri ca imediat să mi se aducă tot ce am avut la Ciorogīrla, dar pānă azi, 18 august, nu mi s-a adus īncă nimic, ajungānd astfel intr-o situaţie dintre cele mai precare.

Gāndindu-mă, că mutarea tuturor episcopilor la Ciorogīrla şi īn special romanţioasa mea mutare, de unul singur, la acest alt domiciliu, nu poate fi o măsură luată de consiliul de miniştri, īndrăznesc a ruga pe excelenţa voastră să binevoiască a dispune cercetarea cazului şi a găsi modalitatea, ca tratamentul supărător aplicat tuturor episcopilor greco-catolici şi mie īn particular să fie reconsiderat omeneşte. Mănăstirea săracă īn care am fost adus, nu-mi oferă nici cel mai elementar confort şi fiind situată īntr-o pădure - la depărtare de 7 km de la cel mai apropiat sat (Niculiţel) şi de 10 km de la tārguşorul Isaccea, face ca chestia aprovizionării şi alimentării mele, să īntāmpine, cu deosebire iarna, greutăţi foarte mari. Vārsta mea īnaintată (72 ani) şi sănătatea care mi se resimte greu de pe urma celor īndurate timp de 75 luni reclamă apoi tratament medical şi medicamente, de găsit numai la Tulcea (peste 30 km) ori chiar numai la Galaţi.

Cāt priveşte apoi īnsăşi atitudinea episcopilor greco-catolici faţă de soarta bisericii lor - declarată şi considerată pe nedreptul, inexistentă - ea se cuprinde pe larg īn memoriul, trimis şi excelenţei dumneavoastră la 23 aprilie. De atunci suntem īn aşteptarea rezolvării favorabile a cererilor legale şi deplin īndreptăţite cuprinse īn el, cereri care urmau şi urmează a fi īntărite de acte sprijinitoare ale credincioşilor noştri greco-catolici, a maselor acestora. Nici subsemnatul, nici vreun alt episcop greco-catolic n-am făcut īn tot timpul de cānd trăim sub regimul ce ni s-a aprobat de īnaltul guvern, nimic ce n-ar fi fost dreptul şi datoria noastră de capi ai unei biserici oropsite, care īşi cere tot mai stăruitor, dreptul la o viaţă īn libertate.

Speram să pot limpezi toate acestea īn cursul audienţei la d. ministru al cultelor. Cum īnsa domnia-sa mi-a refuzat, īn chipul arătat mai sus, īntrevederea, care ar fi fost, cred, deplin lămuritoare īn toate direcţiile, īmi permit a ruga acum pe excelenţa voastră să binevoiască a-mi acorda īnsăşi - la locul şi īn timpul ce va găsi potrivit - o audienţă īn scopul acesta. Dreptatea şi justeţea acestei smerite cereri, nu pot fi trase, cred, la īndoială. Sper deci cu tărie că ea nu-mi va fi refuzată. In această convingere rog pe excelenţa voastră, Domnule Preşedinte de Consiliu, să primească asigurarea īnaltei mele stime şi a celei mai distinse consideraţii.

Dr. Alexandru Rusu, ales şi confirmat de Sfāntul Scaun al Romei, mitropolit al provinciei bisericeşti de Alba-Iulia şi Făgăraş

 ss/ Alexandru Rusu

_______________________

 

[*] Decizia de a nu transcrie numele īn clar ne aparţine īn exclusivitate, Arhivele Departamentului Cultelor, Problema 80/1956, vol. nr. 10-3, f. 445-450

 

 

Doc. nr. 3

 

Baia Mare, 14 decembrie 1956

 

Imputernicitul raional Petre Grofu către Ministerul Cultelor

 

In ziua de 13 decembrie 1956 era fixată judecarea procesului celor 6 preoţi nereveniţi, de tribunalul militar Satu-Mare. In legătură cu aceasta, am luat legătura cu organele politice şi de stat ale regiunii şi am fost sesizat să mă deplasez să asist la acest proces ca simplu cetăţean.

