<< Pagina anterioara | Despre autor | Cuprins | Home | Pagina urmatoare >>

Acesta este folosit pentru a demonstra aserţiunea lui Chomsky, conform cãreia oamenii care comunicã trec dintr-o structurã de profunzime într-o structurã de suprafaţã, eliminând sau omiţând unele elemente ale mesajului transmis, adãugând unele informaţii sau stimuli noi la mesajul original, distorsionând sau schimbând înţelesul unor pãrţi din mesajul care se intenţioneazã a fi transmis.

Exerciţiul are 4 etape.

ETAPA nr. 1. O fotografie este arãtatã grupului (pentru 2 sau 3 minute). Participanţii trebuie sã descrie cu cât mai multe amãnunte imaginea respectivã. Cerinţa este ca ei sã realizeze aceastã sarcinã cu un grad de acurateţe cât mai ridicat. În mod normal ei uitã sã menţioneze unele elemente, adaugã altele şi distorsioneazã înţelesul unor caracteristici ale imaginii respective.

ETAPA nr. 2. Examinatorul spune cu voce scãzutã o frazã unui participant, care trebuie sã o repete persoanei din apropierea lui şi se continuã în acest fel pânã când ultimul participant o transmite cu voce tare întregului grup. Membrii grupului comparã prima declaraţie (fraza iniţialã) cu ultima.

Concluzia care se desprinde ar fi urmãtoarea: "comunicarea purã (primarã) nu este imposibilã, dar este foarte dificilã".

ETAPA nr. 3. Operatorul fãrã sã spunã nimic, strânge mâna într-un mod lipsit de energie unuia din participanţi ("peşte mort"). Acestuia i se cere apoi sã comunice impresiile sale celorlalţi din grup care analizeazã diferite presupuneri, supoziţii culturale în legãturã cu acest mod de a strânge mâna.

Uşoara strângere de mânã (de tip "peşte mort")

Participanţii completeazã spaţiile libere din tabel.

ETAPA nr.4. Grupul examineazã o listã de semnale nonverbale, potenţiale înţelesuri culturale, impactul lor asupra procesului de negociere.

Semnale nonverbale	Potenţiale înţelesuri culturale	Impactul asupra negocierii
1. Expresii faciale · Nemulţumire · Satisfacţie · Consternare · Altele:	Poate însemna cã persoana este: · Scepticã sau……… · Sarcasticã sau…….. · Arogantã sau ……..	Acest semnal nonverbal poate conduce la: · Reacţia de apãrare · Reacţii emoţionale · Supãrare
2. Gesticularea · Subliniere · Punctare · Pumni încleştaţi · Altele:	· Încearcã sã vorbeascã pentru a se face corect înţeles · Supãrare sau………. · Insolenţã sau………	· Rezistenţã · Luptã · Întrerupere a negocierilor
3. Tonalitatea · Nivel scãzut · Nivel ridicat · Ton foarte scãzut · Altele:	· Sigur pe sine sau…. · Emoţionat sau……. · Reticent sau……..	· Neîncredere · Retragere · Atenţie
4. Poziţia corpului · Aşezat pe marginea scaunului · Picioarele încrucişate · Balansarea picioarelor · Altele:	· Nervozitate sau…… · Expectaţie sau……. · Iritare sau………..	· Tensiune · Argumente noi · Contraargumente
Altele (se completeazã de cãtre grup)

· Nemulţumire

· Satisfacţie

· Consternare

· Altele:

2. Gesticularea

· Subliniere

· Punctare

· Pumni încleştaţi

· Altele:

3. Tonalitatea

· Nivel scãzut

· Nivel ridicat

· Ton foarte scãzut

· Altele:

4. Poziţia corpului

· Aşezat pe marginea scaunului

· Picioarele încrucişate

· Balansarea picioarelor

· Altele:
Poate însemna cã persoana este:

· Scepticã sau………

· Sarcasticã sau……..

· Arogantã sau ……..

· Încearcã sã vorbeascã pentru a se face corect înţeles

· Supãrare sau……….

· Insolenţã sau………

· Sigur pe sine sau….

· Emoţionat sau…….

· Reticent sau……..

· Nervozitate sau……

· Expectaţie sau…….

· Iritare sau………..

