Ioan Scurtu,Theodora Stănescu-Stanciu, Georgiana Margareta Scurtu

ISTORIA ROMÂNILOR ÎNTRE ANII 1918–1940


<<





4.6. Programul de muncă al Partidului Național Român[1]

 (29 aprilie 1920)

 

Partidul Național Român își întinde organizația politică asupra întregului teritoriu al României Mari. Având de bază hotărârile de la Alba Iulia și ca întâiu postulat politic desăvârșirea unirii, partidul va lupta pentru realizarea ei printr-o legiferare, care va avea la temelie principiile democratice, naționale și sociale, cuprinse în capitolele ce urmează. [...]

Capitolul II. Politica internă Pornind de la principiul suveranității naționale, fixat în Constituția statului român, în înțelesul căruia toate puterile emană de la națiune, Partidul Național Român  pretinde revizuirea Constituției în conformitate cu stările de fapt și în special cu principiile adevăratului parlamentarism.

Partidul cere unificarea treptată și sistematică a întregii legislații de pe teritoriul României Mari, ținând seama de dezvoltarea istorică din diferitele provincii. În vederea realizării acestei probleme partidul pretinde înființarea unei comisii speciale juridice atașată pe lângă guvernul central. [...]

Capitolul III. Reforma agrară Partidul Național Român, plecând de la principiul ca pământul să ajungă în mâna celor care-l cultivă, cu excluderea oricărei rente fără muncă, și ținând seama de cerințele unei sănătoase nivelări sociale, ca și de promovarea producției naționale, va veghea ca legea agrară pentru Basarabia[2], votată de Corpurile legiuitoare, precum și decretul-lege pentru reforma agrară din Ardeal și Bucovina să fie executate în mod legal și drept.

La revizuirea reformei agrare pentru Ardeal și Bucovina de către Corpurile legiuitoare, partidul nu admite schimbări în dezavantajul țărănimii, nici în ceea ce privește extinderea exproprierii, nici în ceea ce privește prețul.

Pentru teritoriul vechiului Regat, Partidul Național Român pretinde alcătuirea unei noi legi de expropriere, ținându-se seama de nevoile reale ale țărănimii și de principiile fundamentale democratice, care au determinat legiferarea chestiunii agrare în provinciile dezrobite. [...]

Capitolul VI. Refacerea economică P.N.R. pretinde întreg concursul statului la refacerea consolidării economice a Țării, cere intervenția statului pentru reconstituirea regiunilor distruse de război și recunoaște păgubiților de război dreptul de a pretinde de la stat rebonificarea daunelor cauzate de război.

P.N.R. cere libertatea comerțului, este pentru naționalizarea industriei, pretinzând concursul statului la exploatarea cât mai intensă a bogățiilor Țării, așa că necesitățile locuitorilor să poată fi satisfăcute din producția internă.

P.N.R. cere ca statul să protejeze inițiativa particulară, să ajute și să promoveze industria de casă și în general să consolideze mica industrie; este pentru înființarea de ferme model, care încurajează și concursul statului pentru dezvoltarea și întărirea culturii de vite; va năzui ca să obție concursul statului și creditul necesar pentru înființarea și ajutorarea unui puternic sistem de cooperative la sate și la orașe. [...]

Capitolul X. Reforma școlară Urmărind unificarea învățământului de pe întreg teritoriul României Mari, P.N.R. este pentru o radicală reformă a tuturor ramurilor de învățământ de azi, ținându-se seama în reglementare și de normele evolutive ale timpului și mai ales de principiul ca, de o parte, să se formeze cât mai mulți specialiști în ramurile practice, iar, de altă parte, instrucția școlară să se termine timpuriu, ca tinerimea să poată fonda familie cel mai târziu începând de la vârsta de 24 de ani.

P.N.R. se preocupă de crearea unui astfel de corp didactic care asigurat fiind și materialicește să corespundă înaltei sale misiuni.

Dezvoltarea școlii poporale în acel înțeles ca ea să fie adevărata școală pentru plugari, înființând școli de repetiție bine organizate. P.N.R. pretinde înființarea îndeosebi de școli comerciale și industriale luând ca bază planurile de învățământ din țările occidentale pentru a se crea o clasă puternică de comercianți și industriași și pentru a întemeia și a da astfel avânt industriei și comerțului nostru național. [...]

Capitolul XI. Reforma bisericească P.N.R. pretinde ca statul să recunoască fiecărui cetățean deplina libertate de conștiință. În raportul dintre stat și confesiuni, partidul cere o deplină autonomie a acestora în tot ce privește organizarea internă, cultul, administrarea, rezervându-și statul dreptul de supraveghere și  exercitându-și dreptul de confirmare a organelor conducătoare bisericești. [...]

Capitolul XIII. Propaganda în țară și în străinătate P.N.R. cere concursul statului la organizarea unei propagande sistematice și intense pentru îndrumarea și luminarea maselor populare, universități populare, cărți, broșuri, publicațiuni periodice etc.

Partidul cere organizarea unei propagande și în străinătate pentru a face cunoscută în statele europene și de peste ocean structura, ființa și întreaga viață de stat a Țării românești și pentru a nutri raporturile cu acele state precum și adevăratele și legitimile aspirații ale noului stat român.

 

 “Patria”, din 29 aprilie 1920

 

 

<< 4.1 4.2 4.3 4.4


© University of Bucharest 2002. All rights reserved.
No part of this text may be reproduced in any form without written permission of the University of Bucharest, except for short quotations with the indication of the website address and the web page.
Comments to:Ioan Scurtu
Last update: December 2002
Text editor&Web design:Raluca OVAC