Ioan Scurtu,Theodora Stănescu-Stanciu, Georgiana Margareta Scurtu

ISTORIA ROMÂNILOR ÎNTRE ANII 1918–1940

<<

CUPRINS

>>

9.1. Economia românească

9.1.1. Vintilă Brătianu despre “Economia naţională a României mari”

(mai 1919)

România veche era din punct de vedere economic un stat în condiţii tot atât de anormale pe cât era din acel politic şi militar. Jumătate din neamul românesc trăia în afară de hotarele sale şi deci mare parte din energia lui nu putea contribui la propăşirea statului. Fâşia strâmtă ce se întinde între Dunăre, Prut şi Carpaţi îşi găsea viaţa ei înăbuşită prin împiedicarea ce-i făceau hotarele ei artificiale: pe de o parte, munţii care din cetatea de rezistenţă a neamului se transformase prin urgia vremurilor într-un zid ce se ridică între fraţi, iar pe de altă parte. Prutul care devenise prin regimul rusesc o barieră de tot felul mai greu de trecut decât chiar acei munţi.

Numai bogăţia extraordinară a pământului, destoiniciei şi rezistenţei poporului român, situaţiei la gurile Dunării datorăm putinţa de a trăi a statului român în ultimii 70 de ani, şi propăşirea pe care el a avut-o.

După cum a arătat-o limpede acest război, la prima mare zguduire ce se produce, statul român trebuia sau să-şi piarză neatârnarea sau să-şi dobândească condiţiile unui trai normal.

Azi în România Mare el devine o entitate nu numai politică, care prin participarea întregului său neam are viitorul său asigurat, dar şi economică, cuprinzând în hotarele acestui stat hinterlandul direct influenţat de gurile Dunării. Astfel România va fi mâine un stat economiceşte complet, prin folosirea întregului neam la propăşirea lui economică, prin bogăţiile naturale deosebite pe care teritoriile dobândite le aduc în ţara exclusiv agricolă de până ieri, prin transformarea munţilor din hotar în rezervor viitor de energie economică de tot felul, dar mai cu seamă fiindcă cuprinde în statul stăpânitor al gurilor Dunării toate regiunile bogate dintre Nistru şi Tisa care au scurgerea lor normală către aceste guri. […]

Punerea în valoare însă a bogăţiilor moarte de care am vorbit mai sus, a rezervelor de energie şi capital disponibil, a unor însuşiri care fac din neamul nostru unul dintre cele mai apte ale Europei pentru a beneficia de descoperirile moderne, nu se poate face fără un învăţământ profesional cât mai temeinic organizat pentru a recâştiga atâta timp pierdut. El trebuie să fie fermentul care va da viaţă tuturor condiţiilor favorabile de care am vorbit mai sus şi care face din România Mare una din unităţile economice cele mai complete din ţările civilizate.

“Democraţia”, din 4-5 mai 1919

<<

9.1.1

9.1.2

9.1.3

9.1.4

9.1.5

9.1.6

CUPRINS

9.1.7

9.2.1

9.2.2

9.2.3

9.2.4

9.2.5

9.2.6

>>

© University of Bucharest 2002. All rights reserved.
No part of this text may be reproduced in any form without written permission of the University of Bucharest, except for short quotations with the indication of the website address and the web page.
Comments to:Ioan Scurtu
Last update: December 2002
Text editor&Web design:Raluca OVAC