Ioan Scurtu,Theodora Stănescu-Stanciu, Georgiana Margareta Scurtu

ISTORIA ROMÂNILOR ÎNTRE ANII 1918–1940

<<

CUPRINS

>>

4.9. Programul Partidului Naţional-Ţărănesc[1]

(octombrie 1926)

I. Constituţia Constituţia României întregite trebuie să izvorască din consensul voinţei cetăţenilor, liber manifestat, şi să fie astfel întocmită, încât să reprezinte o chezăşie pentru dezvoltarea nestânjenită a forţelor vii ale naţiunii.

În acest scop, ea va trebui să cuprindă toate garanţiile drepturilor şi libertăţilor cetăţenesti, precum şi mijloacele de apărare legală împotriva oricărui abuz de putere. [...]

VII. Regimul minorităţilor Regimul minorităţilor etnice şi confesionale va fi călăuzit de hotărârile de la Alba Iulia.

De asemenea, şi chestiunea cultelor va fi rezolvată în conformitate cu hotărârile de la Alba Iulia.

Partidul National-Ţărănesc pătruns de importanţa bunei îndrumări a vieţii sufleteşti a poporului român, va avea toată solicitudinea pentru interesele bisericii sale. [...]

VIII. Programul economic Se va urmări sporirea producţiei ţării prin normalizarea condiţiilor de funcţionare a vieţii economice aşezate pe temeliile ei naturale.

Producţia principală a Ţării fiind agricultura, interesele propăşirii acesteia nu vor fi subordonate intereselor unui industrialism forţat şi artificial.

Măsuri pentru agricultură Revizuirea momentană administrativă a modului de aplicare a legilor agrare, în mod individual, în scopul de a înlătura abuzurile săvârşite şi revizuirea legislativă a acestei legi la timpul oportun convenit împreună.

Revizuirea legislativă se va face în scopul:

1. De a înlătura dispoziţiile excepţionale cu caracter personal, care privesc mai ales moşiile arendate.

2. De a reduce proprietăţile nearendate:

a) dacă nu sunt ferme - la 100 ha;

b) dacă sunt ferme - la 250 ha, în regiunile cu cererile de împroprietărire nesatisfăcute şi până la 500 ha în regiunile cu cererile de împroprietărire satisfăcute.

Prin ferme se înţeleg şi acele gospodării care exploatează moşia cu inventar propriu de vite şi unelte sau crescătorii de vite.

Fermele model vor fi favorizate.

Interesele producţiei naţionale pretind ca o supremă necesitate să se introducă linişte şi siguranţă în raporturile de proprietate. În consecinţă, se vor fixa fără amânare şi înregistra în cărţile funduare ardelene, bănăţene şi bucovinene titlurile de proprietate ale celor împroprietăriţi şi se vor termina fără întârziere lucrările de împroprietărire şi colonizare.

Se va începe cadastrarea şi intabularea proprietăţii şi în vechiul Regat.

Se va legifera “un cod sistematic”, în care vor fi luate măsurile necesare pentru cea mai largă protecţiune a proprietăţii ţărăneşti şi, în general, pentru ridicarea producţiei agricole.

Prin această codificare agricolă se va asigura libertatea circulaţiei pământului ţărănesc – după o epocă de tranziţii şi protecţii – în scop de selecţionare naturală a cultivatorilor serioşi.

Se va împiedica, de o parte, pulverizarea, iar, de altă parte, acumularea din nou a proprietăţii rurale.

Se va organiza un credit rural care prin împrumuturi uşoare şi ieftine să facă posibil ţăranilor, de o parte, înzestrarea proprietarilor cu vite şi instru-mente agricole, iar, de altă parte, să cumpere pământ atât de la ţăranii care ar voi să vândă partea lor, cât şi de la proprietarii care intenţionează a înstrăina moşia lor.

Se va organiza viaţa cooperativă atât în scopul valorificării produselor agricole, cât şi pentru procurarea maşinilor, instrumentelor şi tuturor uneltelor necesare gospodăriilor agricole, având la bază autonomia lor.

