Ioan Scurtu,Theodora Stănescu-Stanciu, Georgiana Margareta Scurtu

ISTORIA ROMÂNILOR ÎNTRE ANII 1918–1940

<<

CUPRINS

>>

7.2.7. Moţiunea studenţimii creştine adoptată de Congresul general de la Târgu Mureş

(5 aprilie 1936)

Studenţimea română creştină, adunată la al X-lea Congres general la Târgu Mureş, în zilele de 3-5 aprilie 1936, a votat în unanimitate următoarea moţiune:

După 14 ani de suferinţe şi jertfe, studenţimea română creştină se regăseşte pe aceeaşi linie de credinţă şi luptă naţionalistă şi creştină începută la 1922 şi reafirmă cu tărie aceleaşi crezuri.

Studenţimea română, ca corp constituit, îşi afirmă completa independenţă spirituală de acţiune şi disciplină, încuviinţând ca individual studenţii să poată da curs activ mişcărilor naţionaliste: “Totul pentru Ţară”, Partidul Naţional Creştin etc. [...]

Studenţimea română constatând pericolul ce pândeşte fiinţa fizică şi spirituală a mişcării naţionale, prin ofensiva mişelească a trădătorilor, calomniilor, corupţiei şi tentativelor de asasinat, declară că a ajuns la capătul răbdării şi al îngăduinţei. [...]

În consecinţă, cere:

1. Măsuri neîntârziate pentru proteguirea şi redresarea morală, fizică şi materială a elementului românesc, grav periclitat în Bucovina, Maramureş, Banat şi Ţara Moţilor şi îmbunătăţirea situaţiei elementului românesc din Macedonia, Valea Timocului, Banatul Iugoslav, Ucraina şi din părţile transnistrene, a căror etnitate începe să se destrame. [...]

3. Măsuri de higienă socială pentru vitalizarea constituţiei fizice a neamului nostru.

4. Ridicarea regimului excepţional, starea de asediu şi cenzura, instaurate nu din raţiuni superioare de stat şi care prin modul de aplicare înăbuşesc orice pulsaţie de gând şi simţământ românesc, favorizând atacurile laşe şi calomnia, adică asasinatul moral.

5. Măsuri restrictive şi legale împotriva curentelor sociale şi spirituale distructive care sapă la temelia existenţei statului şi culturii româneşti: liberalismul, comunismul, francmasoneria şi sectele religioase.

Să înceteze protejarea hrubelor masonice prin paza armatei române.

6. Luând act de ofensiva mişeilor, dusă prin presă, parlament, consilii de partide, etc., împotriva mişcării naţionale şi a corpului studenţesc, se deschide pentru susţinători, pe lângă cartea neagră a trădătorilor şi cartea canaliilor. [...]

9. Profesorii şi studenţii dovediţi a face parte din francmasonerie, să fie eliminaţi din universitate şi afişaţi pe la sediile societăţilor. Studenţii dovediţi a avea legături cu Partidul Liberal să fie eliminaţi din toate societăţile studenţeşti şi afişaţi la sediile societăţilor respective. [...]

Congresul studenţesc se declară solidar cu dezideratele materiale şi profesionale ale neamului şi studenţimii române şi în consecinţă cere:

1. Românizarea industriei şi comerţului.

2. Desfiinţarea legii care hotărăşte limitarea numărului studenţilor în universităţi.

3. Autonomia organizaţiilor studenţeşti, studenţimea singură fiind indicată a se conduce conform spiritului şi nevoilor ei.

4. Reducerea taxelor universitare şi abolirea celor de examen.

5. Ameliorarea stării materiale prin acordarea de burse şi subvenţii, iar căminelor şi cantinelor să li se aplice principiul conducerii studenţilor autonomi cu controlul forurilor care le subventionează.

Să se interzică patronajul politic al căminelor şi cantinelor.

6. Călătoria studenţilor pe C.F.R. şi S.M.R. să se facă cu reducere de 50% în tot timpul anului.

Arhivele Naţionale Istorice Centrale, fond Ministerul Justiţiei, Direcţia Judiciară, dosar 18/1936, f. 62-66

<<

7.1.1

7.1.2

7.1.3

7.1.4

7.2.1

7.2.2

CUPRINS

7.2.3

7.2.4

7.2.5

7.2.6

7.2.7

7.2.8

7.2.9

>>

© University of Bucharest 2002. All rights reserved.
No part of this text may be reproduced in any form without written permission of the University of Bucharest, except for short quotations with the indication of the website address and the web page.
Comments to:Ioan Scurtu
Last update: December 2002
Text editor&Web design:Raluca OVAC