6.3.3. ÎncrengĂtura Magnoliophyta (Angiospermatophyta)

Cls. Magnoliatae (Dicotyledonatae)

 

Subcls. Magnoliidae (Polycarpicae)

Ord. Ranunculales

Fam. Ranunculaceae

Plante erbacee (rar lemnoase), perene, bianuale şi anuale. Rădăcina principală lipseşte. Tulpinile subterane (rizomiforme, bulbiforme sau tuberculiforme) poartă rădăcini adventive. Frunze bazale peţiolate; frunze superioare sesile, nestipelate (excepţie Thalictrum sp.), întregi, lobate sau palmat-sectate, dispuse altern, rar opus (Clematis sp.). Flori solitare sau grupate în inflorescenţe cimoase, bisexuate, actinomorfe şi rar zigomorfe (Aconitum sp., Aquilegia sp.). Elementele florii sunt dispuse spiralat, hemiciclic şi rar ciclic pe un receptacul ± conic. Înveliş floral: perigon sau periant. Între periant şi androceu există glande nectarifere care provin din petale transformate; alteori acestea se află la baza petalelor într-o gropiţă (fovea) acoperită de un solzişor. Androceul este alcătuit din numeroase stamine libere. Gineceu superior, pluricarpelar, apocarp. Fruct multiplu: capsulă (polifolicule), nucă (poliachene) sau bacă.

Formula florală: P₃₊₃ A_<¥ G_<¥; K_10-5 C_<¥-5 A_¥ G_<¥-1

Obs. Din punct de vedere biochimic mulţi reprezentanţi conţin glicozide (cimarina, adonitoxina, helleborina) şi alcaloizi (aconitina, decozina).

Ex.: Aconitum anthora (omag galben), Aconitum moldavicum (omag), Aconitum toxicum (omag), Aconitum vulparia subsp. lasianthum (omag), Actaea spicata (orbalţ), Anemone narcissifolia (oiţe), Anemone nemorosa (păştiţa albă), Anemone ranunculoides (păştiţa galbenă, floarea Paştelui), Aquilegia nigricans subsp. nigricans (căldăruşe), Aquilegia transsilvanica (căldăruşe), Caltha palustris (calcea calului), Clematis alpina (curpen de munte), Delphinium elatum subsp. elatum (nemţişor), Helleborus purpurascens (spânz), Hepatica transsilvanica (crucea voinicului), Isopyrum thalictroides (găinuşi), Pulsatilla alba (sisinei de munte, dediţei), Ranunculus acris (piciorul cocoşului), Ranunculus alpestris, Ranunculus carpaticus, Ranunculus cassubicus, Ranunculus ficaria (untişor, sălăţică, grâuşor), Ranunculus montanus (piciorul cocoşului de munte), Ranunculus oreophilus, Ranunculus platanifolius, Ranunculus repens (floare de leac), Thalictrum aquilegifolium (rutişor), Trollius europaeus (bulbuci) (Fig. 83; Fig. 84).

Ord. Papaverales

Fam. Papaveraceae

Plante erbacee. Frunze simple, alterne, nestipelate. Flori actinomorfe, bisexuate, solitare sau grupate în inflorescenţe cimoase. Caliciu cu două sepale caduce. Corola alcătuită din 4 petale libere, diferit colorate. Fruct: capsulă (silicvă, capsulă poricidă).

Formula florală: K₂ C₂₊₂ A_<¥-4 G_(¥-2)

Obs. Plante bogate în alcaloizi (morfina, tebaina, narcotina, codeina, papaverina) cu laticifere anastomozate care conţin latex incolor sau colorat în alb, portocaliu etc.

Ex.: Chelidonium majus (rostopască, iarbă de negi, negelariţă), Papaver alpinum ssp. corona-sancti-stephani (mac galben de munte), Papaver rhoeas (mac roşu de câmp) (Fig. 85.1.).

Subcls. Hamamelidae (Amentiferae)

Ord. Urticales

Fam. Ulmaceae

Arbori cu frunze simple, alterne, asimetrice la bază şi stipele caduce. Florile bisexuate, monoice, solitare sau dispuse în glomerule, apar înainte de înfrunzire. Perigon gamotepal. Fruct: nuculă aripată/samară. Formula florală: P₍₅₎ A₅ G₍₂₎

Ex.: Ulmus glabra (ulm de munte) (Fig. 85.2.).

Fam. Urticaceae

Plante erbacee cu frunze simple, opuse, serate, cu peri urticanţi. Flori mici unisexuate, monoice sau dioice, pe tipul 4, dispuse în inflorescenţe cimoase contractate. Fruct: achenă.

Formula florală: | P₄A₄; ~ P₄G₍₂₎ Obs. Plante cu fibre folosite în industria textilă.

Ex.: Urtica dioica (urzica mare), Urtica urens (urzica mică) (Fig. 85.3.).

continoare >>>