Acest semnal nonverbal poate conduce la:

· Reacţia de apãrare

· Reacţii emoţionale

· Supãrare

· Rezistenţã

· Luptã

· Întrerupere a negocierilor

· Neîncredere

· Retragere

· Atenţie

· Tensiune

· Argumente noi

· Contraargumente

O serie de scurte exerciţii sunt folosite pentru a reliefa diferenţele culturale în percepţii.

a) Participanţii privesc o fotografie semnificând "Evoluţia unei negocieri" şi li se cere:

· Sublinierea principalelor mesaje nonverbale exprimate de subiecţi;

· Analiza acestora din diferite perspective culturale (cum ar interpreta variatele mesaje un japonez, un latino-american, un nord-american, un african, un european, etc.).

b) Grupul priveşte o schiţã şi fiecãrui membru i se cere sã descrie schiţa vãzutã într-un mod complet neutru (figura unui om de exemplu). Dupã un timp ei îşi exprimã în mod liber pãrerile şi impresiile legate de desen.

Urmeazã o discuţie despre:

1. impactul prejudecãţilor în procesul de negociere;

2. importanţa unei prime impresii atunci când întâlnim pe cineva cu care urmeazã sã negociem;

3. sursele ideilor preconcepute în relaţionãrile interculturale.

c) O negociere simulatã în legãturã cu tema "În favoarea sau împotriva avortului" este organizatã folosind în acest scop un grup format din 6 persoane (3 pentru un punct de vedere şi 3 împotrivã).

Iniţial fiecãrui negociator i se face o "instruire confidenţialã" şi înaintea începerii procesului de negociere el îşi revede încã o datã "notiţele" pe care trebuie sã le urmeze în timpul negocierii. Se observã apoi comportamentele pe care le adoptã negociatorii.

Instruirea iniţialã fãcutã negociatorilor

Echipa nr. 1

Negociatorul 1: exprimã nonverbal supãrare.

Negociatorul 2: exprimã nonverbal tristeţe.

Negociatorul 3: exprimã nonverbal frustrare.

Echipa nr. 2

Negociatorul 4: exprimã nonverbal sentimente de simpatie.

Negociatorul 5: exprimã nonverbal acordul şi sprijinul.

Negociatorul 6: exprimã nonverbal asertivitatea.

Întreaga scenã a negocierii este discutatã, ulterior, în cadrul seminarului.

d) Fiecare membru al grupului primeşte un set de trei fotografii (4,5,6) şi consemneazã semnificaţia gesturilor pe o foaie de hârtie, timp de 20 de minute dupã cum urmeazã. Percepţiile culturale - pentru fiecare imagine datã se cer 3 interpretãri culturale diferite asupra a ceea ce se întâmplã.

Reacţiile culturale: explicaţi-vã reacţiile dvs.

Participanţii se întâlnesc în echipe de câte 3 şi îşi comunicã percepţiile şi reacţiile culturale consemnate.

e) Un incident critic

Fiecare membru al grupului priveşte o imagine (fig.7) în care este exemplificat un anume incident şi rãspunde în scris la urmãtoarea problemã: "Presupunând cã un incident deosebit a avut loc şi cã tocmai dvs. Sunteţi responsabil pentru acest lucru, ce fel de reacţii nonverbale aţi putea avea pentru a-I linişti pe cei din jur".

Grupul analizeazã 5 semnale critice nonverbale (şi variaţiile lor culturale) care sunt folosite în timpul procesului de negociere:

· Semnale da/nu

· Semnale contradictorii

· Semnale de atac

· Semnale de apãrare

Moduri culturale de exprimare a semnalelor nonverbale

1. mişcarea orizontalã a capului dintr-o parte în cealaltã

2. mişcarea capului într-o parte şi înapoi

3. degetul arãtãtor se mişcã într-o poziţie lateralã

4. altele
Da

1. mişcarea verticalã a capului

2. mişcarea capului (pendul) dintr-o parte în alta

3. mişcarea degetului arãtãtor sus/jos

4. altele

Sunt notate moduri diferite cultural de exprimare a semnalelor contradictorii:

· Zâmbind şi "transpirând de încordare" în acelaşi timp;

· Gesturi controlate şi o respiraţie acceleratã;

· În momentul prezentãrii unei noi persoane se agitã şi are manifestãri necontrolate;

· Vorbind cu voce scãzutã şi zâmbind în acelaşi timp;

· Privirea dârzã şi capul plecat;

· Altele:………………………………………………………

3. Semnale de atac

Ce credeţi despre urmãtorul comportament:

· Cineva care se amuzã zgomotos şi timp îndelungat;

· O persoanã care adoptã o atitudine foarte degajatã;

· Cineva care strânge mâna timp îndelungat când întâlneşte pe cineva cunoscut.

