Ioan Scurtu,Theodora Stănescu-Stanciu,
ISTORIA ROMÂNILOR ÎNTRE ANII 1918–1940
<< |
(29 aprilie 1920)
Partidul Național Român își
întinde organizația politică asupra întregului teritoriu al României Mari.
Având de bază hotărârile de la Alba Iulia și ca întâiu postulat politic
desăvârșirea unirii, partidul va lupta pentru realizarea ei printr-o legiferare,
care va avea la temelie principiile democratice, naționale și sociale, cuprinse
în capitolele ce urmează. [...]
Capitolul II. Politica
internă Pornind de la principiul
suveranității naționale, fixat în Constituția statului român, în înțelesul
căruia toate puterile emană de la națiune, Partidul Național Român
pretinde revizuirea Constituției în conformitate cu stările de fapt
și în special cu principiile adevăratului parlamentarism.
Partidul cere unificarea
treptată și sistematică a întregii legislații de pe teritoriul României
Mari, ținând seama de dezvoltarea istorică din diferitele provincii. În
vederea realizării acestei probleme partidul pretinde înființarea unei comisii speciale juridice atașată pe lângă
guvernul central. [...]
Capitolul
III. Reforma agrară Partidul Național Român, plecând de la principiul ca pământul
să ajungă în mâna celor care-l cultivă, cu excluderea oricărei rente fără muncă,
și ținând seama de cerințele unei sănătoase nivelări sociale, ca și de promovarea
producției naționale, va veghea ca legea agrară pentru Basarabia[2],
votată de Corpurile legiuitoare, precum și decretul-lege pentru reforma
agrară din Ardeal și Bucovina să fie executate în mod legal și drept.
La revizuirea reformei agrare
pentru Ardeal și Bucovina de către Corpurile legiuitoare, partidul nu admite
schimbări în dezavantajul țărănimii, nici în ceea ce privește extinderea
exproprierii, nici în ceea ce privește prețul.
Pentru teritoriul vechiului
Regat, Partidul Național Român pretinde alcătuirea unei noi legi de expropriere,
ținându-se seama de nevoile reale ale țărănimii și de principiile fundamentale
democratice, care au determinat legiferarea chestiunii agrare în provinciile
dezrobite. [...]
Capitolul VI. Refacerea economică P.N.R. pretinde întreg concursul
statului la refacerea consolidării economice a Țării, cere intervenția statului
pentru reconstituirea regiunilor distruse de război și recunoaște păgubiților
de război dreptul de a pretinde de la stat rebonificarea daunelor cauzate
de război.
P.N.R. cere libertatea
comerțului, este pentru naționalizarea industriei, pretinzând concursul
statului la exploatarea cât mai intensă a bogățiilor Țării, așa că necesitățile
locuitorilor să poată fi satisfăcute din producția internă.
P.N.R. cere ca statul
să protejeze inițiativa particulară, să ajute și să promoveze industria
de casă și în general să consolideze mica industrie; este pentru înființarea
de ferme model, care încurajează și concursul statului pentru dezvoltarea și întărirea culturii de vite; va năzui ca să
obție concursul statului și creditul necesar pentru înființarea și ajutorarea unui puternic sistem de cooperative
la sate și la orașe. [...]
Capitolul X. Reforma
școlară Urmărind unificarea
învățământului de pe întreg teritoriul României Mari, P.N.R. este pentru
o radicală reformă a tuturor ramurilor de învățământ de azi, ținându-se
seama în reglementare și de normele evolutive ale timpului și mai ales de
principiul ca, de o parte, să se formeze cât mai mulți specialiști în ramurile
practice, iar, de altă parte, instrucția școlară să se termine timpuriu,
ca tinerimea să poată fonda familie cel mai târziu începând de la vârsta
de 24 de ani.
P.N.R. se preocupă
de crearea unui astfel de corp didactic care asigurat fiind și materialicește
să corespundă înaltei sale misiuni.
Dezvoltarea școlii
poporale în acel înțeles ca ea să fie adevărata școală pentru plugari, înființând
școli de repetiție bine organizate. P.N.R. pretinde înființarea îndeosebi de școli comerciale și industriale
luând ca bază planurile de învățământ din țările occidentale pentru a se
crea o clasă puternică de comercianți și industriași și pentru a întemeia
și a da astfel avânt industriei și comerțului nostru național. [...]
Capitolul XI. Reforma
bisericească P.N.R. pretinde
ca statul să recunoască fiecărui cetățean deplina libertate de conștiință.
În raportul dintre stat și confesiuni, partidul cere o deplină autonomie
a acestora în tot ce privește organizarea internă, cultul, administrarea,
rezervându-și statul dreptul de supraveghere și
exercitându-și dreptul de confirmare a organelor conducătoare bisericești.
[...]
Capitolul XIII.
Propaganda în țară și în străinătate P.N.R. cere concursul
statului la organizarea unei propagande sistematice și intense pentru îndrumarea
și luminarea maselor populare, universități populare, cărți, broșuri, publicațiuni
periodice etc.
Partidul cere organizarea
unei propagande și în străinătate pentru a face cunoscută în statele europene
și de peste ocean structura, ființa și întreaga viață de stat a Țării românești și pentru
a nutri raporturile cu acele state precum și adevăratele și legitimile aspirații
ale noului stat român.
Patria, din 29 aprilie 1920
<< | 4.1 | 4.2 | 4.3 | 4.4 |
©
University of Bucharest 2002. All rights reserved. No part of this text may be reproduced in any form without written permission of the University of Bucharest, except for short quotations with the indication of the website address and the web page. Comments to:Ioan Scurtu Last update: December 2002 Text editor&Web design:Raluca OVAC |