Ioan Scurtu,Theodora Stănescu-Stanciu, Georgiana Margareta Scurtu

ISTORIA ROMÂNILOR ÎNTRE ANII 1918–1940


<<



9.2.2. Articole din presă privind mișcările greviste din ianuarie - februarie 1933

 

a) Articolul “Grave tulburări la Ploiești”  

Nemulțumirea muncitorilor izbucnește - Muncitorii, după ce au luat cunoștiință de hotărârea comisiunii de arbitraj, s-au arătat nemulțumiți. Ei au cerut inspectoratului muncii să se înceapă noi tratative.

Direcțiunea rafinăriei, în posesia sentinței Casației, a pus-o în aplicare și, ieri fiind sfârșitul lunii ianuarie, a vrut să achite salariile muncitorilor, în conformitate cu ea.

Lucrătorii au refuzat însă să primească banii.

Astăzi dimineața muncitorii au intrat în fabrică.

După ce au lucrat puțin timp, au părăsit atelierele și au venit în fața biroului direcțiunii.

La ora 9 se adunaseră aci cam vreo 600 de inși.

Cei rămași încă la lucru au început să dea semnale de alarmă; sirenele rafinăriei fluierau prelung.

Inspectorul muncii, d. Petre Stegărescu, sosit imediat în fabrică, a luat contact cu manifestanții și a început tratative.

Muncitorii cereau să li se recunoască toate revendicările exprimate în primul memoriu, înaintat direcțiunii acum câteva luni. Direcțiunea rafinăriei să le dea o declarație scrisă în care să se arate că recunoaște drepte cererile muncitorilor și că le satisface.

Între timp, anunțați de semnalele neîntrerupte care se dădeau de la “Astra Română”, care, tocmai părăseau lucrul, fiind ora schimbului, s-a îndreptat spre “Româno-Americană”.

Ajuns aici, grupul, găsind porțile închise, le-a forțat, a rupt cordonul de grăniceri care făcea de pază la rafinărie, au pătruns înăuntru și s-au alăturat muncitorilor care se aflau în fața clădirii direcțiunii.

Cu muncitorii sosiți din afară și cei care au lăsat lucrul mai târziu se găseau adunați aici peste 2.500 de lucrători ce continuau să manifeste ostil.

În același timp, la tumultul infernal făcut de muncitori, se alătură alarma care continua neîncetat prin semnalele fabricii.

Tratativele, care se duceau de către inspectorul muncii, între mulțimea de afară și direcțiune, nu înaintau deloc.

Muncitorii nu vroiau să cedeze nimic din cererile lor.

Se stabilise la un moment dat ca d. Schmeider, directorul rafinăriei, să plece imediat la București, să ia contact cu direcțiunea generală a societății “Româno-Americană”, spre a expune pretențiile lucrătorilor. În același timp, până la întoarcerea d-lui Schmeider, manifestanții să aștepte, în liniște, la fabrică rezultatul.

Se făcuse ora 12. [...]

Ciocnirile dintre muncitori și armată - În fruntea acestor manifestanți se aflau patru inși cu armele confiscate de la jandarmi.

Un cordon de jandarmi și polițiști, la care s-au alăturat și pompierii chemați în grabă, a împiedicat înaintarea manifestanților în curtea chesturii.

Numărul muncitorilor crește - Câteva încercări ale muncitorilor de a pătrunde la chestură au fost respinse de trupe.

S-au produs învălmășeli, s-au tras salve de armă în aer și manifestanții au fost dați înapoi spre str. Gh. Lazar, în fața cinematografului “Grivița”.

La ora 5, când se credea că lucrurile se liniștiseră, peste o mie de muncitori, din cei care fuseseră evacuați din fabrică, au venit în fața chesturii de poliție, unde au început să manifesteze, cerând eliberarea lucrătorilor arestați.

La ora 6, după încetarea lucrului la celelalte rafinării, sute și sute de muncitori veniți în oraș s-au alăturat manifestanților.

Au fost aduse noi trupe, care au întărit pozițiile celor existente.

O șarje de cavalerie - La ora 7, muncitorii au fost din nou șarjați de cavalerie și respinși până  în dreptul brutăriei “Sănătatea”.

Pentru potolirea spiritelor, autoritățile au hotărât să elibereze pe cei arestați peste zi la “Româno-Americană”, ceea ce s-a pus în aplicare imediat.

Răniții - În toiul încăierărilor care s-au produs în câteva rânduri între armată și manifestanți a fost rănit jandarmul Nicolae Enescu, din legiunea mobilă, de asemeni au fost răniți mai mulți muncitori, dintre care unul mai grav. [...]

Alți câțiva muncitori și soldați au fost răniți mai ușor, pansați la diferite farmacii și apoi lăsați liberi.

În oraș se svonește că o femeie ar fi căzut sau a fost aruncată jos de la etajul birourilor fabricii “Româno-Americană”. Știrea nu se confirmă însă de autorități.

După ce s-a anunțat eliberarea celor arestați, muncitorii s-au îndreptat spre Piața Unirii, pe care au ocupat-o, așteptând sosirea celor cărora li s-a dat drumul din arestul poliției și legiunii de jandarmi. Peste 5.000 de muncitori, la care s-au alăturat alte câteva mii de curioși, se aflau în jurul Statuii Libertății din mijlocul pieței.

Mai mulți muncitori s-au urcat pe statuie și au vorbit manifestanților, care erau înconjurați de trupe. [...]

 

 “Dimineața”, din 3 februarie 1933

 

b) Articol privind  declarațiile primului ministru țărănist Alexandru Vaida-Voevod în legătură cu grevele de la “Grivița”

 

S-au exagerat mult proporțiile unor tulburări al căror deznodământ suntem cei dintâi să-l regretăm. Dar nu putem admite sub nici un motiv să tolerăm să fim terorizați de greve cu scop politic menite a duce la destrămarea țării.

Lucrătorii din cele două ateliere care au provocat ultimele tulburări au manifestat un spirit de agresiune neînfrânat căzând jertfă unor agitatori iezuiți. Aceștia i-au derutat din calea normală a postulatelor de ordin de breaslă, stăruind pentru crearea de soviete – de delegații muncitorești – pe lângă conducerea atelierelor.

Ideea acestui postulat importat de la vecina noastră din răsărit se înțelege de la sine că nu a putut fi admisă și de aceea a procedat cu energie și prompt spre a evita dezastrul. [...]

Când însă am văzut că se căuta a se submina existența statului prin experiențe care nu au reușit nici măcar în țara vecină unde s-au născut, atunci a trebuit să intervenim drastic.

 

  Dreptatea, 23 februarie 1933

 


<< 9.1.1 9.1.2 9.1.3 9.1.4 9.1.5 9.1.6

 



© University of Bucharest 2002. All rights reserved.
No part of this text may be reproduced in any form without written permission of the University of Bucharest, except for short quotations with the indication of the website address and the web page.
Comments to:Ioan Scurtu
Last update: December 2002
Text editor&Web design:Raluca OVAC