Ioan Scurtu,Theodora Stănescu-Stanciu, Georgiana Margareta Scurtu

ISTORIA ROMÂNILOR ÎNTRE ANII 1918–1940

<<

CUPRINS

>>

11.2. Sistemul de alianţe

11.2.1. Convenţia de alianţă defensivă între România şi Polonia

(3 martie 1921 )

Ferm hotărâţi de a salvargda pacea câştigată cu preţul atâtor sacrificii, Majestatea Sa regele României şi şeful de stat al Republicii Poloniei s-au înţeles spre a încheia o Convenţiune de alianţă defensivă.

În acest scop, ei au numit drept plenipotenţiari ai lor: [...] care, după ce şi-au comunicat deplinele lor puteri, găsite în bună şi cuvenită formă, s-au înţeles asupra articolelor următoare:

Art. 1. România şi Polonia se angajează să se ajute reciproc în cazul când una din ele ar fi atacată, fără provocaţiune din parte-i, la frontierele sale orientale actuale.

Prin urmare, în cazul când unul din cele două state ar fi atacat, fără provocare din parte-i, celălalt se va considera în stare de război şi-i va da un concurs înarmat.

Art. 2. În scopul de a coordona sforţările lor pacifice, cele două guverne se angajează să se consulte asupra chestiunilor de politică externă, care privesc raporturile lor faţă de vecinul de la est.

Art. 3. O convenţiune militară va fixa chipul în care cele două ţări îşi vor da concursul, când va fi nevoie.

Această convenţiune va fi supusă aceloraşi condiţiuni ca şi convenţiunea de faţă în ce priveşte durata şi denunţarea ei eventuală.

Art. 4. Dacă conform sforţărilor lor pacifice cele două state s-ar găsi în stare de război defensiv, conform articolului 1, ele se angajează să nu trateze şi să nu încheie nici armistiţiul, nici pacea, una fără alta.

Art. 5. Durata convenţiunii de faţă este de 5 ani, cu începere de la ziua semnării, dar fiecare din cele 2 guverne e liber să o denunţe după 2 ani, avizând Partea cealaltă cu 6 luni înainte.

Art. 6. Nici una din Înaltele Părţi Contractante nu va putea să încheie vreo alianţă cu a treia Putere, fără să se consulte în prealabil cu cealaltă.

Sunt dispensate de această condiţiune alianţele în vederea menţinerii tratatelor deja semnate în comun de România şi de Polonia.

Asemenea alianţe vor trebui totuşi să fie comunicate.

Guvernul polon declară că cunoaşte acordurile României cu alte state pentru menţinerea tratatelor de la Trianon şi de la Neuilly, acorduri care vor putea fi transformate în tratatele de alianţă.

Guvernul român declară că cunoaşte acordurile Poloniei cu Republica Franceză.

Art. 7. Convenţiunea de faţă va fi comunicată Societăţii Naţiunilor, conform tratatului de la Versailles.

Art. 8. Prezenta Convenţiune va fi ratificată şi ratificările vor fi schimbate la Bucureşti, cât mai curând cu putinţă.

Drept care plenipotenţiarii au semnat prezenta convenţie şi au pus sigiliile lor.

Făcută la Bucureşti, în dublu exemplar, la 3 martie 1921.

Monitorul oficial, din 26 iulie 1921

<<  11.1.1

11.1.2

11.1.3

11.1.4

11.2.1

11.2.2

11.2.3

11.2.4

11.2.5

11.2.6

11.2.7

11.2.8

11.2.9

11.2.10

CUPRINS

11.2.11

11.3.1

11.3.2

11.3.3

11.3.4

11.3.5

11.3.6

11.3.7

11.4.1

11.4.2

11.4.3

11.4.4

11.4.5

>>

© University of Bucharest 2002. All rights reserved.
No part of this text may be reproduced in any form without written permission of the University of Bucharest, except for short quotations with the indication of the website address and the web page.
Comments to:Ioan Scurtu
Last update: December 2002
Text editor&Web design:Raluca OVAC