III. Alte relatĂri de cĂlĂtorie (atribuite,
cu probabilitate, lui Simeon Marcovici)

5. Relatarea întâlnirii Gh.Bibescu – M.Sturdza,
dela BucureŞti, din primĂvara anului 1846

Bucureşti, 22 aprilie. Din veacurile cele mai slăvite ale analelor Rumâniei nu s-au mai văzut domnii stăpânitori ai prinţipatului Moldaviei şi ţării Rumâneşti adunaţi la un loc de singura sfântă legătură a dragostii şi adevăratei frăţii. Pe vremile acelea, şi critice şi eroice, interesul public îi îndemna adesea a se întâlni şi a se chibzui pentru mântuirea Patriei, bântuită de feluri de împrejurări grele. Astăzi au pierit asemenea împrejurări şi soarta amândorura Prinţipatelor s-a statornicit de suflete înalte şi generoase. Dar dulcele relaţii de pace şi de iubire urmează a se strânge mai tare între aceste două oblăduiri vecine şi surori bune; căci interesele lor şi morale şi materiale o cer neapărat.

De nişte asemenea sentimente însuflaţi, Măriile Lor Prea-Înălţaţii Domni ai acestor Prinţipate, au rădicat prin patriotică şi nepărtinitoare înţelegere stavilile ce zăticnea reciprocul comerţ, şi ţiind fiecare în mână ramura de îmbilşugare şi de fericire, vin a se felicita prin frăţească îmbrăţişare pentru norocitele rezultate ce vor izvorî din părinteştile puneri la cale ce au făcut, şi Patria noastră a fost cea dintâi ce s-a învrednicit a dobândi în sânul ei pe strălucitul oaspeţ vecin.

Măria Sa, Prea-Înălţatul Domn al Moldaviei, Mihail Grigorie Sturdza, sosind sâmbătă seara la sfânta episcopie Buzău, împreună cu luminăţiile lor beizadelele Dimitrie, şef al oştirii Moldaviei, şi Grigorie, colonel în slujbă activă, şi cu Excelenţia sa marele ban şi baş-boier Gheorghie Filipescu, ce s-a fost trimis spre întâmpinarea M. Sale, cum şi cu trei aghiotanţi, s-a odihnit noaptea într-această frumoasă episcopie, unde, Prea-sfinţia sa părintele episcopul Chesarie s-a străduit în tot chipul a priimi şi a trata pe strălucitul oaspeţ cu toată cuvenita pompă şi mulţumire.

A doua-zi, duminică, M. Sa, mergând la sfânta biserică, înconjurat de toată suita, după săvârşirea sfintei slujbe a făcut gustare, a cercetat seminarul şi, pornind la nouă ceasuri de dimineaţă, a sosit la 6 ceasuri după amiază la marginea Capitalii şi s-a coborât pentru vreo câteva minute în casele d. paharnicul Ioan Filipescu. Apoi, fu întâmpinat de Excelenţia sa marele vornic Barbu Ştirbei, ministrul trebilor din lăuntru, de d. marele logofăt I. Odobescu, îndeplinitor datoriilor de şef al oştirei, de d. polcovnicul Banov cu ştabul domnesc şi de d. marele logofăt Ioan Manu, şef al poliţiei1, cu toţi d.d. comisari2.

La capul podului Mogoşoaiei s-a fost înălţat un arc colosal de triumf îmbrăcat cu cea mai plăcută verdeaţă şi ghirlande de flori. Pe faţa arcului cea despre grădina publică era aşezată marca Moldovii, având supt dânsa zicerea: Concordia (Unirea); iar pe faţa despre oraş era marca ţării Rumâneşti. Norodul se şiruise în trâmbe neîntrerupte de la marginea oraşului până la palat. Uliţa Lipscanilor înfăţişa o privelişte amăgitoare, fiind toată faţada prăvăliilor acoperită cu şaluri şi cu cele mai frumoase covoare. Pentru aducerea M.S. se trimiseseră carâta Curţii, cea mare, de paradă, cu şase cai şi cu un escadron de cavalerie şi alte trei trăsuri foarte elegante. După ce M.S. a priimit raport de la d. îndeplinătorul datoriilor de şef al oştirei şi de la d. şeful poliţiei, a intrat în carâta de paradă împreună cu amândouă luminatele beizadele şi, înconjurat de această pompă, a trecut pe supt arcul de triumf, şi în necurmatul sunet a 51 tunuri a venit la palatul Prea-înălţatului nostru Domn, la 7 ½ ceasuri, priimind pe uliţe cu bucurie bucheturi de flori şi mulţămind cu cea mai duioasă dragoste. La capul scării de jos, M.S. fu întâmpinat de Excelenţia lor, d.d. miniştri, în toată uniforma, şi de ştabul ostăşesc; în curtea palatului se şiruiseră pe de o parte oştirea de infanterie, pe de alta, cavaleria şi, la mijloc, muzica ştabului. Îndată ce M.S. a început a se sui pe scară, Prea-înălţatul nostru Domn a început a se coborî şi, la mijlocul scării întâlnindu-se, s-au îmbrăţişat de trei ori, cu cea mai mare frăgezime, şi au mers împreună până la uşa salonului celui de parad, unde fu iarăşi întâmpinat de Măria sa Doamna, înconjurată de luminatele domniţe Elisabeta şi Ecaterina3 şi de dumneaei vorniceasa Luxandra Văcăreasca, muma Măriei sale. După o convorbire drăgăstoasă de vreo douăzeci minute, M.S. Prea-Înălţatul Domn al Moldaviei s-a tras ca să se odihnească în falnicul apartament ce s-a gătit.
Astăzi la 10 ceasuri, Eminenţia sa părintele Mitropolit4, în fruntea clerului, şi Excelenţia lor d.d. miniştri şi toţi boierii de întâiu rang s-au înfăţişat Măriei sale Domnului stăpânitor al Moldaviei.

“Vestitorul românesc”, X, 1846, nr. 31, marţi 23 aprilie,
p. 121-122 (la rubrica “Ştiri din lăuntru”).

Note

1 Pentru fiecare din aceşti înalţi dregători, care îl întâmpină pe M.Sturdza la Bucureşti, vezi notele anterioare.
2 De asemenea, vezi mai sus, nota 11, Călătorie la Brăila-Galaţi.
3 Domniţele Elisabeta şi Ecaterina: două din cele trei fete ale lui Gheorghe Bibescu (a treia, Zoie), provenite din prima căsătorie cu Zoie Mavrocordat; tot din prima căsătorie, provin cei patru băieţi ai domnitorului: Grigore, fiul mai mare (adoptat de ultimii dintre Brâncoveni şi devenit Grigore Bibescu-Brâncoveanu); Nicolae, al doilea fiu, amintit mai sus în Note; George, viitorul istoric al domniei tatălui său; în sfârşit, Alexandru.
4 Mitropolitul Neofit (iunie 1840 – iulie 1849), decedat în ianuarie 1850.