Ioan Scurtu,Theodora Stănescu-Stanciu, Georgiana Margareta Scurtu

ISTORIA ROMÂNILOR ÎNTRE ANII 1918–1940



<<



10.13. Decret-lege privitor la starea juridică a locuitorilor evrei din România

                                      (8 august 1940)

                                       

Art. 1. Situația juridică a evreilor este statornicită în condițiile acestui decret cu putere de lege.

Art. 2. Sunt socotiți evrei în înțelesul acestui decret cu putere de lege:

a) cei de religie mozaică;

b) cei născuți din părinți de religie mozaică;

c) creștinii născuți din religie mozaică nebotezați;

d) creștinii născuți din mamă creștină și tată de religie mozaică, nebotezat;

e) cei născuți din mamă de religie mozaică, afară din căsătorie;

f) femeile intrând în alineatele premergătoare, căsătorite cu creștini, dacă au trecut la creștinism cel mai târziu un an înainte de înființarea Partidului Națiunii;

g) evrei de sânge, atei, sunt socotiți evrei în sensul acestui decret cu putere de lege.

Trecerea la creștinism a celor de religie mozaică, după punerea în aplicare a decretului, nu schimbă calitatea de evreu, astfel cum este statornicită de acest decret cu putere de lege.

Cei ce fac parte, la publicarea prezentului decret cu putere de lege, din comunitățile religioase evreiești sunt socotiți de religie mozaică.

Art. 3.  Evreii se împart, în ceea ce privește starea lor juridică, în trei categorii, numite în acest decret cu putere de lege: categoria I, categoria a II-a și categoria a III-a.

Art. 4. Categoria I este alcătuită din evreii veniți în România după 30 decembrie 1918.

Art. 5. Categoria a II-a în înțelesul acestui decret cu putere de lege este alcătuită din:

a) cei ce au căpătat naturalizarea, prin lege individuală sau dispozițiune legală, până la 30 decembrie 1918;

b) cei ce au căpătat naturalizarea, în mod colectiv, în temeiul art. 7,
par. 2, lit. c din Constituția modificată la 1879, servind țara sub drapel în timpul războiului pentru Independență;

c) cei ce, locuind în Dobrogea, au dobândit naturalizarea în temeiul art. 133, adițional al Constituției din 1879, art. 4 al legii din 9 martie 1880, în temeiul legilor din 19 aprilie 1909, 14 aprilie 1910 și 3 martie 1912;

d) cei ce au luptat în linia de foc, în războaiele României, pentru România, cu excepția celor căzuți, individual, prizonieri, celor dispăruți sau trecuți în teritoriul ocupat;

e) cei răniți, decorați, citați cu ordin pentru acte de bravură în timpul războiului;

f) urmașii celor morți în războaiele României și urmașii celor cuprinși în alineatele precedente.

Art. 6. Categoria a III-a este alcătuită din evreii care nu fac parte din categoriile I și a II-a.

Art. 7.  Evreii prevăzuți în categoriile I și a II-a nu pot fi:

a) funcționari publici, de orice fel, cu și fără salariu și colaboratori direcți la activitatea serviciilor publice;

b) membrii în profesiunile care au, prin natura lor, legătură directă cu autoritățile publice, avocați, experți și alte îndeletniciri asemănătoare:

c) membrii în consiliile de administrație ale întreprinderilor de orice natură, publice și particulare;

d) comercianți în comunele rurale;

e) comercianți de băuturi alcoolice și deținători de monopoluri, cu orice titlu;

f) tutori sau curatori ai incapabililor ce sunt de religie creștină;

g) militari;

h) exploatatori sau închiriatori de cinematografe, editori de cărți, ziare și reviste românești, colportori de imprimate românești și deținătorii oricăror mijloace de propagandă națională românească;

i) conducători, membri și judecători în asociațiile sportive naționale;

j) oameni de serviciu în instituțiile publice.

Art. 8. Evreii prevăzuți în categoria I vor putea exercita îndeletnicirile și profesiunile libere în limitele ce se vor arăta printr-un jurnal al Consiliului de Miniștri. Aceștia nu pot candida și nu pot fi aleși în consiliile și comitetele conducătoare ale îndeletnicirilor și profesiunilor libere organizate prin legi.

Evreii prevăzuți în catgoria a III-a pot să practice orice îndeletniciri, profesiuni și activități, în afară de excepțiile acestui decret cu putere de lege, pentru această categorie, prevăzute în art. 7, 10, 11, 13.

Art. 9. Drepturile, legalmente dobândite, ale evreilor din categoria a II-a se mențin, cu excepțiile cuprinse în art. 11 și 13. Cei care nu sunt funcționari publici la data publicării decretului nu pot dobândi în viitor vreo funcțiune publică.

Art. 10. Obligațiunile militare, fiind obligațiuni de onoare, se transformă, în virtutea acestui decret cu putere de lege, pentru evreii din România din categoriile I și a III-a, fie în obligațiune fiscală statornicită în limitele ce se vor reglementa după puterile materiale ale fiecărui evreu și după considerațiunea dacă a făcut sau nu serviciul militar, fie în obligațiune de muncă potrivit nevoilor statului și instituțiilor publice, la muncile de interes obștesc, după capacitatea și situația fiecăruia.

Evreii din categoria a II-a nu pot fi militari de carieră.

Ministerul Apărării Naționale este autorizat să dezvolte aceste norme de ordine publică și să statornicească condițiile aplicării lor, printr-un regulament de administație publică generală. Ministerul de Finanțe va stabili condițiile de aplicare ale obligațiunii fiscale.

Art. 11. Evreii aparținând oricărei categorii nu pot dobândi proprietăți rurale în România.

Evreii aparținând oricărei categorii pot vinde proprietățile lor rurale românilor de sânge, cu exercitarea dreptului de preempțiune pentru Ministerul Agriculturii.

Evreii aparținând oricărei categorii nu pot dobândi, în viitor, întreprinderi industriale rurale. [...]

Art. 12.  Prevederile art. 7, lit. h vor putea fi dezvoltate printr-un regulament de administrație publică întocmit de ministerele competente.

Art. 13. Se poate ridica atributul puterii părintești, asupra copilului său creștin, tatălui evreu, dacă se constată pe cale judecătorească, că acesta dă copilului său creștin o educațiune potrivnică principiilor religioase sau naționale.

Instanța va fi investită prin cererea Ministerului Public.

Art. 14 Evreii din orice categorie nu pot dobândi nume românești. Actele de atribuire potrivnice acestei dispozițiuni sunt nule. Cei ce încearcă să dobândească și cei ce vor dobândi nume românești se vor pedepsi în condițiunile acestui decret cu putere de lege.

Art. 15. Dispozițiuni legale speciale vor reglementa regimul învăță-mântului primar, secundar, profesional și superior al evreilor din România, în limitele art. 10 și 21 din Legea Constituțională de la 27 februarie 1938.

Regimul cultului mozaic rămâne sub protecția normelor constituționale și a legilor de aplicare.

 

            Evreii din România între anii 1940-1944, vol. I - Legislația antievreiască, Volum alcătuit de Lya Benjamin, București, Editura Hasefer, 1993, pp. 46-48

 

 



© University of Bucharest 2002. All rights reserved.
No part of this text may be reproduced in any form without written permission of the University of Bucharest, except for short quotations with the indication of the website address and the web page.
Comments to:Ioan Scurtu
Last update: December 2002
Text editor&Web design:Raluca OVAC