Ioan Scurtu,Theodora Stănescu-Stanciu,
ISTORIA ROMÂNILOR ÎNTRE ANII 1918–1940
<< |
13.4.1. Nota ultimativă a guvernului sovietic, 26 iunie 1940
În anul 1918, România, folosindu-se de slăbiciunea
militară a Rusiei, a desfăcut de la Uniunea Sovietică (Rusia)
o parte din teritoriul ei, Basarabia, călcând prin aceasta unitatea
seculară a Basarabiei, populată în principal cu ucraineni, cu
Republica Sovietică Ucraineană.
Uniunea Sovietică nu s-a împăcat niciodată cu faptul luării
cu forţa a Basarabiei, ceea ce guvernul sovietic a declarat nu o dată
şi deschis în faţa întregii lumi. Acum, când slăbiciunea
militară a U.R.S.S. a trecut în domeniul trecutului, iar situaţia
internaţională care s-a creat cere rezolvarea rapidă a chestiunilor
moştenite din trecut pentru a pune în fine bazele unei păci solide
între ţări, U.R.S.S. consideră necesar şi oportun ca
în interesele restabilirii adevărului să păşească
împreună cu România la rezolvarea imediată a chestiunii înapoierii
Basarabiei Uniunii Sovietice.
Guvernul sovietic consideră că chestiunea întoarcerii Basarabiei
este legată în mod organic de chestiunea transmiterii
către U.R.S.S. a acelei părţi a Bucovinei a cărei populaţiune
este legată în marea sa majoritate de Ucraina Sovietică prin comunitatea
soartei istorice, cât şi prin comunitatea de limbă şi compoziţiune
naţională. Un astfel de act ar fi cu atât mai just cu cât transmiterea
părţii de nord a Bucovinei către U.R.S.S. ar reprezenta,
este drept că numai într-o măsură neînsemnată, un mijloc
de despăgubire a acelei mari pierderi care a fost pricinuită U.R.S.S.
şi populaţiei Basarabiei prin dominaţia
de 22 de ani a României în Basarabia.
Guvernul U.R.S.S. propune guvernului regal al României:
1. Să înapoieze cu orice preţ Uniunii Sovietice Basarabia;
2. Să transmită Uniunii Sovietice partea de nord a Bucovinei
cu frontierele sale potrivit cu harta alăturată.
Guvernul sovietic îşi exprimă speranţa că guvernul
român va primi propunerile de faţă ale
U.R.S.S. şi că aceasta va da posibilitatea de a se rezolva pe
cale paşnică conflictul prelungit dintre U.R.S.S. şi România.
Guvernul sovietic aşteaptă răspunsul guvernului regal al
României în decursul
zilei de 27 iunie curent.
Universul, 4 iulie 1940
13.4.2. Răspunsul guvernului român, din ziua de
27 iunie 1940
Guvernul U.R.S.S. a
adresat guvernului român o notă care a fost remisă la 26 iunie
1940, la ora 10 seara, de către excelenţa sa d-l Molotov, preşedintele
Comisarilor Poporului şi Uniunii Sovietice, comisar al poporului pentru
afacerile străine, excelenţei sale d-l Davidescu, ministrul României
la Moscova.
Fiind însufleţit de aceeaşi
dorinţă ca şi guvernul sovietic de a vedea rezolvate prin
mijloace pacifice toate chestiunile
care ar putea să producă o neînţelegere între U.R.S.S. şi
România, guvernul regal declară că este gata să procedeze
imediat şi în spiritul cel mai larg la discuţiunea amicală
şi de comun acord a tuturor problemelor emanând de la guvernul sovietic.
În consecinţă, guvernul
român cere guvernului sovietic să binevoiască
a indica locul şi data ce doreşte să fixeze în acest scop.
De îndată ce va fi primit
un răspuns din partea guvernului sovietic, guvernul român îşi
va desemna delegaţii şi nădăjduieşte că conversaţiunile
cu reprezentanţii guvernului sovietic vor avea ca rezultat
să creeze relaţiuni trainice de bună înţelegere şi
prietenie între U.R.S.S. şi România.
Universul, 4 iulie 1940
13.4.3. Nota ultimativă adresată de guvernul
sovietic în noaptea de 27 iunie 1940
Guvernul U.R.S.S. consideră răspunsul guvernului
regal al României din 27 iunie ca imprecis, deoarece în răspuns nu
se spune direct că el primeşte propunerea guvernului sovietic
de a-i restitui neîntârziat Basarabia şi partea de nord a Bucovinei.
Însă cum ministrul României la Moscova, d. Davidescu, a explicat că
răspunsul menţionat al guvernului regal al României însemnează
accedarea la propunerea guvernului sovietic, guvernul sovietic primind această
explicaţie a d-lui Davidescu, propune:
1. În decurs de patru zile, începând de la ora 14, după ora Moscovei,
la 28 iunie să evacueze teritoriul Basarabiei şi Bucovinei de
trupele româneşti.
2. Trupele sovietice în acelaşi timp să ocupe teritoriul Basarabiei
şi partea
de nord a Bucovinei.
3. În decursul zilei de 28 iunie trupele sovietice să
ocupe următoarele puncte: Cernăuţi, Chişinău, Cetatea
- Albă.
4. Guvernul regal al României să ia asupra
sa răspunderea în ceea ce priveşte păstrarea şi nedeteriorarea
căilor ferate, parcurilor de locomotive şi vagoane, podurilor,
depozitelor, aerodromurilor, întreprinderilor industriale, uzinelor electrice,
telegrafului.
5. Să se numească
o comisie alcătuită din reprezentanţi ai guvernului român
şi U.R.S.S., câte doi din fiecare parte, pentru lichidarea chestiunilor
în litigiu în legătură cu evacuarea armatei române şi instituţiilor
din Basarabia şi partea de nord a Bucovinei.
Guvernul sovietic insistă
ca guvernul regal al României să răspundă
la propunerile mai jos menţionate nu mai târziu de 28 iunie ora 12
ziua (ora Moscovei).
Universul, 4 iulie 1940
13.4.4. Răspunsul guvernului
român, din ziua de 28 iunie 1940
Guvernul român, pentru a evita gravele urmări pe care le-ar avea recurgerea la
forţă şi deschiderea ostilităţilor în această
parte a Europei, se vede silit să accepte condiţiile de evacuare
specificate în răspunsul sovietic.
Guvernul român ar dori totuşi
ca termenele de la punctele unu şi doi să
fie prelungite, deoarece evacuarea teritoriilor ar fi foarte greu de dus
la îndeplinire în patru zile din pricina ploilor şi inundaţiilor
care au stricat căile de comunicaţie.
Comisia mixtă
insituită la punctul 5 ar putea discuta şi rezolva această
chestiune.
Numele reprezentanţilor
români din această comisiune vor fi comunicaţi în cursul zilei.
Universul, din 4 iulie 1940
©
University of Bucharest 2002. All rights reserved. No part of this text may be reproduced in any form without written permission of the University of Bucharest, except for short quotations with the indication of the website address and the web page. Comments to:Ioan Scurtu Last update: December 2002 Text editor&Web design:Raluca OVAC |