Ioan Scurtu,Theodora Stănescu-Stanciu, Georgiana Margareta Scurtu

ISTORIA ROMÂNILOR ÎNTRE ANII 1918–1940



<<


10.2. Deciziile adoptate de Adunarea Generală a germanilor cu privire la poziția acestei minorități în cadrul statului român 

(6 septembrie 1919)

                                       

Germanii din Vechiul Regat, Banat, Basarabia, Bucovina, Transilvania, precum și din celelalte zone de pe teritoriul României Mari aderă uniți la politica statului român la care s-au raliat de bunăvoie și prin hotărâri proprii. Reînnoind această adeziune solemnă față de statul român, se stabilesc, de comun acord, următoarele linii directoare pentru reorganizarea relațiilor politice din România Mare:

1. Hotărârile luate de Marea Adunare Națională a românilor la 1 Decembrie 1918 la Alba Iulia vor fi extinse asupra întregului teritoriu al statului.

2. Germanilor din România Mare li se va garanta prin crearea unei legi fundamentale a statului, pentru vecie dreptul de a se organiza în mod liber într-o națiune unită pentru a-și realiza scopurile culturale, naționale, economice și politice.

3. Națiunii germane din România Mare i se va recunoaște dreptul de a fixa impozite pentru conaționalii lor în scopul satisfacerii vieții culturale. Pentru încasarea impozitelor se va colabora cu autoritățile statului.

4. Națiunea germană din România Mare va beneficia pentru sine ca o totalitate, cât și pentru membrii ei (asociații, societăți și persoane individuale) de dreptul de a înființa școli și institute de învățământ de orice fel și la orice nivel și dreptul de a-i instrui și numi pe dascăli. [...]

6. Germanii din România Mare doresc o delimitare după criteriul etnic al ținuturilor administrative în administrația generală, politică, financiară, juridică, precum și în celelalte domenii ale administrației. În administația locală și municipală doresc menținerea, respectiv acordarea dreptului de autoguvernare însoțit de dreptul de alegere al funcționarilor de către propriul corp reprezentativ. Funcționarii locali și municipali vor fi aleși din rândul etniilor cărora le aparțin în funcție de numărul acestora.

7. În baza hotărârilor de la Alba-Iulia se recunoaște germanilor din România dreptul deplin asupra folosirii limbii materne în toate domeniile și nivelele din administrație și justiție, prin urmare folosirea limbii germane de către autorități în cazul unor dezbateri; întocmirea proceselor-verbale, redactarea unor decizii și a sentințelor. Folosirea limbii materne de către tinerii care își satisfac stagiul militar.

8. Se acordă deplină egalitate în drepturi bisericilor și dreptul de a se organiza după criteriul etnic. Aceleași drepturi revin și școlilor. [...]

14. Germanii din România Mare solicită dreptul de folosire a toponimelor în limba germană în relația lor cu autoritățile, poștă, telegraf și în circulația feroviară precum și obligația autorităților de a folosi limba germană în zonele populate masiv de germani în redactarea actelor oficiale. De asemenea, doresc folosirea neîngrădită a culorilor naționale, a steagurilor și a insignelor.

15. Uniunea Germanior din România Mare se va strădui să susțină interesele germanilor de orice natură, în afara celor amintite aici.  

  

 

            Minoritățile naționale din România. 1918-1925. Documente, pp. 162-164

 

 

<< 10.1 10.2 10.3 10.4 10.5 10.6 10.7 CUPRINS 10.8

 



© University of Bucharest 2002. All rights reserved.
No part of this text may be reproduced in any form without written permission of the University of Bucharest, except for short quotations with the indication of the website address and the web page.
Comments to:Ioan Scurtu
Last update: December 2002
Text editor&Web design:Raluca OVAC