Ioan Scurtu,Theodora Stănescu-Stanciu, Georgiana Margareta Scurtu

ISTORIA ROMÂNILOR ÎNTRE ANII 1918–1940

<<

CUPRINS

>>

10.2. Deciziile adoptate de Adunarea Generală a germanilor cu privire la poziţia acestei minorităţi în cadrul statului român

(6 septembrie 1919)

Germanii din Vechiul Regat, Banat, Basarabia, Bucovina, Transilvania, precum şi din celelalte zone de pe teritoriul României Mari aderă uniţi la politica statului român la care s-au raliat de bunăvoie şi prin hotărâri proprii. Reînnoind această adeziune solemnă faţă de statul român, se stabilesc, de comun acord, următoarele linii directoare pentru reorganizarea relaţiilor politice din România Mare:

1. Hotărârile luate de Marea Adunare Naţională a românilor la 1 Decembrie 1918 la Alba Iulia vor fi extinse asupra întregului teritoriu al statului.

2. Germanilor din România Mare li se va garanta prin crearea unei legi fundamentale a statului, pentru vecie dreptul de a se organiza în mod liber într-o naţiune unită pentru a-şi realiza scopurile culturale, naţionale, economice şi politice.

3. Naţiunii germane din România Mare i se va recunoaşte dreptul de a fixa impozite pentru conaţionalii lor în scopul satisfacerii vieţii culturale. Pentru încasarea impozitelor se va colabora cu autorităţile statului.

4. Naţiunea germană din România Mare va beneficia pentru sine ca o totalitate, cât şi pentru membrii ei (asociaţii, societăţi şi persoane individuale) de dreptul de a înfiinţa şcoli şi institute de învăţământ de orice fel şi la orice nivel şi dreptul de a-i instrui şi numi pe dascăli. [...]

6. Germanii din România Mare doresc o delimitare după criteriul etnic al ţinuturilor administrative în administraţia generală, politică, financiară, juridică, precum şi în celelalte domenii ale administraţiei. În administaţia locală şi municipală doresc menţinerea, respectiv acordarea dreptului de autoguvernare însoţit de dreptul de alegere al funcţionarilor de către propriul corp reprezentativ. Funcţionarii locali şi municipali vor fi aleşi din rândul etniilor cărora le aparţin în funcţie de numărul acestora.

7. În baza hotărârilor de la Alba-Iulia se recunoaşte germanilor din România dreptul deplin asupra folosirii limbii materne în toate domeniile şi nivelele din administraţie şi justiţie, prin urmare folosirea limbii germane de către autorităţi în cazul unor dezbateri; întocmirea proceselor-verbale, redactarea unor decizii şi a sentinţelor. Folosirea limbii materne de către tinerii care îşi satisfac stagiul militar.

8. Se acordă deplină egalitate în drepturi bisericilor şi dreptul de a se organiza după criteriul etnic. Aceleaşi drepturi revin şi şcolilor. [...]

14. Germanii din România Mare solicită dreptul de folosire a toponimelor în limba germană în relaţia lor cu autorităţile, poştă, telegraf şi în circulaţia feroviară precum şi obligaţia autorităţilor de a folosi limba germană în zonele populate masiv de germani în redactarea actelor oficiale. De asemenea, doresc folosirea neîngrădită a culorilor naţionale, a steagurilor şi a insignelor.

15. Uniunea Germanior din România Mare se va strădui să susţină interesele germanilor de orice natură, în afara celor amintite aici.

Minorităţile naţionale din România. 1918-1925. Documente, pp. 162-164

<<

10.1

10.2

10.3

10.4

10.5

10.6

10.7

CUPRINS

10.8

10.9

10.10

10.11

10.12

10.13

10.14

>>

© University of Bucharest 2002. All rights reserved.
No part of this text may be reproduced in any form without written permission of the University of Bucharest, except for short quotations with the indication of the website address and the web page.
Comments to:Ioan Scurtu
Last update: December 2002
Text editor&Web design:Raluca OVAC