Ioan Scurtu,Theodora Stănescu-Stanciu, Georgiana Margareta Scurtu

ISTORIA ROMÂNILOR ÎNTRE ANII 1918–1940


<<




4.9. Programul Partidului Național-Țărănesc[1]

 (octombrie 1926)

 

I. Constituția Constituția României întregite trebuie să izvorască din consensul voinței cetățenilor, liber manifestat, și să fie astfel întocmită, încât să reprezinte o chezășie pentru dezvoltarea nestânjenită a forțelor vii ale națiunii.

În acest scop, ea va trebui să cuprindă toate garanțiile drepturilor și libertăților cetățenesti, precum și mijloacele de apărare legală împotriva oricărui abuz de putere. [...]

VII. Regimul minorităților Regimul minorităților etnice și confesionale va fi călăuzit de hotărârile de la Alba Iulia.

De asemenea, și chestiunea cultelor va fi rezolvată în conformitate cu hotărârile de la Alba Iulia.

Partidul National-Țărănesc pătruns de importanța bunei îndrumări a vieții sufletești a poporului român, va avea toată solicitudinea pentru interesele bisericii sale. [...]

VIII. Programul economic Se va urmări sporirea producției țării prin normalizarea condițiilor de funcționare a vieții economice așezate pe temeliile ei naturale.

Producția principală a Țării fiind agricultura, interesele propășirii acesteia nu vor fi subordonate intereselor unui industrialism forțat și artificial.

Măsuri pentru agricultură Revizuirea momentană administrativă a modului de aplicare a legilor agrare, în mod individual, în scopul de a înlătura abuzurile săvârșite și revizuirea legislativă a acestei legi la timpul oportun convenit împreună.

Revizuirea legislativă se va face în scopul:

1. De a înlătura dispozițiile excepționale cu caracter personal, care privesc mai ales moșiile arendate.

2. De a reduce proprietățile nearendate:

a) dacă nu sunt ferme - la 100 ha;

b) dacă sunt ferme - la 250 ha, în regiunile cu cererile de împroprietărire nesatisfăcute și până la 500 ha în regiunile cu cererile de împroprietărire satisfăcute.

Prin ferme se înțeleg și acele gospodării care exploatează moșia cu inventar propriu de vite și unelte sau crescătorii de vite.

Fermele model vor fi favorizate.

Interesele producției naționale pretind ca o supremă necesitate să se introducă liniște și siguranță în raporturile de proprietate. În consecință, se vor fixa fără amânare și înregistra în cărțile funduare ardelene, bănățene și bucovinene titlurile de proprietate ale celor împroprietăriți și se vor termina fără întârziere lucrările de împroprietărire și colonizare.

Se va începe cadastrarea și intabularea proprietății și în vechiul Regat.

Se va legifera “un cod sistematic”, în care vor fi luate măsurile necesare pentru cea mai largă protecțiune a proprietății țărănești și, în general, pentru ridicarea producției agricole.

Prin această codificare agricolă se va asigura libertatea circulației pământului țărănesc – după o epocă de tranziții și protecții – în scop de selecționare naturală a cultivatorilor serioși.

Se va împiedica, de o parte, pulverizarea, iar, de altă parte, acumularea din nou a proprietății rurale.

Se va organiza un credit rural care prin împrumuturi ușoare și ieftine să facă posibil țăranilor, de o parte, înzestrarea proprietarilor cu vite și instru-mente agricole, iar, de altă parte, să cumpere pământ atât de la țăranii care ar voi să vândă partea lor, cât și de la proprietarii  care intenționează a înstrăina moșia lor.

Se va organiza viața cooperativă atât în scopul valorificării produselor agricole, cât și pentru procurarea mașinilor, instrumentelor și tuturor uneltelor necesare gospodăriilor agricole, având la bază autonomia lor.

Se va organiza serviciul de stat menit să îngrijească prin ferme model și alte stabilimente nobilitatea semințelor și îmbunătățirea rasei vitelor.

Se vor reorganiza Camerele agricole, care vor îndruma și organiza activitatea agricolă și interesele comune ale tuturor agricultorilor.

Dreptul de preemțiune al statului pe moșiile scoase de bunăvoie în vânzare trebuie să devină o realitate chiar cu ajutorul unui credit rural, îndestulat cu fonduri suficiente.

Reforme auxiliare: Se vor realiza diferite reforme auxiliare și anume:

Pentru regularea apelor, împiedicarea surpării malurilor etc. și pentru stabilimente de irigare și drenaje.

Se vor desființa taxele vamale și măsurile de prohibire sau de comprimare a prețurilor instituite cu văditul rezultat al reducerii producției agricole. Se va încuraja producția agricolă și îndeosebi cea a grâului, prin libertatea exportului.

Se vor lua măsuri educative, în special se vor înființa cât mai multe ferme model, stațiuni agricole, crescătorii de vite și se vor încuraja cele particulare; se vor înființa cât mai multe școli practice și teoretice de agricultură și se vor organiza învățământul ambulant și excursiile agricole.

Asemenea se va încuraja sindicalizarea agricultorilor.

Se va reorganiza serviciul pescăriilor și se va da o intensivă îngrijire clasei pescarilor, organizată pe baze cooperative.

Se va reorganiza Ministerul Agriculturii așa ca să fie și un organ de încurajare și îndrumare a producției agricole.

Măsuri pentru industrie: Pentru încurajarea bunei stări a satelor se va îndruma dezvoltarea industriei țărănești, organizată sistematic, prin folosirea îndemânării tehnice și artistice, a anotimpurilor de lipsă de lucru, a puterii motrice și a cooperației.

Se va încuraja dezvoltarea industriei mijlocii și mici, îndeosebi a aceleia în legătură cu valorificarea produselor agricole, cu excluderea producției interesate a industriei, care nu are baze naturale de dezvoltare în țară.

Organizarea producției izvoarelor de energie (cărbuni, gaz metan, căderi de apă, etc.) se va face în formele corespunzătoare maximului de randament și de utilitate economică națională, încurajându-se inițiativa și capitalurile private. 

Măsuri pentru comerț: Regimul comerțului intern va fi acela al libertății. Tendințele de acaparare și de speculă vor fi combătute în special prin înlesnirea circulației normale a mărfurilor, prin răspândirea și organizarea cooperativelor de consum și prin organizarea piețelor de desfacere cu concursul autorităților comunale și județene.

Exportul va fi liber.

Se va încuraja sindicalizarea producătorilor în vederea exportului direct.

Se vor reorganiza Camerele de comerț și industrie.

Se va alcătui un tarif vamal autonom, care va servi drept bază la încheierea convențiilor comerciale.

Măsuri pentru cooperație:Se va întocmi un cod al cooperației pe baza principiului autonomiei, asigurându-se cooperației cele mai mari înlesniri de credit din partea Băncii Naționale.

Instituțiile cooperative vor fi folosite la exploatarea bogățiilor statului.

 

 “Aurora”, 13 octombrie 1926

 

<< 4.1 4.2 4.3 4.4


© University of Bucharest 2002. All rights reserved.
No part of this text may be reproduced in any form without written permission of the University of Bucharest, except for short quotations with the indication of the website address and the web page.
Comments to:Ioan Scurtu
Last update: December 2002
Text editor&Web design:Raluca OVAC