Ioan Scurtu,Theodora Stănescu-Stanciu, Georgiana Margareta Scurtu

ISTORIA ROMÂNILOR ÎNTRE ANII 1918–1940



<<





10.8. Programul Partidului Evreiesc din România

                                      (8 noiembrie 1933)

 

II. Principii călăuzitoare

 

Principiile călăuzitoare ale Partidului Evreiesc sunt următoarele:

a) Identificarea sufletească cu Națiunea Română pe tărâmul devotamentului către tron, dragoste de Patrie și credința către ideea de stat.

b) Acțiunea hotărâtă și continuă pentru traducerea în fapt a prevederilor din Constituție, referitoare la egalitatea în drepturi a tuturor cetățenilor indiferent de originea etnică, atât în privința tratamentului din partea organelor puterii publice, cât și din punctul de vedere al condițiilor generale de viață.

c) Urmărirea statornică a idealului de emancipare colectivă a minorităților etnice din România și cu ele a minorității etnice evreiești, determinându-se crearea și susținerea de către statul român a fundamentelor juridice, morale și materiale, pe care să se poată dezvolta fără stingherire viața normală a acestor colectivități.

d) Credința neclintită în democrație sinceră și nefalsificată.

e) Păstrarea unei perfecte obiectivități în aprecierea importanței tuturor factorilor de producție și a tuturor claselor sociale, la soluționarea problemelor privitoare la intervenția statului în viața economică a țării.

                                 

III. Revendicări

 

În concordanță cu principiile călăuzitoare de mai sus, Partidul Evreiesc își propune realizarea următoarelor revendicări:

1) O reformă a legii pentru dobândirea și pierderea naționalității române din 24 februarie 1924, prin care întreaga materie a chestiunilor în legătură cu cetățenia română să fie reglementată în spiritul adevăratei democrații și în concordanță cu prevederile convenției intervenite între România și aliații săi la Paris, la 9 decembrie 1919, convenție ce a fost ratificată prin legea publică la 20 septembrie 1920.

2) O reformă a legii electorale prin care pe de o parte să se asigure fiecărei grupări politice, care întrunește 1% din totalul voturilor exprimate pe întreaga țară, cota proporțională a mandatelor atât la alegerile pentru Adunarea Deputaților, cât și la alegerile pentru celelalte corpuri reprezentative, iar pe de altă parte să se garanteze efectiv libertatea și legalitatea alegerilor prin instituirea unui sistem perfect de jurisdicție electorală.

3) Completarea legilor pentru salvgardarea ordinii constituționale cu dispozițiuni, cuprinzând măsuri de prevențiune și sancțiune față de orice mișcare sau acțiune politică potrivnică principiului constituțional privitor la egalitatea în drepturi și obligații a cetățenilor indiferent de originea lor etnică.

4) Exercitarea funcțiilor publice să se facă astfel încât să fie garantată aplicarea cinstită și sinceră a legilor și ordinelor legale față de oricine și să fie exclus ca cineva să sufere vreo știrbire a drepturilor ce i se cuvin, numai pentru că ar fi evreu, faptul aparținerii la colectivitatea evreiască neputând constitui o piedică în ocuparea vreunei funcțiuni publice.

5) Partidul Evreiesc cere ca în serviciile administrative centrale de stat, în administrațiile locale, în învățământul public, în justiție și în armată să fie primiți evrei potrivit cu aptitudinile lor.

6) Modificarea legii Cultelor în dispozițiunile sale referitoare la cultul mozaic, astfel încăt să se dea posibilitatea acestui cult de a se organiza potrivit cu voința majorității credincioșilor săi din țară, pe baze autonome.

7) Punerea cultului mozaic pe picior de egalitate cu celalte Culte, în ce privește sprijinul moral și material al statului.

8) Modificarea legii repaosului duminical, astfel încât credincioșii cultului mozaic, care se abțin de la lucru în ziua de sâmbătă, să fie lăsați să-și exercite profesiunea duminica.

9) Restabilirea libertății desăvârșite a învățământului prin înlăturarea tuturor acelor dispozițiuni, care împiedică pe părinți să-și aleagă cum cred ei mai bine, școala unde să fie instruiți copiii lor.

10) Partidul Evreiesc cere ca statul în politica sa de ocrotire socială să țină seama de nevoile populațiunii evreiești, izvorând din structura ei specifică.

11) Alcătuirea unor legi și regulamente pentru orânduirea situației juridice a colectivităților etnice din România, care să traducă în fapt principiul emancipării colective.

12) Partidul Evreiesc cere, ca până la legiferarea unei autonomii culturale a colectivității etnice evreiești, statul să subvenționeze învățământul particular evreiesc, potrivit cu numărul elevilor care se instruiesc în școlile respective, precum și să înființeze și să întrețină o școală normală evreiască pentru institutori, ce urmează a fi întrebuințați în învățământul particular evreiesc.

13) O reformă administrativă prin care pe de o parte să se aplice în mod efectiv principiul descentralizării, iar pe de altă parte, să se țină seama la crearea unităților administrative de interesele locale ale populațiunii evreiești, evitându-se paralizarea dezvoltării ei prin încadrarea în masele rurale.

14) Partidul Evreiesc cere o acțiune sistematică a guvernului pentru reînvierea creditului în interiorul țării și combaterea șomajului, precum și soluționarea curajoasă prin reforme organice a marilor probleme de ordin economic și financiar de la ordinea zilei, ținând seama în măsură egală de interesele tuturor elementelor productive ale vieții economice din țară.

 

Minoritățile naționale din România 1931-1938. Documente, pp. 196-198

 



© University of Bucharest 2002. All rights reserved.
No part of this text may be reproduced in any form without written permission of the University of Bucharest, except for short quotations with the indication of the website address and the web page.
Comments to:Ioan Scurtu
Last update: December 2002
Text editor&Web design:Raluca OVAC