Grupul examineazã diferenţele existente în limbajul nonverbal între elementele culturale de tip "demonstrativ" şi de tip "rezervat".

4.Semnale de apãrare

Semnale non-verbale ce pot fi folosite ca "mijloace de protecţie":

· "mascarea" în spatele cuiva;

· aşezarea unei piese de mobilier între tine şi o altã persoanã;

· priveşti într-o altã direcţie încercând sã eviţi privirea celuilalt;

· acoperirea feţei cu mâna sau cu un alt obiect (o carte sau un instrument de scris);

· manifestarea unui amuzament continuu;

· aşezat "picior peste picior" sau cu mâinile încrucişate;

· frecarea mâinilor.

Direcţii:

1. Alegeţi 4 persoane cu care sã interacţionaţi dupã un model standard (colegi, prieteni, etc.);

2. Folosind diagrama de mai jos înregistraţi orice contact pe care îl aveţi cu fiecare persoanã pe o perioadã cuprinsã de la 3 pânã la 5 zile. Dumneavoastrã sunteţi reprezentat de cercul din mijloc.

3. Trasaţi sãgeţi cãtre cercurile celorlalţi de fiecare datã când începeţi conversaţia. Marcaţi sãgeţile cu o linie care se intersecteazã pentru fiecare moment când aceştia încep conversaţia cu dvs.

SCOP

1. Identificarea strategiilor de abordare a situaţiilor conflictuale.

2. Înţelegerea faptului cã percepţiile diferite asupra "realitãţii" duc la conflict.

INDICAŢII

1. Faceţi o listã a conflictelor în care aţi fost implicat(ã) sãptãmâna trecutã.

2. Identificaţi scopurile dvs în fiecare conflict.

3. Scrieţi scopurile pe care le avea cealaltã persoanã în fiecare situaţie.

SCOP

1. Identificarea diferenţelor dintre cele 3 tipuri de conflicte: pseudo-conflict, conflict propriu-zis şi ego-conflict.

2. Descrierea comportamentelor utilizate în fiecare tip de conflict.

INDICAŢII

1. Pentru fiecare tip de conflict daţi un exemplu din experienţa personalã sau din observaţiile fãcute asupra oamenilor aflaţi în conflict.

2. Descrieţi comportamentele comunicative pentru fiecare tip de conflict.

DIRECŢII

1. PSEUDOCONFLICTUL

Descrierea pseudo-conflictului

Comportamentele comunicative folosite de fiecare participant ------------------------------------------------------------------------------------------

Finalul conflictului

2. CONFLICTUL PROPRIU-ZIS

Descrierea conflictului propriu-zis

Comportamentele comunicative folosite de fiecare participant --------------------------------------------------------------------------

------------------------------

Finalul conflictului

3. EGO-CONFLICTUL

Descrierea ego-conflictului

Comportamentele comunicative folosite de fiecare participant --------------------------------------------------------------------

------------------------------

Finalul conflictului

ÎNTREBÃRI

1. Cãrui tip de conflict i-aţi gãsit cel mai greu un exemplu?

2. Care este tipul de conflict care persistã în relaţiile dvs interpersonale?

3. Cum afecteazã comportamentele comunicative finalul conflictelor?

4. Ce s-ar fi putut face pentru a schimba finalul (dacã acesta nu mulţumeşte participanţii)?

SCOP

1. Recunoaşterea conflictului în etapele iniţiale (frustrarea conştientã).

2. Identificarea comportamentelor comunicative utilizate în fiecare etapã a conflictului.

INDICAŢII

1. Gândiţi-vã la un conflict recent şi urmãriţi-i evoluţia în fiecare etapã.

2. Dacã este un conflict care nu a fost rezolvat, plasaţi evoluţia conflictului în etapa curentã şi analizaţi câteva soluţii posibile pentru conflict.

