Ioan Scurtu,Theodora Stănescu-Stanciu,
ISTORIA ROMÂNILOR ÎNTRE ANII 1918–1940
| << |
10.4. Programul Partidului
Maghiar
(28 decembrie 1922)
Dezbătut și aprobat
de adunarea generală de constituire a Partidului
Maghiar, ținută la Cluj la 28 decembrie 1922.
Minoritatea națională
formată din cetățeni români de limbă maternă maghiară,
fiind recunoscută în hotărârile de la Alba Iulia
și garantată în tratatele de pace internaționale,
ca subiect de drept public, în baza acestora pretindem
recunoașterea în Constituție - ca subiect de drept
public a minorităților naționale și, în consecință,
ca urmare, necesară, recunoașterea autonomiei
naționale.
Dorim, de asemenea, garantarea în Constituție a autonomiei tuturor minorităților
naționale din România, potrivit căreia fiecare
națiune să se autoguverneze în limbă proprie,
prin fii proprii, cu administrație și justiție
proprie.
Pretindem drept
de vot universal, egal, care să se extindă și
asupra femeilor, cu reprezentare proporțională
pe circumscripții electorale obținută prin alegeri
secrete. [...]
2. Pretindem restabilirea
autonomiei municipale (județene) și comunale,
descentralizarea administrației, reglementarea
activității funcționarilor, extinderea largă a
sferei de acțiune a contenciosului adminstrativ.
[...]
4. În domeniul cultelor
și a învățământului public, în baza continuității
de drept, dorim garantare deplină a libertății
religiei și conștiinței, recunoașterea constituțională
a cultelor acceptate și recunoscute legal împreună
cu organele lor de autoadministrare existente,
prin aceea că în afară de sărbătorile de stat
și a repauselor legale de muncă, în alte zile
repause de muncă să nu fie ordonate și nimeni
să nu fie constrâns a ține sărbătorile altui cult,
în afară de cel propriu. Dorim, de asemenea, apărarea
dreptului de întreținere și de înființare de școli
de toate gradele de către confesiuni, adică de
biserici - deci de la școala primară până la universitate
- cu garantarea dreptului de surpaveghere a statului,
garantarea accentuată a libertății instrucțiunii
și a învățării, și anume, prin restituirea pentru
biserici, asociații și unități în cauză a clădirilor
școlare cedate la vremea respectivă statului maghiar
pe bază de contracte. În legătură cu limba de
predare a școlii, dorim libertatea cuvenită de
decidere pentru bisericile și asociațiunile susținătoare
de școli.
Dorim asigurarea
egalității și reciprocității între biserici și
confesiuni, și în legatură cu aceasta, garantarea
sprijinului din partea statului, în conformitate
cu legile mai vechi, mai ales a Legii XX din 1848.
[...]
7.
Dorim reglementarea serviciului militar pe baza
sistemului milițiilor, cu stagiu efectiv de cel
mult trei luni și cu satisfacerea stagiului pe
teritoriul propriu al cercului de recrutare, și
garantarea folosirii limbii materne ca limbă de
serviciu.
Minoritățile naționale din România. 1918-1925. Documente, pp. 500-502
| << | 10.1 | 10.2 | 10.3 | 10.4 | 10.5 | 10.6 | 10.7 | CUPRINS | 10.8 |
©
University of Bucharest 2002. All rights reserved. No part of this text may be reproduced in any form without written permission of the University of Bucharest, except for short quotations with the indication of the website address and the web page. Comments to:Ioan Scurtu Last update: December 2002 Text editor&Web design:Raluca OVAC |