Prezentāndu-mă la tribunalul Satu-Mare am observat următoarele :

- Dinainte de īnceperea procesului am observat pe culoarul tribunalului mai mulţi preoţi care discutau īntre ei şi cu alţi ţărani muncitori (după port din raionul Negreşti) īn grupuri de cāte 2-3.

- dintre preoţi am recunoscut pe preotul Moiş Grigore, nerevenit din comuna Ariniş, raionul Cehul Silvaniei, care discuta cu doi ţărani din Jurul Bixadului despre cei 6 preoţi arestaţi. De notat că acest preot nerevenit, īn lunile iulie-august a activat contra unificării, a vizitat pe preoţii Mihalca din parohia Girdani, Pop Grigore din Chilinţa, Mierlaş din Sălsig, Negruţ din Ulmeni, īndemnīndu-i să strīngă semnături şi să semneze retractarea pe o listă ce avea asupra sa iar la alţi ca Mihali Ioan, Oarţa de Sus, Marchiş Emil din Oarţa de Jos, le-a trimis vorbă să se prezinte la el pentru a semna retractarea.

- dintre preoţii romano-catolici am recunoscut doar pe protopopul Czumbel Ludovic care īnainte de īnceperea şedinţei stătea de vorbă cu alţi doi preoţi pe culoar

- după ora 12 preşedintele tribunalului a anunţat judecarea procesului celor 6 preoţi care au fost aduşi īn sala de şedinţă, apoi a anunţat că şedinţa se suspendă pentru 10 minute. In acest timp sala care īnainte de aceasta nu avea decāt 20-25 spectatori, s-a umplut.

- printre spectatori am observat că era şi numitul Moiş Grigore care se aşezase la centru şi sta īn picioare pe o bancă pentru a vedea cāt mai bine.

- După cele 10 minute preşedintele a făcut apelul martorilor şi s-a constat cāţi erau prezenţi. A arătat apoi că cei trei episcopi au făcut un apel Comitetului Central şi a īntrebat dacă sunt de acord ca acesta să fie citit public. La aceasta atāt procurorul cāt şi avocaţii apărării au consimţit şi atunci preşedintele a anunţat că īntrucāt la acest memoriu nu a fost dat īncă un răspuns judecata se amānă pānă la data de 14 februarie 1957, cānd va fi memoriu (sic) şi rezoluţia ca să poată fi citite public.

- după aceasta īn sală ici-colo au īnceput să murmure, apoi din diferite locuri să strige"Să fie eliberaţi că nu-s criminali. Să se lase să li se dea pachete. Să li se dea īmbrăcăminte mai groasă". Numărul celor care cereau acestea se auzea tot mai răspicat (sic) şi atunci a intervenit preşedintele care foarte calm a rugat asistenţa ca să nu ridice tonul fiindcă nu e cazul tocmai acum să facă de astea, mai ales īn momentul acesta cānd situaţia internaţională este neclară, fiindcă s-ar putea īntāmpla ca la şedinţa viitoare, parte din cei care fac agitaţie să fie īn alt loc şi să nu poată lua parte la aceasta. I-a lămurit apoi că pentru ca să li se permită predarea de pachete să facă cerere īn scris.

- după aceasta asistenţa s-a īmprăştiat iar cāţiva au mers ca să facă cererea pentru a se permite predarea de pachete, care după informaţiile ulterioare, a şi fost aprobată.

- printre cei care vociferau ca să fie eliberaţi că nu sunt criminali era şi Moiş Grigore şi un alt preot nerevenit, pe care cu toate īncercările nu i-am putut afla numele.

   ss/ Petre Grofu

 

Arhivele Departamentului Cultelor, Problema 80/1956, vol. nr. 13-3 , f. 550

 

 

© Universitatea din Bucuresti 2002.
No part of this text may be reproduced in any form without written permission of the University of Bucharest,
except for short quotations with the indication of the website address and the web page.
Comments to: Ovidiu BOZGAN; Text editor: Laura POPESCU; Last update:Novemberr, 2002