Ioan Scurtu,Theodora Stănescu-Stanciu,
ISTORIA ROMÂNILOR ÎNTRE ANII 1918–1940
[1] Semnat după îndelungi și grele negocieri, Planul
de la Geneva a suscitat vii discuții, inclusiv în
Parlament, unde a fost adoptat la 12 aprilie 1933
cu 155 voturi pentru și 66 contra. Sub presiunea opiniei
pubice, inclusiv a multor fruntași ai Partidului Național
Țărănesc, guvernul condus de Alexandru Vaida-Voevod
nu a depus instrumentele de ratificare la Geneva în
termenul stabilit. În ziua de 12 octombrie 1933, delegatul
României la Societatea Națiunilor a făcut cunoscut
că circumstanțele de ordin intern nu-i permit să dea
curs dorinței de a fi numit un nou consilier financiar
în conformitate cu Acordul semnat la 28 ianuarie.
Câteva luni mai târziu, la 18 mai 1934, guvernul român,
prezidat de Gheorghe Tătărescu, a declarat oficial
că renunță la Acordul de cooperare tehnică consultativă
cu Societatea Națiunilor. Astfel, mult comentatul
Plan de la Geneva nu s-a aplicat niciodată.
[2] Ion Lugoșianu.
<< |
©
University of Bucharest 2002. All rights reserved. No part of this text may be reproduced in any form without written permission of the University of Bucharest, except for short quotations with the indication of the website address and the web page. Comments to:Ioan Scurtu Last update: December 2002 Text editor&Web design:Raluca OVAC |