3. Identificaţi comportamentele comunicative pe care dvs şi partenerul dvs le-aţi folosit în fiecare etapã.

DIRECŢII

1. Condiţii anterioare: "Care era sursa conflictului? Ce tipuri de comportamente comunicative au fost utilizate?".

2. Etapa frustrãrii conştiente: "Când şi cum aţi devenit conştient(ã) de conflict? Ce tipuri de comportamente comunicative au fost folosite?".

3. Rezolvare: "Existã soluţii. Dacã da, care sunt acestea? Dacã nu, care sunt cãile prin care conflictul ar putea fi rezolvat? Ce tipuri de comportamente comunicative au fost utilizate?".

4. Urmãriţi dacã i: "S-a finalizat conflictul? Mai pãstraţi vreun resentiment? Dacã da, care sunt strategiile care vã pot ajuta sã vã controlaţi resentimentele? Ce tipuri de comportamente comunicative au fost folosite?".

ANALIZA CONFLICTULUI DE COMUNICARE^[1]

SCOP

Conştientizarea comportamentului comunicaţional nonasertiv/asertiv şi agresiv în situaţii de conflict.

INDICAŢII

Indicã pe o scalã de la 1 la 7 gradul în care fiecare din urmãtoarele declaraţii descrie conflictul comunicaţional.

2 = foarte rar

3 = rar

4 = uneori

5 = adesea

6 = foarte des

7 = întotdeauna

1. Combin ideile cu ceilalţi creând noi soluţii pentru conflict.

2. Mã feresc de subiecte care ar putea fi surse de conflict.

3. Insist cu putere asupra poziţiei mele pentru a fi acceptatã în timpul unui conflict.

4. Încerc sã gãsesc soluţii care combinã o varietate de puncte de vedere.

5. Mã feresc de situaţii dezagreabile.

6. Cedez la ideile altor persoane.

7. Caut calea de mijloc care sã satisfacã atât nevoile mele cât şi pe cele ale altor persoane.

8. Evit persoana pe care o suspectez cã doreşte sã discute o neînţelegere.

9. Minimalizez importanţa unui conflict.

10. Construiesc o soluţie integralã din problemele apãrute într-o situaţie conflictualã.

11. Îmi accentuez un punct pe care îl fac prin a lovi pumnul de masã când insist asupra faptului cã celelalte persoane greşesc.

12. Mã cert insistent pentru poziţiile şi nevoile mele.

13. Ridic vocea când încerc sã-I determin pe ceilalţi sã-mi accepte poziţia.

14. Caut sã satisfac mutual soluţii creative ale conflictelor.

15. Pãstrez tãcerea despre pãrerile mele pentru a evita neînţelegerile.

16. Manipulez argumentele pânã când ceilalţi îmi acceptã ideile.

17. Sunt dispus sã cedez într-o micã mãsurã dacã cealaltã persoanã îmi va lua nevoile în considerare.

18. Îmi declar pãrerile cu toatã puterea.

REZULTAT

Comportament nonasertiv (35 puncte sau peste înseamnã cã foloseşti acest stil adesea; 13 puncte sau mai puţin semnificã utilizarea sã foarte rar): itemii 2 -, 5 -, 6 -, 8 -, 9 -, 15 -.

Comportament asertiv - itemii: 1 -, 4 -, 7 -, 10 -, 14 -, 17.

Comportament agresiv - itemii: 3 -, 11 -, 12 -, 13 -, 16 -, 18.

ÎNTREBÃRI

1. Ce stil de comunicare utilizaţi predominant în situaţii de conflict?

2. Ce stil utilizaţi cel mai puţin?

3. În ce relaţii tinzi sã foloseşti stilul asertiv/nonasertiv şi agresiv?

4. Cât de mulţumit eşti de rezultatele acestui chestionar?

5. Ce crezi cã poţi face sã-ţi schimbi stilul de comunicare dacã nu eşti mulţumit?

^[1] Apud Wilmot, W.; Hocker, J.; Clairmont, L. (1991), "Conflictul Interpersonal: Manualul Instructorilor", Dubuque, IA, Brown.