5. MANAGEMENTUL SCHIMBĂRII
Alături de cultura organizatorică, schimbarea reprezintă factorul cu cel mai mare impact asupra functiilor de planificare si organizare ale managementului.
"Nu există nici un dubiu că functia managementului informatiei va fi într-o crestere permanentă în organizatiile de toate tipurile iar problemele esentiale în implementarea noilor sisteme vor continua să fie managementul, organizarea si oamenii, mai mult decât tehnologia", arăta T.D. Wilson, specialist englez în managementul informatiei.
A scrie despre viitor este o ocupatie periculoasă. Predictiile pot fi ridicole, gresite sau bune si acest lucru poate fi constatat atunci când a fost atins acel moment din viitor. Viitorul este întotdeauna un tărâm necunoscut. Nu putem sti ce se va întâmpla mâine, cu atât mai putin peste un an sau zece. Că previziunile pot fi ridicole demonstrează următorul exemplu. Cineva arăta în anii 50 că la sfârsitul secolului bibliotecile mobile vor fi înlocuite de elicoptere sofisticate. Ideea este acum absurdă. Şi totusi în acel moment cine ar fi putut prezice posibilitătile Internetului si Web-ului? Chiar si în prezent, poate fi cineva sigur că altceva mai sofisticat nu va înlocui Internetul? Sau că bibliotecile si serviciile informationale vor fi înlocuite de sisteme pentru difuzarea informatiei, cunostintelor sau jocurilor care pot fi accesate direct de către orice muncitor, cercetător sau profesor?
Chiar dacă viitorul este necunoscut trebuie să ne gândim la el, trebuie să facem planuri. Şi chiar dacă obiectivele cuprinse în planuri nu sunt atinse iar căile de realizare sunt uneori gresite, acestea sunt utile pentru că prin ele se încearcă un anumit control asupra evenimentelor.
Tendinte privind structura organizatorică si comportamentul
Pornind de la argumentul că definitia prezentată are în vedere organizatiile asa cum le stim acum, managementul informatiei este clar o functie organizatională. Oricum în prezent toate organizatiile cunosc un grad ridicat de schimbare.
Poate cea mai importantă schimbare este extinderea pietei globale. Organizatiile nu mai pot activa pe o piată locală, ele trebuie să se orienteze către alte zone din interiorul tării sau spre alte tări, trebuie să caute piete largi de produse si servicii oriunde se află acestea.
Tehnologia informatiei sprijină globalizarea pietei, în primul rând prin faptul că permite unitatea organizatională (în interior si cu centrul) si în al doilea rând permite ca afacerile să se realizeze prin intermediul ei. Această tendintă conduce la afaceri electronice care pot influenta chiar organizatiile mici.
Iată, de exemplu, ce spune patronul unei mici firme din Pasadena, California, care vinde sosuri: "După doi ani pe Net, firma este profitabilă, obtinând 75 000 dolari pe an prin comenzi pe Web. Dacă la început ne-am gândit numai la piata internă, acum 15-20% sunt clienti străini în special din Canada, Australia si Marea Britanie. În urmă cu o lună am fost contactati de 15 oameni de afaceri din Japonia. Fără un site pe Web, piata noastră s-ar fi restrâns la zona orasului Pasadena, acum oameni din lumea întreagă ne cunosc".
Patronul atrage atentia si asupra importantei managementului informatiei spunând că nu este deloc simplu să dezvolti un site pe Web, acesta este chiar un exercitiu de managementul informatiei. Cu alte cuvinte managementul informatiei este la fel de important în comertul electronic ca si în cel traditional.
O altă dezvoltare în organizatie, din ce în ce mai vizibilă în ultimul timp, este aparitia unor structuri tot mai aplatizate în care angajatii capătă puteri sporite. Autori precum Handy si Peters abordează această problemă.
Handy arată că noi tipuri de organizatii încep să apară: "Aparitia noilor tipuri de organizatii a devenit o schimbare perceptibilă despre care se vorbeste tot mai mult. Organizatiile vor fi percepute ca fragmente gigantice de inginerie cu mari colective umane intersanjabile. Astăzi se discută tot mai mult de cultură si retele, echipe si coalitii, influentă si putere, chiar mai mult decât control sau leadership."
Peters se concentrează, de asemenea, pe echipe, leadership si retele. El recomandă constituirea echipelor care se autoconduc, ca formă de bază pentru noile organizatii: "Echipele care se autoconduc ar trebui să devină baza structurii organizationale." În Liberation Management, acelasi autor comentează aparitia organizatiilor de tip retea: "Datorită tehnologiei informatiei organizatia de tip retea poate colabora cu furnizori de toate tipurile si de oriunde, astfel că termeni precum mic, mare, scară, putere capătă noi sensuri".
Autorii acordă un rol cheie liderului: "leadership-ul trebuie să fie nelipsit în organizatie. Fiecare trebuie să înceapă să gândească si să actioneze ca un lider." Acelasi Peters subliniază anumite calităti ale liderului: "Liderii cu succes în afaceri vor fi cei care au cea mai mare flexibilitate în gândire".
Handy si Peters nu sunt singurii astăzi care întrevăd aparitia noilor forme de organizatii. Se poate spune că organizatiile de tip retea, distributia globală, constituirea echipelor care se autoconduc, cultura puterii, leadership-ul distribuit vor deveni noi paradigme ale structurii organizationale. Cei mai multi autori tratează managementul firmei, dar au început să apară lucrări de management si în domeniul sectorului public, în institutiile educationale si organizatiile voluntare care abordează astfel de concepte.
Este adevărat că birocratismul persistă si probabil va mai persista mult timp, poate chiar si în noile forme organizatorice, totusi dinamica schimbărilor din societate în general si din organizatii în particular poate să ducă la disparitia acestui fenomen negativ.
|