Se va organiza serviciul de stat menit să îngrijească prin ferme model şi alte stabilimente nobilitatea seminţelor şi îmbunătăţirea rasei vitelor.

Se vor reorganiza Camerele agricole, care vor îndruma şi organiza activitatea agricolă şi interesele comune ale tuturor agricultorilor.

Dreptul de preemţiune al statului pe moşiile scoase de bunăvoie în vânzare trebuie să devină o realitate chiar cu ajutorul unui credit rural, îndestulat cu fonduri suficiente.

Reforme auxiliare: Se vor realiza diferite reforme auxiliare şi anume:

Pentru regularea apelor, împiedicarea surpării malurilor etc. şi pentru stabilimente de irigare şi drenaje.

Se vor desfiinţa taxele vamale şi măsurile de prohibire sau de comprimare a preţurilor instituite cu văditul rezultat al reducerii producţiei agricole. Se va încuraja producţia agricolă şi îndeosebi cea a grâului, prin libertatea exportului.

Se vor lua măsuri educative, în special se vor înfiinţa cât mai multe ferme model, staţiuni agricole, crescătorii de vite şi se vor încuraja cele particulare; se vor înfiinţa cât mai multe şcoli practice şi teoretice de agricultură şi se vor organiza învăţământul ambulant şi excursiile agricole.

Asemenea se va încuraja sindicalizarea agricultorilor.

Se va reorganiza serviciul pescăriilor şi se va da o intensivă îngrijire clasei pescarilor, organizată pe baze cooperative.

Se va reorganiza Ministerul Agriculturii aşa ca să fie şi un organ de încurajare şi îndrumare a producţiei agricole.

Măsuri pentru industrie: Pentru încurajarea bunei stări a satelor se va îndruma dezvoltarea industriei ţărăneşti, organizată sistematic, prin folosirea îndemânării tehnice şi artistice, a anotimpurilor de lipsă de lucru, a puterii motrice şi a cooperaţiei.

Se va încuraja dezvoltarea industriei mijlocii şi mici, îndeosebi a aceleia în legătură cu valorificarea produselor agricole, cu excluderea producţiei interesate a industriei, care nu are baze naturale de dezvoltare în ţară.

Organizarea producţiei izvoarelor de energie (cărbuni, gaz metan, căderi de apă, etc.) se va face în formele corespunzătoare maximului de randament şi de utilitate economică naţională, încurajându-se iniţiativa şi capitalurile private.

Măsuri pentru comerţ: Regimul comerţului intern va fi acela al libertăţii. Tendinţele de acaparare şi de speculă vor fi combătute în special prin înlesnirea circulaţiei normale a mărfurilor, prin răspândirea şi organizarea cooperativelor de consum şi prin organizarea pieţelor de desfacere cu concursul autorităţilor comunale şi judeţene.

Exportul va fi liber.

Se va încuraja sindicalizarea producătorilor în vederea exportului direct.

Se vor reorganiza Camerele de comerţ şi industrie.

Se va alcătui un tarif vamal autonom, care va servi drept bază la încheierea convenţiilor comerciale.

Măsuri pentru cooperaţie:Se va întocmi un cod al cooperaţiei pe baza principiului autonomiei, asigurându-se cooperaţiei cele mai mari înlesniri de credit din partea Băncii Naţionale.

Instituţiile cooperative vor fi folosite la exploatarea bogăţiilor statului.

 “Aurora”, 13 octombrie 1926

<<

4.1

4.2

4.3

4.4

4.5

CUPRINS

4.6

4.7

4.8

4.9

4.10

>>

© University of Bucharest 2002. All rights reserved.
No part of this text may be reproduced in any form without written permission of the University of Bucharest, except for short quotations with the indication of the website address and the web page.
Comments to:Ioan Scurtu
Last update: December 2002
Text editor&Web design:Raluca OVAC