gerunziu

 

1.     Este un mod nepersonal, care nu poate fi niciodată verbul principal (predicatul) al propoziţiei. El nu are forme diferite în funcţie de persoană şi exprimă o acţiune în curs de desfăşurare, fără referire la momentul vorbirii. Formal poate fi recunoscut după terminaţia -ând pentru toate verbele (cântând, văzând, spunând, având) cu excepţia celor terminate la infinitiv în  -i (citind, privind, zâmbind) şi a celor a căror rădăcină se termină în -i (tăind, liniind, apreciind).

 

2.     Gerunziul caracterizează acţiunea verbului principal al propoziţiei, precizând totodată modul, timpul, cauza, condiţia acesteia:

 

Mama privea zâmbind pe fereastră.

A plecat şchiopătând spre casă (= a plecat în acest mod).

Mergând spre casă, se gândea cum să găsească o soluţie (= în timp ce mergea spre casă se gândea).

Îmbolnăvindu-se, a trebuit să renunţe la excursie (= pentru că s-a îmbolnăvit, a trebuit să renunţe la excursie).

Muncind mai mult, ai fi reuşit la examen (= dacă ai fi muncit mai mult, ai fi reuşit la examen).

 

3.     În calitatea sa de verb, el poate avea determinanţi diferiţi de cei ai verbului principal din propoziţie:

 

Gândindu-se mereu la el…(mod).

Sosind mâine, va pierde ocazia (timp).

Apucând cu mâna balustrada… (instrument).

Citind o carte, a adormit (complement direct).

 

4.     Subiectul gerunziului.

În mod obişnuit, subiectul gerunziului coincide cu subiectul propoziţiei.

 

Într-o zi, având timp, m-am dus să-i fac o vizită (= eu aveam timp şi eu m-am dus să-i fac o vizită)

 

Când există posibilitatea unei confuzii, aceasta trebuie evitată prin precizarea subiectului. De exemplu:

 

Sosind, l-am anunţat că am reuşit la examen.

poate fi înţeleasă fie  „când eu  am  sosit,  l-am anunţat”, fie „când el a sosit, eu l-am anunţat”. De obicei aceste construcţii sunt evitate prin folosirea unor forme verbale care marchează persoana:

 

Când am sosit (eu) sau Când a sosit (el).

 

·         Mai ales când gerunziul se află la începutul propoziţiei confuzia este frecvent posibilă:

 

Aşteptând o confirmare, primiţi, vă rog…

 

În acest caz, în mod normal ar trebui să interpretăm „în timp ce dumneavoastră aşteptaţi” (subiectul implicit al lui primiţi, chiar dacă autorul scrisorii a vrut să spună „în timp ce eu aştept o confirmare”. În acest caz, pentru evitarea confuziei este preferabil să spunem:

 

Aşteptând o confirmare, eu vă rog să primiţi….

 

·         Totuşi, în numeroase cazuri, lipsa acestei precizări a subiectului nu antrenează nici o ezitare asupra sensului real, de exemplu, într-o propoziţie ca:

 

Privind mai atent, un detaliu mi-a atras atenţia.

 

Dacă aplicăm regula de mai sus a precizării subiectului, ar trebui să spunem:

 

Privind mai atent, am remarcat un detaliu sau

Când am privit mai atent, am remarcat un detaliu.

 

·         Adeseori gerunziul se raportează, de fapt, la un subiect nedeterminat, care nu apare explicit în propoziţie şi care poate fi redat prin persoana a II-a singular, fie prin persoana întâi plural a verbului:

 

Reflectând bine, totul este foarte logic (= dacă tu reflectezi sau noi reflectăm).

 

5.     Aud o privighetoare cântând.

Această construcţie, care este foarte frecventă, conţine un subiect (eu), un alt nume (privighetoare) un verb principal şi un gerunziu. Gerunziul stă, de regulă, după verb, dar se referă la nume, arătând o caracteristică a acestuia. O frază ca de exemplu:

 

Când am ajuns acasă, am găsit-o dormind.

 

este înţeleasă astfel: „când am ajuns acasă, am găsit-o şi ea dormea”. Poziţia după verb a gerunziului arată că acesta determină verbul, dar ca sens arată o caracteristică a numelui:

 

Aud o privighetoare cântând (= eu aud o privighetoare şi privighetoarea cântă).

 

6.     Uneori, când se referă la un substantiv, gerunziul poate avea valoare adjectivală, adică are forme diferite după gen şi număr şi se acordă cu substantivul. În acest caz, el devine adjectiv (- adjectiv₅). El se poate referi la un substantiv şi fără a se acorda cu acesta şi atunci el rămâne o formă a verbului, cu valoare de atribut. [stil.] Folosirea gerunziului atribut este rară în limba curentă. Ea apare mai mult în limba oficială, în demonstraţii ştiinţifice etc.

Doamna purtând un taior alb a intrat în magazin (= doamna care poartă un taior alb a intrat în magazin).

 

7.     Tot + gerunziu.

Când gerunziul este precedat de adverbul tot, construcţia are un sens iterativ, de acţiune frecvent repetată:

 

Tot ascultând melodia la radio, am învăţat textul pe dinafară (= ascultând în mod repetat melodia…).

 

8.     Admiţând că…presupunând că… (- condiţie₆).

 

9.     [stil.] Gerunziul este o formă a verbului care are o circulaţie mare mai ales în limba literară îngrijită. Limba curentă preferă utilizarea, în aceste situaţii, a unor moduri personale. Construcţiile gerunziale se izolează, de obicei, prin virgulă de restul frazei, mai ales când ele precedă verbul.

 

(NARCISA FORASCU)